4,800 matches
-
a asigura eficacitatea comunicării, printre care: parafrazările, sumarizările, reflectările de sentimente. Aceste metode sunt importante, deoarece a asculta nu este suficient, pentru a ne asigura că amândouă părțile înțeleg în mod precis ce s-a spus, ce s-a intenționat. Ambiguitatea, incertitudinea, imprecizia și neînțelegerea trebuie rezolvate într-un mod neacuzator și non-amenințător. Dovada că a înțeles se face prin parafrazare. Este bine să ținem cont de: ascultarea activă de care trebuie să dăm dovadă, timpul pe care îl acordăm conversației
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
le asumă, femeile se angajează totuși atât de puțin în negocierea propriei autorități? Studiile despre gen în negociere arată că influența genului este contingentă cu factorii situaționali. Mai exact, diferențele de gen în negociere apar cu precădere în situații de ambiguitate în privința ariei de negociere și a standardelor pe care trebuie să le îndeplinească înțelegerea finală. În privința autorității, femeile trebuie să negocieze pentru lucruri pe care bărbații le primesc de la sine, o dată cu noua funcție. Când negociază pentru ele însele sau în
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
jobul lui, esteeste o capcană în care cad multe femei din dorința de a le fi recunoscută valoarea ca leader. 5.3. Ce puteți face ca angajat(ă)/manager/ manager de resurse umane/organizație Strategiile propuse se bazează pe reducerea ambiguității la diferite niveluri al abilităților personale, al sarcinilor de job/responsabilităților, al informațiilor care au stat le baza unei decizii legate de performanță (promovare, salariu etc.), al criteriilor folosite în diferite sisteme și procese de resurse umane sau la nivelul
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
abilităților personale, al sarcinilor de job/responsabilităților, al informațiilor care au stat le baza unei decizii legate de performanță (promovare, salariu etc.), al criteriilor folosite în diferite sisteme și procese de resurse umane sau la nivelul valorilor promovate de organizație. Ambiguitatea este un context favorabil pentru ca atitudinile distorsionate să influențeze mai puternic. Când nu ne putem baza pe repere externe obiective, de interpretare a unei situații, "umplem golul" cu informații extrase din experiențele proprii anterioare sau cu preconcepții. Cu cât mai
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
de autoritate a femeii în postul de management, în termeni de resurse de care poate dispune, așteptări privind rolul ei, abilitățile și experiența pe care le poate folosi, structura postului. Strategiile pe care le puteți adopta se bazează pe reducerea ambiguității la diferite niveluri al abilităților personale, al sarcinilor de job/responsabilităților, al informațiilor care au stat le baza unei decizii legate de performanță (promovare, salarizare etc.), al criteriilor folosite în diferite sisteme și procese de resurse umane sau la nivelul
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
abilităților personale, al sarcinilor de job/responsabilităților, al informațiilor care au stat le baza unei decizii legate de performanță (promovare, salarizare etc.), al criteriilor folosite în diferite sisteme și procese de resurse umane sau la nivelul valorilor promovate de organizație. Ambiguitatea unor măsuri de gestionare a resurselor umane favorizează influențarea acțiunilor din organizație de atitudini distorsionate. Când nu ne putem baza pe repere externe obiective de interpretare a unei situații, "umplem golul" cu informații extrase din experiențele proprii anterioare sau cu
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
pentru promovare, performanța angajatului trebuie corect evaluată, pe baza unor indicatori referitori la numărul și calitatea sarcinilor îndeplinite, modul în care comunică colegilor/șefilor aspecte relevante despre situațiile de muncă, modul în care gestionează activitățile și relațiile de muncă etc. * Ambiguitatea proceselor de promovare și evaluare favorizează discriminarea angajaților. Lipsa unor indicatori de performanță obiectivi conduc managerii către decizii de promovare luate în baza propriilor percepții despre performanță, respectiv percepții despre munca femeilor care pot fi diferite de cele desire munca
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
pentru promovare, performanța angajatului trebuie corect evaluată, pe baza unor indicatori referitori la numărul și calitatea sarcinilor îndeplinite, modul în care comunică colegilor/șefilor aspecte relevante despre situațiile de muncă, modul în care gestionează activitățile și relațiile de muncă etc. * Ambiguitatea proceselor de promovare și evaluare favorizează discriminarea angajaților. Lipsa unor indicatori de performanță obiectivi conduc managerii către decizii de promovare luate în baza propriilor percepții despre performanță, respectiv percepții despre munca femeilor care pot fi diferite de cele desire munca
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
