6,259 matches
-
în corpul Fiilor Luminii. Alimentația lor se baza pe vegetale, fructe, miere și turte făcute din făină de grîu, sau grîu încolțit. Cînd ivriții s-au făcut stăpîni pe așezarea de la Qumran, au mai rămas unii dintre adepții Frăției Celui Ales care au avut viață grea cu turbații zeloți iar apostolul Saul surprinde tocmai nemulțumirea esenilor față de iudeii care mîncau carne pe ghiftuite și o mai stropeau cu ceva vin. Supărarea lui Saul este și mai mare la 14,20-22: ,,Să
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
a fost unul dintre primii apologeți ai iudeo-creștinismului și consideră descrierea esenilor din Egipt făcută de către Filon drept comunitatea creștină primară. Clar ca lumina zilei zicerea prelatului grec, dar erau și în Palestina acești eseni, adică geți din Frăția Celui Ales, amintiți chiar de tartorii iudaismului, marii rabini plăsmuitori și scornitori Filon și J. Flavius, însă își duceau viața pe meleagurile Palestinei cu vreo 200 de ani înaintea minciunilor lui Saul. Episcopul Meliton din Sardes spunea pe la anul 176 că filozofia
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
îi acuză pe neprihăniții ivriți zeloți de mari mîrșăvii și nelegiuiri. Ne spune textul că acești acuzatori ai zeloților, opreau căsătoria și consumarea ,,bucatelor”, adică a cărnii sfințite adusă ca jertfă. Ori scrierile esene arată că numai membrii Frăției Celui Ales nu mîncau decît fructe, legume, cereale și miere, considerînd carnea de orice fel de animal, impură și periculoasă pentru trupul omului, fiindcă aduce moartea prin păcat. Și numai ei, în regiunea respectivă, aveau mari rețineri pentru căsătorie, dar căutau cu
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
Ei aș, prea multe pretenții mișelule! În fragmentele prezentate mai sus din scrierile Noului Legămînt, pot dovedi fără putință de tăgadă că Saul și celelalte căpetenii ale Frăției Noului Legămînt au fost părtași la asasinarea Marelui Preot al Frăției Celui Ales, martirizatul get Ili. Scrieri- le lor, peste veacuri, arată că i-au urît de moarte pe eseni, adevărații propovăduitori ai religiei crucii pentru mîntuirea sufletului oamenilor, lăsînd dovezi de netăgăduit în făcătura lor pretins ,,revelată” de Iahwe cel întunecat și
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
și în alte părți în acele vremuri, războaiele erau privite ca mari afaceri unde unii participau cu banii, alții cu sabia iar prada se împărțea frățește! Dar și ivriții aveau un interes special în această acțiune criminală; distrugerea Frăției Celui Ales a părintelui Eno din Sarmisetuza, sau cum au scris ei în Tora și Talmud, distrugerea Domnului Gog din Țara Magog adică Gitia cum au scris de mai multe ori, dar numai pentru ei în Midrașim și Talmud . De aceea împăratul
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
pe iudei, unde a învățat Ili/Iisus atîta înțelepciune și cînd, pentru că nu a trecut prin sistemul lor de educație ca să-l cunoască și ei. Informațiile istorice se găsesc în manuscrisele descoperite la Qumran, care spun că Învățătorul Frăției Celui Ales îi luminează pe ascultătorii mozaici cum vine treaba cu învățătura vie a geților/esenilor primită de la Sîntu și cea moartă care le-a lă-sat-o Moșe pe ceva scrisorele, adăugite cu mare sîrg de către prolificii rabini cu propriile ,,înțelepciuni”. Rabinii, au
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
năduf, și nici urmă de revelație, ci numai conspirație ivrită și ură nemărginită. Textele esene ne arată că această ,,cale a pierzaniei” sau a ,,credinței” cum o numea Saul era religia practicată de geții din Palestina rînduiți în Frăția Celui Ales. pe care ei o numeau după baștina carpatină ,,calea dreaptă”. Dar textul de mai sus ne dă o informație uluitoare pentru istoria iudeo-creștinis-mului; cînd Saul umbla cu capra pe coclauri să adune prozeliți pentru făcătura lui, în imperiul roman exista
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
28 octombrie 1858, Henry Bulwer (ambasadorul Angliei la Constantinopol) era pus la curent, din Iași, despre intenția românilor de a alege același domn în ambele Principate. Cam în aceeași perioadă, Buol de Schauenstein, ministrul de externe al Austriei, susținea că „alesul unuia din Principate avea să fie și alesul celuilalt”. Această convingere s-a întărit după 5 ianuarie 1859 când alegerea aceluiași domn devenise dominantă. Referindu-se la dubla alegere a lui Al. I. Cuza, ziarul francez „Messager du Midi”nota
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
Constantinopol) era pus la curent, din Iași, despre intenția românilor de a alege același domn în ambele Principate. Cam în aceeași perioadă, Buol de Schauenstein, ministrul de externe al Austriei, susținea că „alesul unuia din Principate avea să fie și alesul celuilalt”. Această convingere s-a întărit după 5 ianuarie 1859 când alegerea aceluiași domn devenise dominantă. Referindu-se la dubla alegere a lui Al. I. Cuza, ziarul francez „Messager du Midi”nota că poporul român oferise „o strălucită probă a
