17,219 matches
-
vrutDar a fost prima oară.Și timpul iute a trecutîn flori de primăvarăîți amintești cat ne -am iubit... XX. ALEARGĂ CAI, de Daniel Bertoni Albert, publicat în Ediția nr. 2199 din 07 ianuarie 2017. ALEARGĂ CAI autor, Bertoni D Albert Aleargă cai, în asfințitul vieții Precum în viață toată, eu n-am alergat Cu ei aleargă anii tinereții Și prin alergătura lor, tot, am uitat În tropot de copite se aude Chemându-ma, câte un nechezat Reverberează tropotul, și mă pătrunde
DANIEL BERTONI ALBERT [Corola-blog/BlogPost/383046_a_384375]
-
primăvarăîți amintești cat ne -am iubit... XX. ALEARGĂ CAI, de Daniel Bertoni Albert, publicat în Ediția nr. 2199 din 07 ianuarie 2017. ALEARGĂ CAI autor, Bertoni D Albert Aleargă cai, în asfințitul vieții Precum în viață toată, eu n-am alergat Cu ei aleargă anii tinereții Și prin alergătura lor, tot, am uitat În tropot de copite se aude Chemându-ma, câte un nechezat Reverberează tropotul, și mă pătrunde Prin stropii tropotiți, tot ce-am lăsat Și las în urmă vremea
DANIEL BERTONI ALBERT [Corola-blog/BlogPost/383046_a_384375]
-
ne -am iubit... XX. ALEARGĂ CAI, de Daniel Bertoni Albert, publicat în Ediția nr. 2199 din 07 ianuarie 2017. ALEARGĂ CAI autor, Bertoni D Albert Aleargă cai, în asfințitul vieții Precum în viață toată, eu n-am alergat Cu ei aleargă anii tinereții Și prin alergătura lor, tot, am uitat În tropot de copite se aude Chemându-ma, câte un nechezat Reverberează tropotul, și mă pătrunde Prin stropii tropotiți, tot ce-am lăsat Și las în urmă vremea rugăciunii Religia e
DANIEL BERTONI ALBERT [Corola-blog/BlogPost/383046_a_384375]
-
libertatea Și nu mă-ncred în zei imaginari Iar clipa-n care mă cuprinde moartea Îmi va trimite caiii, emisari Atunci, iubita mea, așa să știi Că nu vreau fastuoasă-ngropăciune Chiar voi lăsa și vorbă la copii Citește mai mult ALEARGĂ CAIautor, Bertoni D AlbertAleargă cai, în asfințitul viețiiPrecum în viață toată, eu n-am alergatCu ei aleargă anii tinerețiiși prin alergătura lor, tot, am uitatîn tropot de copite se audeChemându-ma, câte un nechezatReverberează tropotul, și mă pătrundePrin stropii tropotiți
DANIEL BERTONI ALBERT [Corola-blog/BlogPost/383046_a_384375]
-
trimite caiii, emisari Atunci, iubita mea, așa să știi Că nu vreau fastuoasă-ngropăciune Chiar voi lăsa și vorbă la copii Citește mai mult ALEARGĂ CAIautor, Bertoni D AlbertAleargă cai, în asfințitul viețiiPrecum în viață toată, eu n-am alergatCu ei aleargă anii tinerețiiși prin alergătura lor, tot, am uitatîn tropot de copite se audeChemându-ma, câte un nechezatReverberează tropotul, și mă pătrundePrin stropii tropotiți, tot ce-am lăsatși las în urmă vremea rugăciunii Religia e doar o piază reaîn inimă mi
DANIEL BERTONI ALBERT [Corola-blog/BlogPost/383046_a_384375]
-
un desag Glasul mi-e ușor mai....cepeleag Când îmi ies vorbe din esofag Tot timpul sunt pus pe furtișag Și pe mine port doar un nădrag Niciodată eu nu prins-am cheag Mi-a plăcut enorm să fiu pribeag Alergând mereu, precum un pag ... Citește mai mult ATRACȚIEautor, Bertoni D AlbertFormele-ți rubensiene, mă atragChiar de pusă ești mereu, doar pe arțagCe să fac, și cum să-ți fiu eu dragCum să-ți par a fi un om dulceag?Asta
DANIEL BERTONI ALBERT [Corola-blog/BlogPost/383046_a_384375]
-
de la Mănăstirea Sihăstria: „Ei vin, săracii, aduși de îngerii lor păzitori..., fiecare cu năcazuâ lui..., el vine cu credință și, dacă se tămăduiește, nu-i de la mine, îi de la Dumnezeu!... Vin, săracii, ca albinele; când îi văd, m-apucă plânsu'..., aleargă, săracii, ca să câștige iertarea păcatelor, pentru credința lor curată cu care aleargă la Domnul...“ Câtă dragoste, smerenie și durere fără margini răzbat din aceste cuvinte!... Părintele Ilie Cleopa a împlinit cuvintele Mântuitorului „Mer¬geți în toată lumea și pro¬po-văduiți Evanghelia