din cele orientale. Delegația română, cu N. Titulescu și I. Cantacuzino în frunte, nu a fost admisă la discuții; a se vedea și H. Schulze, op. cit., p.141. 554 M. Gilbert, R. Gott, Conciliatorii, București, 1966, p. 30. 555 Privind ambiguitățile tratatelor, P. Milza, S. Berstein, op. cit., pp. 98-99. 556 M. N. Popa, op. cit., pp. 450-451. 557 Z. Zamfir, op. cit., p. 59. 558 M. N. Popa, op. cit., pp. 451-452. 559 Ibidem, pp. 454-455. 560 R. Mantran (coord.), op. cit., pp. 538-541. 561
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
cu partenerii din Uniunea Europeană" Prin ce se deosebește oferta dumneavoastră de politică externă pentru România de opțiunea guvernanților actuali? Guvernul Năstase a continuat orientarea pro NATO și pro Uniunea Europeană din timpul adminsitrației Constantinescu, când s-a realizat bascularea netă de la ambiguitatea de la nivelul anului 1996, când președintele Iliescu și șeful Marelui Stat Major declarau că poate exista și o opțiune spre Moscova. În schimb, în ultima perioadă, activitatea guvernului Năstase a mizat totul pe integrarea în NATO și nu este interesat
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
Franța căci, bazat pe răsturnarea forței adversarului, era o mică revoluție culturală. Sportul lejer, amăgitor cu adresă de agilitate unduitoare, în care cel slab poate să-l învingă pe cel puternic, părea o piedică în fața energiei masive a luptătorilor. Atâta ambiguitate șoca și se vedea negarea „saltului loaial al forței musculare”. Interesul câtorva femei a fost fatal acestei noi discipline: cum bărbații pot să practice un sport feminin? Mai târziu cu judo, calitățile altădată disprețuite au fost aduse la onoare și
Fenomenul olimpic de la antic la modern by Liliana RADU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101004_a_102296]
-
ale "situației de enunțare" poate părea complicată în mod inutil, însă lucru deosebit de clar în cazul textelor literare ea se impune pe îndată în abordarea textelor ce țin de genuri desprinse din situația imediată a cuvântului. De exemplu, regăsim aceeași ambiguitate și în cazul romanului: situația de enunțare va fi și cea a activității de producere a unei opere, în circumstanțe specifice, de către un scriitor (Madame de La Fayette, Balzac...) și situația de enunțare narativă, adică scena pornind de la care povestirea pretinde
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
care disociază sfera eului și a elementelor care depind de el în mod imediat, de sfera non-eului nu funcționează decât în registrul spațial; ea este de asemenea valabilă pentru valorizarea și devalorizarea legată de o distanțare mai abstractă. În virtutea unei ambiguități ce nu poate fi clarificată, domeniul lui -là poate marca atât excluderea de sine (distanțare admirativă), cât și excluderea celuilalt (respingere). În aceste condiții, cet homme-là poate lua, în funcție de intonație, inflexiunea laudei sau a disprețului. În Jocul dragostei și al
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
exemplu, că celebra descriere a caschetei lui Charles cu care începe Doamna Bovary prezintă un obiect imposibil; pornind de la indicațiile furnizate de text, nu reușim să desenăm șapca respectivă; textul reprezintă un exces față de real. Fenomen care ține de însăși ambiguitatea funcției descriptive: aflată teoretic în serviciul acțiunii narate, ca funcție auxiliară, ea constituie și o pauză decorativă care tinde să aibă valoare în sine. Degeaba a încercat romanul realist să nege această ambiguitate, ea reiese oricum la analiza literaturii baroce
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
față de real. Fenomen care ține de însăși ambiguitatea funcției descriptive: aflată teoretic în serviciul acțiunii narate, ca funcție auxiliară, ea constituie și o pauză decorativă care tinde să aibă valoare în sine. Degeaba a încercat romanul realist să nege această ambiguitate, ea reiese oricum la analiza literaturii baroce sau a anumitor romane contemporane. Literatura poate adesea pretinde că nu este decât reprezentarea unei realități în fața căreia se estompează, codurile estetice pe care ea se sprijină și forța semnificantă degajată de ea
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
vorba sunt negri din cap până în picioare, iar nasul le este atât de turtit, încât îți este aproape imposibil să-i compătimești [...]160. În scrisorile de la 4 la 10 din Provincialele lui Pascal, întregul dispozitiv enunțiativ se bazează pe această ambiguitate totală creată de ironie. Ele povestesc o serie de întâlniri fictive (prezentate însă drept reale) între narator, aparent persoană ignorantă în materie de teologie, și un iezuit, adversarul janseniștilor, care are rolul de a rezuma doctrina cazuiștilor. Având în vedere
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
El a fost băut două sticle. Din punct de vedere sintactic, în (3) putem considera că nu avem temă, pe când în (1), frază numită "dislocată la stânga", tema este diferită de subiect ("el"), iar în (2) tema coincide cu subiectul. Datorită ambiguității noțiunii de "temă", unii preferă să vorbească despre focus pentru a desemna ceea ce Școala de la Praga numește "remă" și despre presupus local pentru ceea ce ea numește "temă". Rema nu poate fi găsită dacă nu luăm în calcul contextul discursiv. Pentru
