9,447 matches
-
redai aripă.Hrănește-mă cum știi doar tu,Cu glasul tău miraculos,Să uit de tot ce-nseamnă nu,Să zbor pe brațul tău vânjos.Sărută-mi clipa ce mă doare,Sărută-mi pagina de dor,Să uit de lacrimile amare,Să simt cum mă hrănești în zbor.Primește-mă ca pe o razăCare se stinge-n seri târzii,Să uit că mă poți ține trează... XVII. ZBUCIUM, de Daniela Pătrașcu , publicat în Ediția nr. 305 din 01 noiembrie 2011. Pe
DANIELA PĂTRAŞCU [Corola-blog/BlogPost/357252_a_358581]
-
XXIX. SETE DE ADEVĂR, de Daniela Pătrașcu , publicat în Ediția nr. 277 din 04 octombrie 2011. Nu vreau ochii să închid, să visez așa-n zadar, Ascunzând realitatea în glastrele cu picturi, Vreau să respir veritabil, fără pic de gust amar, Expirat peste minute, doar de simple făcături. Nu vreau să moțăi în zloată, pe sub cerul înghețat, Să îmi torturez secunda cu-ale tale terțe fapte. Doresc să respir puternic, să respir aer curat, Să privesc cerul cu stele, fără teamă
DANIELA PĂTRAŞCU [Corola-blog/BlogPost/357252_a_358581]
-
de dragul ninsorii. N-am de ce să pictez zâmbet peste chipul trist, nu vreau, ... Citește mai mult Nu vreau ochii să închid, să visez așa-n zadar,Ascunzând realitatea în glastrele cu picturi,Vreau să respir veritabil, fără pic de gust amar,Expirat peste minute, doar de simple făcături.Nu vreau să moțăi în zloată, pe sub cerul înghețat,Să îmi torturez secunda cu-ale tale terțe fapte.Doresc să respir puternic, să respir aer curat,Să privesc cerul cu stele, fără teamă
DANIELA PĂTRAŞCU [Corola-blog/BlogPost/357252_a_358581]
-
rece și cețoasă, după ce timpul rămăsese blocat parcă undeva într-un noiembrie aberant când cerul se scurgea inepuizabil, apăsător și acid în pământul suprasaturat și când orașul părea lichid, iată primul soare!... Nu își amintea să mai fi durat atâta amar de vreme până să se ivească soarele și cerul să se retragă epuizat, golit de conținut. Clima, își certifica în gând, o luase razna... Planeta supura... Ca un dar providențial așteptat cu morgă și disperare, scuturându-se de nori și
PROZĂ SCURTĂ de ROMEO TARHON în ediţia nr. 319 din 15 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357364_a_358693]
-
om. Pentru mine a fost drept și îmi e de-ajuns indiferent de subtilitățile religioase conforme cultului iudaic. Și încă ceva. Am căzut în plasa voastră arhiereule, spuse zâmbind larg și bine dispus Pilat! Caiafa simți în gură un gust amar. -Precum un luptător în arenă care-și aruncă plasa sa m-ați prins arhiereule, iar eliberându-l pe Baraba am mai fost păcălit încă o dată. Acum însă tridentul își arată dinții îndreptați către Sanhedrin și către capii săi, mai marii
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN 6) de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 319 din 15 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357378_a_358707]
-
pot să nu mă gândesc la milioanele de copii care nu au fost binecuvântați cu o familie, cu o casă, cu o masă, pe care să poată avea „pâinea cea de toate zilele”. Cu gândul la ei, ne încearcă tristeți amare în această zi a bucuriei, ca parte a unui crunt adevăr: copilăria, adeseori amestec de inocență și infinită suferință. Lor, acestor nefericiți ai sorții, le dedic doar gânduri bune! Lor le sărut ochișorii plânși, ori sufletele care suferă în tăcere
ŞI NU DOAR PENTRU O ZI! de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 518 din 01 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357424_a_358753]
-
toate tipurile și formele artistice, cu profundă expresie poetică. Este fiul balerinului Sandu Pobereznic, la rândul său un om de valoare din România, cu o viață contopită în lupta și rezistența supremă a exilului în Marea Britanie, pentru un greu și amar timp. Urmându-și tatăl în străinătate, Sergiu a fost educat și format adăugându-și trăsăturilor înnăscute, o educație preluată de la baza civilizației vestice, temeinică, după modelul unei noi lumi, a unei noi culturi. Având în părintele său, balerinul Sandu Pobereznic