TOŢI ACEŞTI MARI PĂRINŢI AI ORTODOXIEI NOASTRE SUNT, PENTRU MINE CEL PUŢIN, (CA) NIŞTE SFINŢI AI BISERICII, POPORULUI ŞI NEAMULUI NOSTRU ROMÂNESC… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2232 din 09 februarie [Corola-blog/BlogPost/383125_a_384454]
-
cu năcazuâ lui..., el vine cu credință și, dacă se tămăduiește, nu-i de la mine, îi de la Dumnezeu!... Vin, săracii, ca albinele; când îi văd, m-apucă plânsu'..., aleargă, săracii, ca să câștige iertarea păcatelor, pentru credința lor curată cu care aleargă la Domnul...“ Câtă dragoste, smerenie și durere fără margini răzbat din aceste cuvinte!... Părintele Ilie Cleopa a împlinit cuvintele Mântuitorului „Mer¬geți în toată lumea și pro¬po-văduiți Evanghelia la toată zidirea!“ El a fost, poate, cel mai înfocat apărător al
TOŢI ACEŞTI MARI PĂRINŢI AI ORTODOXIEI NOASTRE SUNT, PENTRU MINE CEL PUŢIN, (CA) NIŞTE SFINŢI AI BISERICII, POPORULUI ŞI NEAMULUI NOSTRU ROMÂNESC… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2232 din 09 februarie [Corola-blog/BlogPost/383125_a_384454]
-
într-un coșmar o petrecuse. Se făcea, între altele, că scăpase calul în vânzoleala circulației din piața Gării de Nord, cum nimerise cu el tocmai acolo nu-și putea explica. Fapt era că patrupedul o luase razna printre troleibuze, tramvaie și taxiuri, alerga înnebunit, făcând copci și zvârlind din copite, iar șoferii, cu zâmbete sardonice pe buze, claxonau fără noimă și-l înjurau, făcându-i semn să-l prindă, cine mă-sa îl adusese cu calul aici?... Calul fusese negru, acoperit sub șa
CALUL NEGRU de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 2242 din 19 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383141_a_384470]
-
un volum din ediția bibliofilă Eminescu. Era vorba de volumul Eminescu, Poezii, ediție îngrijită de Perpessicius, apărut pe la începutul anilor ’60. Ca să mă duc până la biblioteca aflată în incinta clădirii Institului Pedagogic de 5 ani și să mă întorc, chiar alergând, mi-ar fi trebuit cel puțin 20 de minute. Nemaipunând la socoteală timpul consumat cu formalitățile necesare pentru eliberarea cărții respective. - Dar am tren peste nici o jumătate de oră, i-am răspuns bâiguind profesorului. - Ce tren? N-a priceput el
ÎNTR-O ZI A SFÂRŞITULUI DE OCTOMBRIE de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 1764 din 30 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383139_a_384468]
-
clasă, respectiv cu joaca, hârjoneli, păruieli, alergări pe bănci, pe sub bănci, pe catedră, pe tablă, pe după tablă. Nu! Am extins tărbaca pe coridor și apoi în curtea școlii. Doamne, ce frumoase erau zilele de iunie în anii copilăriei! Să tot alergi, să te îmbrâncești cu ceilalți, să te bușești, să țipi când ești lovit.... Am avut norocul (sau ghinionul?) că nici părintele Băluță nu era în curtea bisericii să ne miluiască dumnealui cu vreun sfânt de strujan. Plecată cu treburi era
DOMNUL ARSU (DIN VOL. DOMNIȘOARA IULIA) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1903 din 17 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383080_a_384409]
-
odraslele educației dumitale! Domnul Arsu s-a oprit pe alee năucit de ce vedea. Până l-a observat un coleg care a strigat: - Șase! A venit domnul Arsu. N-am apucat să aruncăm caisele crude din buzunare și sâni, pentru că am alergat în clasă ca smintiții, fără să mai gândim ce facem. Doream să ajungem la locșoarele noastre din bancă și să luăm poziții de îngeraș cu mâinile la spate. Ce cuminți... cu buzunarele pline de caise crude! Toți le zvârleam în
DOMNUL ARSU (DIN VOL. DOMNIȘOARA IULIA) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1903 din 17 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383080_a_384409]
-
îngeraș cu mâinile la spate. Ce cuminți... cu buzunarele pline de caise crude! Toți le zvârleam în grabă pe sub bănci. În uimirea sa, domnul Arsu s-a transformat în stană de piatră cu mâinile încrucișate la piept, lăsându-ne să alergăm disperați pe lângă el. După câteva minute a intrat și dumnealui în clasă, prefăcându-se că nu vede podeaua plină cu verziturile împrăștiate până la catedră și la tablă. Ne-a întrebat blând: - Ați învățat, copii, ce v-am spus azi dimineață