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
numere, iar acela ce este vechiu nume stă neclătit români”. Constantin Cantacuzino invocă, de asemenea, romanitatea românilor și unitatea lor: „Iar noi într-alt chip de ai noștri de toți câți sunt rumâni, ținem și credem ... suntem adevărați romani și aleși romani în credință și bărbăție. Însă rumânii înțeleg nu numai ceștia de aici, ce și den Ardeal, care încă și mai neaoși sunt, și moldovenii și toți câți și într-altă parte să află și au această limbă, măcară să
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
față despre caracteristicile culturii politice din România. Vom preciza de fiecare dată sursa altor date prezentate, pentru a evita orice confuzie. Democrația presupune, prin definiție, guvernarea celor mai mulți. Democrația modernă sub forma ei reprezentativă presupune dincolo de reprezentare parlamentară și controlul celor aleși. Din perspectiva teoreticienilor culturii civice, există un cerc virtuos care-i unește pe reprezentați și pe reprezentanți. Presiunile guvernaților asupra aleșilor conduc la performanța celor din urmă, iar performanța politică conduce la un grad mai ridicat de satisfacție a celor
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
Democrația presupune, prin definiție, guvernarea celor mai mulți. Democrația modernă sub forma ei reprezentativă presupune dincolo de reprezentare parlamentară și controlul celor aleși. Din perspectiva teoreticienilor culturii civice, există un cerc virtuos care-i unește pe reprezentați și pe reprezentanți. Presiunile guvernaților asupra aleșilor conduc la performanța celor din urmă, iar performanța politică conduce la un grad mai ridicat de satisfacție a celor guvernați. Cu alte cuvinte, performanța politică nu ține doar de capacitatea și interesul conducătorilor, ci și de competențele și interesele celor
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
care se confruntă societățile post-comuniste este performanța politică modestă a administrației și partidelor politice, afectate de corupție și lipsă de pricepere. Cetățenii acestor societăți nu sunt deloc mulțumiți de felul în care merg lucrurile și au puțină încredere în cei aleși. Cercul relației dintre aleși și alegători devine unul vicios, în care apatia și dezinteresul cetățenilor se combină cu corupția și indiferența aleșilor pentru bunul public. Performanța modestă a aleșilor nu este balansată de acțiunea civică a unor cetățeni interesați de
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
post-comuniste este performanța politică modestă a administrației și partidelor politice, afectate de corupție și lipsă de pricepere. Cetățenii acestor societăți nu sunt deloc mulțumiți de felul în care merg lucrurile și au puțină încredere în cei aleși. Cercul relației dintre aleși și alegători devine unul vicios, în care apatia și dezinteresul cetățenilor se combină cu corupția și indiferența aleșilor pentru bunul public. Performanța modestă a aleșilor nu este balansată de acțiunea civică a unor cetățeni interesați de sistemul politic. Nu ne
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
acestor societăți nu sunt deloc mulțumiți de felul în care merg lucrurile și au puțină încredere în cei aleși. Cercul relației dintre aleși și alegători devine unul vicios, în care apatia și dezinteresul cetățenilor se combină cu corupția și indiferența aleșilor pentru bunul public. Performanța modestă a aleșilor nu este balansată de acțiunea civică a unor cetățeni interesați de sistemul politic. Nu ne vom ocupa aici de primul element situat pe cercul imaginar, anume de comportamentul și valorile aleșilor, ci de
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
felul în care merg lucrurile și au puțină încredere în cei aleși. Cercul relației dintre aleși și alegători devine unul vicios, în care apatia și dezinteresul cetățenilor se combină cu corupția și indiferența aleșilor pentru bunul public. Performanța modestă a aleșilor nu este balansată de acțiunea civică a unor cetățeni interesați de sistemul politic. Nu ne vom ocupa aici de primul element situat pe cercul imaginar, anume de comportamentul și valorile aleșilor, ci de al doilea element, de cultura politică. De
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
și indiferența aleșilor pentru bunul public. Performanța modestă a aleșilor nu este balansată de acțiunea civică a unor cetățeni interesați de sistemul politic. Nu ne vom ocupa aici de primul element situat pe cercul imaginar, anume de comportamentul și valorile aleșilor, ci de al doilea element, de cultura politică. De fapt nu de cultura politică din România, în general, ci de cultura politică din mediul urban. Tranziția economică din România pare să fi creat o ruptură între un mediu urban mai
