3,666 matches
-
faptei și de a evita tratamentele inumane; îndeamnă la măsuri preventive prin sporirea supravegherii, creșterea puterii legii, prezența și vizibilitatea gardienilor publici, iluminatul nocturn); 10. teoria activității de rutină (susține apariția unei situații oportune pentru crima atunci când există: 1) un agresor motivat, 2) o victimă potrivită, 3) lipsa unui gardian capabil); 11. alte teorii recente (adesea sunt o combinație a aspectelor esențiale ale teoriilor de mai sus; sunt dezvoltate ca oglindă a evoluției și dinamicii societății și a manifestărilor criminale în
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
considerarea fenomenului violenței domestice, s-a inițiat o lege specială (217/2003) căreia i s-au adus modificări ulterioare, o strategie guvernamentală, deși în realitatea concretă lucrurile avansează mai dificil. Legea nu apără victima de hărțuirea și urmărirea ei de către agresor, nimeni altul decât partenerul de viață, nici în perioada când aceasta își caută un adăpost dorind să se salveze pe moment și nici chiar după separarea oficială, după divorț. Din cauza acestei lacune legislative și a unei mentalități care defavorizează femeia
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
obiecte sau cu diverse părți ale corpului. Aceste suferințe fizice sunt acompaniate constant de cele psihologice, căci victimele sunt amenințate, manipulate, private adesea de resurse economice sau de relații cu alte persoane care ar putea să le vină în ajutor. Agresorul impune victimei izolare socială, chiar și față de alți membri ai familiei, pentru ca aceștia să nu afle suferințele care îi sunt provocate. Poate că suferința mentală cea mai periculoasă, pentru că este constantă, este cea provocată de ideea că în orice moment
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
alți membri ai familiei, pentru ca aceștia să nu afle suferințele care îi sunt provocate. Poate că suferința mentală cea mai periculoasă, pentru că este constantă, este cea provocată de ideea că în orice moment victima se află la bunul plac al agresorului și fără putință de apărare. Conștiința acestei situații determină la victimă permanenta autoculpabilizare și căutare, conștient și inconștient, de soluții pentru a preveni incidentele violente, torturante. Raportul OMCT consemnează: ”în același mod în care tortura produsă de un agent al
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
sindromul femeii bătute (Stark, Flitcraft, 1996), particularizare a sindromului posttraumatic de stres. 2. Prezența intenției unei persoane responsabile de a provoca suferința victimei în situații de violență domestică există, cu diferențe de la o țară la alta, o toleranță față de intenția agresorului de a comite asemenea acte violente față de victimă. Această toleranță se leagă de sentimente de onoare rănită, gelozie, furie ale bărbatului, provocate de comportamentul „nepotrivit”al partenerei. Adesea, este vorba mai degrabă de ceea ce bărbatul își imaginează despre comportamentul femeii
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
aspectul cel mai discutabil în incriminarea violenței domestice ca formă de tortură. Căci violența domestică este o formă de manifestare privată și această trăsătură „privată”a fost și este cauza nonintervenționismului celor din afară și a perpetuării practicilor în timp. Agresorul, care încalcă drepturile omului asigurate de orice stat democratic, în situația de violență în familie, scapă controlului statului și adesea beneficiază de o atitudine, mai mult sau mai puțin oficială, de toleranță. Statul are datoria atât în situații publice, cât
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
violării drepturilor fundamentale. Dacă această protecție nu se realizează, statul poate fi acuzat de „consimțire”la actele de violență, care în acest caz țin de domeniul privat. în statul Kentucky (SUA), victimei i se explică faptul că statul este acuzatorul agresorului și că procurorul va lua decizia: „Victima poate să aleagă între a continua relația cu agresorul sau nu, dar ea nu poate să aleagă dacă el poate fi acuzat sau nu”. în cazul violenței domestice, statul este implicat în mod
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
actele de violență, care în acest caz țin de domeniul privat. în statul Kentucky (SUA), victimei i se explică faptul că statul este acuzatorul agresorului și că procurorul va lua decizia: „Victima poate să aleagă între a continua relația cu agresorul sau nu, dar ea nu poate să aleagă dacă el poate fi acuzat sau nu”. în cazul violenței domestice, statul este implicat în mod indirect, prin tolerarea practicilor violente, și, în mod implicit, procedurile de anchetă și urmărire penală nu
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
nu poate să aleagă dacă el poate fi acuzat sau nu”. în cazul violenței domestice, statul este implicat în mod indirect, prin tolerarea practicilor violente, și, în mod implicit, procedurile de anchetă și urmărire penală nu mai pot funcționa normal. Agresorul are o poziție „oficială” în raport cu victima, în măsura în care prin actul căsătoriei sau prin altă formă de oficializare a relației cuplului, el este recunoscut de ceilalți ca fiind partenerul oficial al victimei. În plus, mentalitatea discriminatorie conferă bărbatului și rolul de stăpân