DOMNUL ARSU (DIN VOL. DOMNIȘOARA IULIA) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1903 din 17 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383080_a_384409]
-
De ce se tot miră lumea că a jucat așa de bine, când ea era o actriță de rasă?! Și de ce tocmai mătușa Cornelia, o femeie așa de bună, precum pâinea lui Dumnezeu! Gânduri amestecate cu simțiri fulgerau prin minte, ne alergau prin artere. Ajungeau să articuleze cuvinte pe buzele noastre - cuvinte ce nu însemnau nimic. Cuvinte ce însemnau totul. Cuvintele acelea ne urlau că noi doi suntem la fel. Că suntem altfel! Ni se părea - deși nu era așa - ca strigam
POEME DIN CUMPĂNA VIEŢII de DANIEL IONIŢĂ în ediţia nr. 1794 din 29 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383153_a_384482]
-
de coaste! În rest, oase. Goale, goale! Coana preoteasă a rămas derutată, prilej pentru mine să continui povestea: - Și când i-am văzut așa, am aruncat traista cu struguri spre ei, că nu aveam niciun băț la îndemână și am alergat spre casă, fără să mă uit înapoi. - Stai, bă, să ne dai struguri de pomană! Dac-au văzut că nu mă întorc la ei, au început să arunce cu oase după mine. Eu le-am prins și am fugit cu
COANA PREOTEASĂ (DIN VOL. DOMNIȘORA IULIA ) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1881 din 24 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383074_a_384403]
-
Moșul a vrut să se ascundă, dar o creangă uscată i-a pus piedică: - Ce mă calci, moșule? Fii atent pe unde mergi! Moșul, care căzuse cu nasul în zăpadă, a miorlăit: - Iartă-mă, crenguță, că nu te-am văzut. Alerg să nu mă prindă lupul! - Ce lup, moșule?! A râs creanga, plesnindu-l pe căciulă. În spatele tău aleargă o matahală de urs! - Aoleu! A țipat moșul, luând-o la sănătoasa. În acel moment, de sub bănci s-a auzit altă pâlnie
COANA PREOTEASĂ (DIN VOL. DOMNIȘORA IULIA ) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1881 din 24 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383074_a_384403]
-
Fii atent pe unde mergi! Moșul, care căzuse cu nasul în zăpadă, a miorlăit: - Iartă-mă, crenguță, că nu te-am văzut. Alerg să nu mă prindă lupul! - Ce lup, moșule?! A râs creanga, plesnindu-l pe căciulă. În spatele tău aleargă o matahală de urs! - Aoleu! A țipat moșul, luând-o la sănătoasa. În acel moment, de sub bănci s-a auzit altă pâlnie, cu mormăituri: Mor, moor, mooor, moooor! Iar râsete în clasă. De data asta, coana preoteasă a tresărit și
COANA PREOTEASĂ (DIN VOL. DOMNIȘORA IULIA ) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1881 din 24 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383074_a_384403]
-
în clasă, că până la urmă au molipsit-o și pe buna noastră învățătoare, care a eliberat și ea hohotele, încurajându-l pe talentatul povestitor: - Așa, Dică, așa! L-a prins ursul pe moș? - Ce să-l prindă, coană preoteasă, că alerga ca un smintit. Toate crengile copacilor îl loveau și aruncau cu bulgări de zăpadă, de-i tufliseră căciula pe nas și nu mai știa pe unde calcă! Vajnicul urs din băncile băieților mormăia mereu în pâlnie, de l-a obligat
COANA PREOTEASĂ (DIN VOL. DOMNIȘORA IULIA ) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1881 din 24 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383074_a_384403]
-
de-a dreptul, înotând prin nămeți. De câteva ori se aplecase să-și spele fața plânsă cu zăpadă. Hanoracul ei cel verde, pe care nu știu din ce motiv și-l dezbrăcase, îi rămăsese pe sania abandonată. Îmi venea să alerg după ea, dar ceva mă țintuise locului. Trebuia să arăt tuturor că eram străin de problemele ei. Numai că lucrurile se brodiseră până la urmă altfel. La înapoiere, Adina nu se mai așezase în tren lângă Hodoșan. Mai mult, băgând de