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
din România pare să fi creat o ruptură între un mediu urban mai prosper, mai dinamic și mai liberal, și un mediu rural sub-dezvoltat și considerat mai conservator. De la cetățenii orașelor se așteaptă cea mai mare competență civică în controlul aleșilor. Se presupune, așadar, că o cultură politică urbană aproximează mai bine cultura civică atât de invocată ca resursă politică. Așa cum arată Daniel Barbu (2005a), în ciuda unor nuanțe, "rămâne însă clară tendința unor (asemenea) considerații și comentarii de a separa și
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
fi naivi, competenții politic consideră în mai mare măsură că parlamentarii susțin interesele celor care i-au votat și că alegerile fac guvernul mai atent la părerile oamenilor. Ei cred mai mult în puterea cetățenilor de a-i controla pe aleși. Ei sunt cei care trebuie să pună în funcțiune cercul virtuos al controlului aleșilor și al responsabilității acestora. Mai responsabil față de baza sa electorală, sistemul democratic românesc va fi și mai legitim. Performanța politică îi va face pe cetățeni, la
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
care i-au votat și că alegerile fac guvernul mai atent la părerile oamenilor. Ei cred mai mult în puterea cetățenilor de a-i controla pe aleși. Ei sunt cei care trebuie să pună în funcțiune cercul virtuos al controlului aleșilor și al responsabilității acestora. Mai responsabil față de baza sa electorală, sistemul democratic românesc va fi și mai legitim. Performanța politică îi va face pe cetățeni, la rândul lor, mai satisfăcuți și mai dispuși să apere valorile democratice. În ciuda nivelului redus
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
baza sa electorală, sistemul democratic românesc va fi și mai legitim. Performanța politică îi va face pe cetățeni, la rândul lor, mai satisfăcuți și mai dispuși să apere valorile democratice. În ciuda nivelului redus, competența politică rămâne o resursă în controlul aleșilor și în funcționarea sistemului democratic. Comunitatea politică nu poate fi însă reconstituită după alienarea comunistă decât prin revalorizarea spațiului public. Opoziția privat-public din România nu a lăsat nici o șansă celui de-al doilea termen, românii devenind după 1989 mai curând
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
sau amenințarea cu folosirea forței. Astfel, participarea este istoric condiționată de ierarhii și de relații verticale, birocrație, respect de tip patriarhal și conducere carismatică, mai curând decât de dezbateri electorale, alegeri și rețele orizontale. Relațiile verticale care-i leagă pe aleși de alegători sunt de tip birocratic, în primul rând. Națiunile moderne, crede Barnes (2004), sunt creații ale birocrațiilor civile și militare și cetățenii au avut primele contacte cu acestea într-o epocă dominată de birocrație ca expresie a modernității în
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
capitalului social difuz și ale integrării sociale: acceptarea normelor de reciprocitate, frecvența la slujbe religioase, locuirea în mediul rural, relațiile pe care oamenii le au și care-i ajută să se descurce în diverse situații și încrederea în instituții și aleși. Vom introduce din nou în ecuația de regresie a susținerii democrației paradigma numită de Rose și Weller clasică, anume factorii ce țin de atitudinile civice, resursele economice și capitalul uman al cetățenilor. Tabel 5.2.5. Importanța atitudinilor civice, resurselor
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
să se întâmple abia după Pogorârea Duhului Sfânt peste Apostolii Domnului, precum a lămurit mulțimile în aceeași zi, Sf. Apostol Petru. Duhul cel drept cerut de la Dumnezeu de către psalmist, duh care atunci putea fi darul lui Dumnezeu numai pentru câțiva aleși ai Săi, se revarsă pururea în Biserica lui Hristos și lucrează în ea, curățind și înnoind mereu sufletele credincioșilor, ca urmare a pecetluirii oamenilor prin Taina Mirungerii cu Sfântul și Marele Mir. Prin primirea Sfântului Mir, în adevăratul creștin sălășluiește
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
de propria mea prostie. (...) Nu degeaba suferisem atât de infinit de mult, ajunsesem la capătul răbdării, eram acum în stare de orice.” (p.92) Opera unui scriitor mare însă, cu sângele subiectivității se hrănește. De aceea poate se consideră un ales. De aceea poate răspunsul spre care conduc propriile lui analize îl absolvă de orice vinovăție. Vina îi aparține lui Dumnezeu. El a ales să-l arunce în încurcături fără ieșire. A fost condamnat la sărăcie de către Dumnezeu. Iar sărăcia, este
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]