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
consimțământul său”. 1.7.2. Definirea violenței domestice Definițiile sunt necesare în primul rând cercetătorilor și profesioniștilor, pentru a putea identifica și clasifica fenomenul și pentru a orienta o abordare terapeutică în cadrul unor servicii de specialitate. Când se urmărește pedepsirea agresorului, legile se aplică în baza unor definiții care pot diferi de definițiile de lucru ale celorlalți intervenienți sau de definițiile ce se regăsesc implicit în mentalitatea comunităților. Definițiile de lucru surprind obiectivitatea unui fenomen, manifestarea lui indiferent de cultură; când
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
violență în familie, în cadrul unui pragmatism centrat pe problemă și adesea dominat de criză. Dar perspectivele teoretice feministe, psihanalitice, sistemice, umaniste, ale învățării sociale sau cea a teoriei atașamentului aduc viziuni diferite și sugerează strategii de intervenție specifice, atât cu agresorul, cât și cu victima. Probabil că adesea eșecul ce se înregistrează în intervențiile pragmatice poate fi explicat prin lipsa unei perspective teoretice asupra violenței domestice. Teoria îți dă un registru de lectură a fenomenului, a tiparelor de interacțiune violentă, a
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
există femei care sunt victimele unor astfel de incidente fără să se poată obișnui cu situația și trăind de fiecare dată evenimentul ca pe un coșmar ireal; femeile-victime, concomitent cu pierderea stimei de sine, dezvoltă o relație afectivă nesănătoasă cu agresorul și devin incapabile să-și conceapă propria viața independent de aceea a agresorului. Aspectele ce țin de cadrul cultural nu diminuează însă importanța rolului personal, al factorilor de personalitate, în stabilirea tiparului interacțiunilor. în același timp, factorii de risc ce
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
obișnui cu situația și trăind de fiecare dată evenimentul ca pe un coșmar ireal; femeile-victime, concomitent cu pierderea stimei de sine, dezvoltă o relație afectivă nesănătoasă cu agresorul și devin incapabile să-și conceapă propria viața independent de aceea a agresorului. Aspectele ce țin de cadrul cultural nu diminuează însă importanța rolului personal, al factorilor de personalitate, în stabilirea tiparului interacțiunilor. în același timp, factorii de risc ce acționează în prezent găsesc un teren declanșator de comportamente violente, de la cele verbale
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
și comportamentele vor fi calme și bazate pe încrederea în celălalt. În cazul atașamentului insecurizant evitant sau a celui ambivalent/ rejectant, comportamentele violente față de partener vor fi inevitabile, deși diferite. Violența va fi exprimată cu atât mai deschis cu cât agresorul nu se simte privit critic de mediul social (așa cum se întâmplă în cazul unei mentalități colective tolerante față de violență sau care promovează valori patriarhale), nu se simte expus riscului de a suporta o pedeapsă ca o consecință a actelor violente
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
sine înțeles că dacă în copilărie ai fost disciplinat cu pedepse fizice și nici o reglementare sau lege nu a împiedicat să ți se întâmple acest lucru, la rândul tău vei folosi cu copiii tăi aceleași metode. Teoria se aplică atât agresorului, cât și victimei, căci neputința victimei se învață în aceste experiențe sau observații făcute în raporturile cu ceilalți. înveți aceste metode de soluționare violentă a problemelor și în același timp deprinzi principii de rezolvare a problemelor, o filosofie de viață
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
Consecința firească va fi deci aplicarea bătăii, în relațiile intime și în relație cu propriii copii, în familie. Există și cercetări comparative care arată schimbarea comportamentului copiilor, consecutiv bătăilor primite cu intenție de disciplinare, precum și dezvoltarea unor comportamente abuzive, de agresor sau victimă, mai târziu în cadrul relațiilor de cuplu (Swinford et al., 2000). Aceeași teorie, susținută de numeroase studii ulterioare, furnizează explicația căutării unui partener violent sau cu înclinații de victimă, la vârsta construirii intimității. învățarea care se produce se bazează
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
protecție care există și pot fi puși în funcție pentru a preveni violența în familie. într-o lucrare destinată practicienilor din domeniul violenței domestice, Perrone și Nannini (1996) diferențiază între formele de violență domestică punitivă, în care se conturează rolul agresorului, de regulă bărbatul, și al victimei, de regulă femeia, și violență domestică agresivă, în care ambii parteneri inițiază sau au reacții violente în interacțiunea cu partenerul. Diferențierea este importantă din punctul de vedere al strategiei de intervenție, dar și al