SERGIU POBEREZNIC, ARTIST BUHUŞEAN LANSAT PE SCENELE MARII MUZICI, ALE LUMII de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1034 din 30 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/357440_a_358769]
-
naște. Și simt... Bunicii mele Și simt... Când te apleci neputincios, Cu crengile-ți plângânde, Ce nu mai știu să nască vis, Ce au uitat să nască frunze. Și văd... Ce suferind e cerul, Căci plânge-n stropi de ploaie amară, Ce toarnă agale peste mine, Un dor târziu de nemurire. Și știu... De sufletu-ți din scoarță s-ar trezi Și dimineața ar fi mereu în tine, Nici soarele n-ar zăbovi... Cu mine ar râde în neștire. Și cred
ŞI SIMT... AUTOR GABRIELA CRĂCIUN de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1304 din 27 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/357488_a_358817]
-
fie ce-o fi!" Când nu mai avea speranță, să primească un răspuns și gândindu-se, posacă, că din nou, prea mult-a spus, sub tufa de iasomie ce-n miresme dulci te-mbie, lacrimile-i se deșiră. Of! Cât amar! Inima nu este plină decât dacă dă pe-afar'. Armistițiu Am facut un pact cu gândul să nu mă mai necăjească. Ba c-ar vrea, ba că n-ar vrea, nu prea îi convine târgul. Îi propun târg echitabil să-mi
....SĂ MAI ŞI ZÂMBIM! de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1464 din 03 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357817_a_359146]
-
cine le-a jefuit cimitirul și le-a furat morții cu coșciuge cu tot! Cel mai mult se văicăreau boierii. - Trebuie distrus întregul cimitir? - Întocmai! Sau doriți să opriți vreun strigoi de prăsilă? Dacă scapă măcar unul, e vai și-amar de familiile voastre. Ceea ce vă propun este mai mult un exercițiu prin care oștenii voștri fac o pregătire înaintea marii bătălii de la palat și castel. - O ceată de vânători bine instruiți așteaptă porunca noastră! - îl asigură Arnăutu. - Dar să nu
VII. VÂNĂTORII DE VAMPIRI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1464 din 03 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357829_a_359158]
-
mai fac alergie la mizeriile fiecărei zile, tonusul meu este mult mai bun și sunt mult mai îngăduitor cu toți cei din jurul meu care, dintr-un motiv sau altul, mi se părea mie că mă necăjesc și îmi făceau viața amară. De-abia aștept să primesc gândurile dumitale, care cad ca un balsam peste rănile mele vechi și necicatrizate încă. Gânduri în care fac o adevărată infuzie de optimism și robustețe. Parcă am o altă perspectivă a vieții, pe care înainte
ZÂNA MEA CEA BUNĂ, 8 de ION UNTARU în ediţia nr. 339 din 05 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357863_a_359192]
-
Mircea, înmuiate în cleștarul dulce al visului, ne însoțesc pământeana pribegie: „Burniță noaptea peste sat,/ Rumegă boii luceferi,/ Doru-i pe uliți plecat,/ Somnu-i de miere-n cei teferi// Trece prin somnu-mi un car,/ Boii au ciucuri în coarne,/ Scârțâie drumul amar/ Vrând înapoi să-l întoarne.// Grele poveri de iubiri/ Puse-s în saci de uitare,/ Macină nori amintiri,/ Vraja îmi umple pahare.// Osia carului greu/ Ține pe ea veșnicia,/ Colo de-a pururi mi-s eu/ Noaptea visându-mi pruncia
MIRCEA DORIN ISTRATE-ÎNDULCITELE IUBIRI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 491 din 05 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/357913_a_359242]
-
nu e de acord, îmi face scandal ... Atunci, preotul s-a uitat la mine, Dumnezeu să-l ierte, și mi-a spus: -Decât să ajungeți la destrămarea căsniciei ... și nu a mai zis nimic, dar mi-a lăsat un gust amar că mi-a dat de înțeles că mai bine să renunț la sarcină. Am fost impresionată cum un slujitor al Domnului să poată gândi așa. Dar nu era gândirea lui, ci a celui rău care s-a strecurat și în