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
femeia încuviința, tăcută, atentă 264. În acest fragment, bărbatul întâlnește un personaj feminin care nu primește altă denumire decât "femeia", numită apoi prin pronumele de persoana a III-a. "Femeia" este prezentată ca singura desemnare potrivită, autorul jucându-se cu ambiguitatea articolului hotărât, când cu o anumită valoare (pentru a desemna o anumită ființă), când cu valoare generică (pentru a desemna categoria femeilor). Este modalitatea prin care se arată că personajul masculin nu o vede ca pe o ființă unică, ci
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
de confuzii îl constituie însăși terminologia tradițională: vechiul alfabet chirilic este adesea numit și „bisericesc“, iar rezultatul substituirii progresive a literelor chirilice prin cele latine - alfabet „civil“, „de tranziție“ sau „mixt“. Dar termenii „bisericesc“ și „civil“ suferă de o dublă ambiguitate: 1. sugerează mai curând destinația textelor (religioasă sau laică), iar nu alfabetul utilizat de ele; 2. în privința alfabetului în sine, nu disociază două laturi distincte: „conținutul“ (inventarul de semne) și „forma“ (configurația literelor). Pentru a depăși impasul, se impune să
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
Ceea ce ne parvine astăzi, la analiza cu lupa a textelor, sub forma acestor clivaje stilistice nu poate fi pus numai pe seama evoluției autorilor, a sporului lor de experiență, a depășirii stângăciilor juvenile. Este aici, mai presus de toate, reflexul unor ambiguități în relația dintre creatori și public, al oscilării celor dintâi între mai multe coduri posibile, al prefigurării unor noi orizonturi de receptare. Această situație se poate considera tipică pentru întregul răstimp al tranziției, ea nefiind proprie exclusiv literaturii. Am întâlnit
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
știau că obiectul dorinței lor rămîne îndepărtat și iluzoriu, mai mult sau mai puțin (prea puțin în cazul cehilor, destul de puțin în Budapesta și cu mult mai mult în rest). Cu privire la aceasta Rupnik a stabilit multe criterii ce permit analizarea ambiguității. În planul culturii intelectuale, al valorilor, al religiei, Europa Centrală este un fel de "Occident furat", după formula lui Milan Kundera.83 În schimb, în domeniul economic și social se caracterizează printr-o înapoiere ce poartă urmele adînci ale iobăgiei
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
nu prevede decît incomplet acest fapt: Principiul oricărei suveranități subliniază articolul rezidă esențialmente în națiune: nici o organizație, nici o persoană nu poate exercita vreo altfel de autoritate". Dar articolul II al Constituției din 3 septembrie 1791 nu mai lasă loc nici unei ambiguități întrucît dispune ca "Națiunea, singura care deține puterea, n-o poate exercita decît prin delegații săi... ". Deputații nu mai aveau a se teme de nimic. De atunci prinde relief sensul politic al termenului de națiune. Astfel națiunea semnifică un popor
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
Herder respinge pretenția europeană a universalității și invalidează prejudecățile rasiale, spunînd: "cuvîntul rasă se raportează la o deosebire care nu există"212 și se revelează chiar anticolonialist, cu anticipație. E adevărat că opinia sa asupra "lumii a treia" suferă de ambiguitate prin însăși ostentația sa. Sub acoperirea cine știe cărei specificități culturale sau naționale ideile herderiene admit că orice comunitate umană trebuie să fie liberă a se dedica înclinațiilor sale, fiindcă, chiar șocante fiind pentru un obsevator, acestea corespund valorilor proprii respectivei comunități
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
o armată ci, mai exact, o contra-armată"287. Acest distinguo lămurește ceea ce va urma, anume, agajarea sa în favoarea căpitanului Dreyfus, socialismul său individualist ce-l anunța pe cel al lui Mourier, în sfîrșit, transformarea sa patriotică și războinică simultan cu ambiguitatea crescîndă a adeziunii sale republicane, atunci cînd spune: "Poporul meu este suveranul rațiunii."288. Tocmai această ambiguitate care se va îndrepta spre credință în 1908, îl va determina să participe la exaltarea Jeanne-ei d'Arc ca figură emblematică a destinului
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
în favoarea căpitanului Dreyfus, socialismul său individualist ce-l anunța pe cel al lui Mourier, în sfîrșit, transformarea sa patriotică și războinică simultan cu ambiguitatea crescîndă a adeziunii sale republicane, atunci cînd spune: "Poporul meu este suveranul rațiunii."288. Tocmai această ambiguitate care se va îndrepta spre credință în 1908, îl va determina să participe la exaltarea Jeanne-ei d'Arc ca figură emblematică a destinului providențial al Franței și să declare: Fericiți sînt cei care au murit pentru pămîntul natal"289 și
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]