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
care ambii parteneri inițiază sau au reacții violente în interacțiunea cu partenerul. Diferențierea este importantă din punctul de vedere al strategiei de intervenție, dar și al speranței de „vindecare”. în cazul violenței agresive, șansele celor doi parteneri, simultan victime și agresori, de a deprinde un mod pașnic de relaționare și rezolvare a conflictelor sunt foarte mari și nu cer un efort atât de mare și o durată de timp atât de lungă de implicare din partea intervenienților. Dimpotrivă, în cazul violenței punitive
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
pașnic de relaționare și rezolvare a conflictelor sunt foarte mari și nu cer un efort atât de mare și o durată de timp atât de lungă de implicare din partea intervenienților. Dimpotrivă, în cazul violenței punitive, doar un angajament solid al agresorului de a participa la procesul de reabilitare, o bună motivație a lui de a schimba starea lucrurilor pot da speranțe de eficiență în intervenție. Alți autori, utilizând denumiri diferite, recunosc existența a două tipuri distincte de violență. DeMaris și colaboratorii
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
nu doar că ținta nu dezvoltă în general astfel de comportamente, dar în ciuda faptului că în 30 50% din cuplurile violente, comportamentele violente ale partenerilor apar înainte de căsătorie, acest lucru nu declanșează autoapărarea la partenerul-victimă care alege să trăiască împreună cu agresorul. Mai mult încă, 30% dintre comportamentele violente sunt interpretate ca acte și dovezi de dragoste (Mayseless, 1991). O interesantă analiză realizată de Flynn (1987, p. 295) arată că: a) „relațiile premaritale și maritale au caracteristici comune care contribuie la apariția
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
ca training pentru comportamentele și manifestările violente din cadrul relației maritale”. Din această situație demonstrată de cercetări se nasc alte aspecte specifice ale violenței domestice, așa cum am menționat anterior, care dau diferența față de orice altă formă de violență: accesul permanent al agresorului la victimă și capacitatea scăzută a victimei de a se apăra. Se conturează în cele de mai sus una dintre trăsăturile esențiale ale violenței, mai ales a celei domestice: trecerea transgenerațională. Victimele violenței domestice nu sunt doar aici și acum
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
celei domestice: trecerea transgenerațională. Victimele violenței domestice nu sunt doar aici și acum, ci prin copiii lor, prin modul în care aceștia vor fi părinți la rândul lor și vor fi văzuți ca parteneri de cuplu, rolurile de victimă și agresor în cuplu vor trece mai departe, de la o generație la alta. Din nou, teoria atașamentului clarifică mecanismele trecerii transgeneraționale a strategiilor comportamentale violente, față de persoanele semnificative, în cadrul continuității transgeneraționale a atașamentului (Mayseless, 1991). Aspectul de destin, de lege nescrisă a
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
altă persoană semnificativă din rețeaua socială și care sunt conștienți de amenințarea cu sancțiuni negative din partea persoanelor semnificative (care pot fi: partenerul, prietenii, rudeniile) sunt mai puțin violenți cu partenerul-femeie.”(Lackey, Williams, 1995, p. 296) O mare dificultate în penalizarea agresorului în violența domestică, dar și în stabilirea strategiei terapeutice apare din situația arhicunoscută a negării de către agresor a severității injuriilor produse victimei (Makepeace, 1986). Negarea și minciuna sunt mecanisme defensive și intră în funcție pentru a proteja agresorul de iminența
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
semnificative (care pot fi: partenerul, prietenii, rudeniile) sunt mai puțin violenți cu partenerul-femeie.”(Lackey, Williams, 1995, p. 296) O mare dificultate în penalizarea agresorului în violența domestică, dar și în stabilirea strategiei terapeutice apare din situația arhicunoscută a negării de către agresor a severității injuriilor produse victimei (Makepeace, 1986). Negarea și minciuna sunt mecanisme defensive și intră în funcție pentru a proteja agresorul de iminența pedepsei și poate și pentru a salva imaginea de sine a agresorului, amenințată de oprobiul celorlalți. Pe
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
în penalizarea agresorului în violența domestică, dar și în stabilirea strategiei terapeutice apare din situația arhicunoscută a negării de către agresor a severității injuriilor produse victimei (Makepeace, 1986). Negarea și minciuna sunt mecanisme defensive și intră în funcție pentru a proteja agresorul de iminența pedepsei și poate și pentru a salva imaginea de sine a agresorului, amenințată de oprobiul celorlalți. Pe de altă parte, această evitare a confruntării cu realitatea a agresorului se conjugă adesea cu compasiunea sau simpatia victimei față de agresor
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]