POVESTE DE IARNĂ de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 2255 din 04 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383142_a_384471]
-
nr. 2285 din 03 aprilie 2017 Toate Articolele Autorului E primăvara în sărbătoare Și liliacul a dat în floare, Flori albe, mov, lila sau violet, Trezesc în noi al iubirii secret. În clipele celestului april, Ne redevine sufletul copil Și alergăm după fluturi în zbor Prin floarea albă a liliecilor. Înmuguresc vlăstarii de iubire, Ne împrimăvărăm cu fericire, Iar fluturii ne zburdă în stomac Sub ploaia florii mov de liliac. Și în iubire îmbobocim, Odată cu liliacul înflorim, Singurătatea o învelim în
FLORI DE LILIAC de ȘTEFANIA PETROV în ediţia nr. 2285 din 03 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383234_a_384563]
-
fereastra neagră în care îmi înfigeam năsucul ca să deslușesc umbrele colindătorilor. Mi se părea că vin din altă lume acele voci misterioase, că dincolo de fereastră este lumea basmelor spuse de mămica. Iar când tata îi poftea în casă pe colindători, alergam speriata în întunericul patului, mă înveleam cu un țol până peste cap și lăsam doar o mică deschizătură la ochi, ca să-i privesc. Sărmanii!...Erau murdari, cu haine peticite, cu încălțările pline de noroi sau zăpadă, după cum era vremea, dar
POVESTIREA BOLINDEŢI DIN VOL. MAGIA COLINDEI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2184 din 23 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383082_a_384411]
-
să o sparg. Pluteam prin livezi de meri și peri înfloriți, apoi prin grădini înmiresmate, ca „un fir de trandafir”. După aceea, simțeam că mă fac tare ca fierul, că am în mână o sabie „iute ca oțelul”, iar apoi alerg prin cer „iute ca săgeata”, retezând în dreapta și-n stânga capete de balauri și zmei. Când auzeam „La anul și la mulți ani!” aterizam direct în pat, pe rogojină. Ridicam capul, zâmbind enigmatic. Nimeni nu știa pe unde călătorisem eu
POVESTIREA BOLINDEŢI DIN VOL. MAGIA COLINDEI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2184 din 23 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383082_a_384411]
-
-o : -Ce să se întâmple? Nu se va întâmpla nimic! Iar s-au hârjonit, râzând amândoi. Apoi tata s-a întors spre mine: -Gata, mă! Du-te și te joacă! Mama îți face trăistuța! Am zburat. Mai mult pluteam. Am alergat la băieți, dar nu le-am spus. Seara, când am intrat în casă, am văzut în mâinile mamei o traistă frumoasă, înflorată și cu ciucuri. Mama a zâmbit șăgalnic, spunându-mi : -Na, mă, viteazule! S-o umpli cu bolindeți! Și
POVESTIREA BOLINDEŢI DIN VOL. MAGIA COLINDEI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2184 din 23 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383082_a_384411]
-
Dacă ați zis, ați zis! Ilie, un adevărat om de onoare, a recunoscut : -Gata, mă! Dacă am zis, am zis! Te luăm și pe tine! Să vii aici, poimâine, devreme! În sfârșit, am respirat ușurat. Eram în culmea fericirii. Am alergat în curte, în fundul grădinii (ca să nu mă audă cineva) și am început să strig cât mă ținea gura : „Bună ziua la Ajun! Mâine, la Crăciun! Patru, patru! Pe urmă, cântam. De fapt, urlam: „C-am venit și noi, odată!/ La mulți
POVESTIREA BOLINDEŢI DIN VOL. MAGIA COLINDEI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2184 din 23 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383082_a_384411]
-
Vreau să fiu bărbat! Vreau traista! Hâââ! Pe mama a pufnit-o râsul : -Bine, mă, bărbate! Îți dau traista, dar să te călești pe aproape, pe la vecini și să vii acasă când se întunecă! Bucuros, am luat traista și am alergat la răscrucea ulițelor, locul de întâlnire cu băieții. Ei sosiseră înaintea mea. Petriță mă certă : De ce n-ai venit mai devreme, bă? Acum, nu te mai luăm! Du-te acasă! -Lasă-l, mă, a spus sictirit Ilie. Acuși începe să bâzâie
POVESTIREA BOLINDEŢI DIN VOL. MAGIA COLINDEI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2184 din 23 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383082_a_384411]