UN VIS ADEVĂRAT de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 491 din 05 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/357911_a_359240]
-
convinsă. Acest lucru se datora mai ales faptului că îl găzduise de multe ori pe regele Carol I, trecător prin Domnești, în drumul său spre castelul de vânătoare de la Slatina - Nucșoara. Nu o dată, bunica îl servise cu dulceață de cireșe amare și cu apă rece sau cu o limonadă din sticlă cu bilă, viu colorată cu esențe vegetale, având aromă de căpșună sau fragă. Cuvintele bunicii mi-au rămas adânc întipărite în minte și-n inimă, mi le amintesc și astăzi
ZO ZI IMPORTANTA IN ISTORIA ROMÂNIEI de ION C. HIRU în ediţia nr. 491 din 05 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/357917_a_359246]
-
verbele până la mișcare nasc poeme prea lungi, metaforizând prostia umană râd până la lacrimi gura-mi se rujează singură clownul a renăscut... cu crosa în mâini tremur în căutarea aruncării perfecte în gol. aruncat-aruncător sublim cuplu, pe terenul plin de iarbă amară. Referință Bibliografică: golf / Anne Marie Bejliu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 419, Anul II, 23 februarie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Anne Marie Bejliu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu
GOLF de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 419 din 23 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357935_a_359264]
-
Bucură-te, că văzându-și fiul acasă s-a bucurat împreună cu cetele îngerești; Bucură-te, că te îngrijești ca cei ce s-au pocăit să nu se întoarcă la cele rele; Bucură-te, că îi liniștești pe cei care suferă amar pentru căderile celor apropiați lor; Bucură-te, că dai nădejde în mila Celui ce a venit pentru cei păcătoși; Bucură-te, că nici o cădere nu poate stăvili rânduiala lui Dumnezeu; Bucură-te, cel ce ne înveți să urâm păcatul, fără
VIAŢA, PETRECEREA, NEVOINŢELE, MINUNILE ŞI ACATISTUL SFÂNTULUI IOAN RUSUL (27 MAI)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2336 din 24 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/357841_a_359170]
-
parte din acele fapte care ne ajută să conturăm Patriarhului Justinian un portret mai aproape de realitate. În aceste dosare există consemnat chiar și faptul că Patriarhul Justinian era perfect conștient de situația extrem de delicată în care se afla. Cu umor amar, el arăta apropiaților că este atacat permanent de cei din exil, însă, în egală măsură, este urmărit de comuniștii cu care, chipurile, ar fi prieten. "Să înnebunești, nu alta!", spunea Patriarhul, iar situația era într-adevăr de așa natură încât
1977)... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2196 din 04 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/357836_a_359165]
-
așeze sau nu cu atâta umezeală pe haine. I-a salvat însă șeful de sală care i-a asigurat că plăcerea de a-i avea ca oaspeți este de partea lor. -În acest caz, vrem câte o cafea fierbinte și amară, spuse Alexandru și desigur, vom servi și o friptură cu garnitură,salată și un vin demisec. Mulțumesc! O lampă, împrăștia pe masa cu un aranjament superb, o lumină portocalie. Orchestră cântă o melodie veche dar plăcută. -Alexandru! -Prezent! -Spune-mi te
FERICIREA INSEAMNA TINERETE de FLORENTINA CRĂCIUN în ediţia nr. 520 din 03 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358264_a_359593]
-
sunt adesea autostopiști Așteptând limuzina cea mare cu șofer în livrea Mâinile lor fluturate ca niște valuri bătând țărmul Iar apoi claxonul refuzului Și apoi din nou...așteptarea. Privesc în oglinda retrovizoare a vieții În urmă doar fumul și gustul amar al benzinei Înainte doar orizontul restrâns la un punct Iar de o parte și de alta a benzii de asfalt Doar simpli copaci dispărând în pâlnia vitezei Dincolo de parbriz e doar asfaltul și cerul Păsări grăbite săgetând spre înalt Cedează
PRIVESC ÎN OGLINDA RETROVIZOARE A VIEŢII de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 534 din 17 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358313_a_359642]
-
In liniștea ce se instaurase în vagonul de clasa a doua, Adriana revedea mintal întregul film al traseului acelei zile. Toate au decurs după cum i-au fost speranțele și așteptările. Doar episodul întâlnirii cu Sergiu i-a lăsat un gust amar. Amintindu-și întâlnirea cu el a roșit și simțea cum îi ard urechile de rușine și mânie. Fără să vrea s-a întors în timp, la perioada în care au fost prieteni... Se îndrăgostise sincer de Sergiu și aștepta cu
PRIN LABIRINTUL VIEŢII (1.) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 508 din 22 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358215_a_359544]
-
văzuse în viața ei. Și-a scuturat capul, plină de scârbă, mânie și umilință, și-a luat geanta și a coborât aproape în fugă, de parcă în tren era cel care o supărase atât de tare trecând-o printr-o experiență amară, pe care nu credea că o va uita întreaga viață... * Cu mult curaj și dornică să facă o bună impresie a plecat Adriana la drum. L-a găsit pe patron împreună cu avocatul firmei care, de la bun început, a privit-o
PRIN LABIRINTUL VIEŢII (1.) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 508 din 22 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358215_a_359544]
-
Le eliberează o cantitate enormă de adrenalină. De ce? De ce se simt atrași oamenii de tot ce e straniu, morbid, crud, îngrozitor, dureros? Pentru că se regăsesc în acele fraze cumplite, se oglindesc într-una sau în alta din situațiile redate cu amar și obidă de autor, le place să se scalde (ca să nu zic bălăcărească) - în albia plină cu necurățenii a celorlalți și să-și râdă în pumni, precum fariseul, vâzându-l pe vameș la ușa Templului, bătându-și pieptul și pocăindu-se
UN TIMP AL TRĂIRII ŞI UNUL AL MĂRTURISIRII. CRONICĂ LA CARTEA SILVIEI URLIH VIAŢA DE DUPĂ VIAŢĂ (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 529 din 12 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358300_a_359629]
-
care trăiește printre noi: „Te pierzi în golul singurătății / O, suflet, mereu de lume fugar” și continuă ca un adevărat cunoscător, trăitor în lumea aceea și prevestitor al tuturor acestor dezastre care ne stăpânesc fiindul: „E ora când Petru plânge amar - / Ascultă... e ora lașității...” (Nocturnă). De ce oare Bacovia numește acea clipă fatidică, pentru că în timpul celest viața omului este egală cu o oră telurică „e ora lașității”? Și ne mai roagă să o și ascultăm cu multă atenție, putând fi chiar
NEGRUL ŞI PALIDUL ÎN POEZIA BACOVIANĂ de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 526 din 09 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358289_a_359618]
-
cuibărit și în inima mea, cred ca este ceva în sufletul celui ce emigrează ce te împinge spre a nu te opri. Te gandesti chiar dacă aici în Spania lucrurile nu au ieșit așa cum sperai ba din contră ai ajuns dezamăgit amar, dacă se ivește posibilitatea unui nou început într-o altă țară, oare de ce nu as faceo, decât s-a mă întorc în România fără prea mulți bani mai bine sa m-a avânt mai departe. Ce ma deranjaza este faptul
JURNALUL UNUI CALATOR (4) de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 534 din 17 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358327_a_359656]
-
simțeam ca o felină Împrumutând doar gânduri de speranță Și încercând naive planuri de vacanță S-a dus tot ... într-o singură secundă În care am simțit lacrima udă Și sarea dulce mi s-a mai părut Ca un sărut...amar sărut... Mă plec din nou în fața mutului blestem De care nici nu mă mai tem... Mă plec în fața neînfricatului POSIBIL Căci tot apare , ca un gest oribil, Zmucindu-mă din clipe de iubire Să plâng și sufăr în neștire.... Să uit
MAI AM O INIMĂ ÎN PLUS de MIRELA STANCU în ediţia nr. 547 din 30 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358383_a_359712]