56,531 matches
-
întorc și mai mult înapoi, caut să văd de unde vin, de unde mă trag și de unde au apărut simțirile mele și ale celor care văd lucrurile ca mine. Aici îmi voi pune întrebarea dacă e întîmplător că mă găsesc pe continentul american și voi încerca să analizez cine sînt anglo-americanii. Așa cum văd eu lucrurile, în Statele Unite este foarte importantă căutarea rădăcinilor, a originilor familiale și naționale. Unele din explicațiile care mi s-au dat la fața locului au coincis cu intuițiile mele
Constantin Virgil Negoiță și inovațiile literar- matematice by Cosana Nicolae () [Corola-journal/Journalistic/16040_a_17365]
-
de altă parte, în lumea noastră modernă bîntuie un exemplu clasic, cel al dihotomiei dintre comunism și fascism. Fasciștii spun că sînt luptători anti-comuniști, iar comuniștii că sînt luptători antifasciști. Ambele curente sînt bazate pe legea terțului exclus. În mentalitatea americană, unică în istorie ca putere care cucerește într-un război și nu preia puterea, ci se retrage - dispare separația, se elimină conflictul: eu te-am învins, dar te ajut să îți revii. Încerc să arăt că această lipsă de interes
Constantin Virgil Negoiță și inovațiile literar- matematice by Cosana Nicolae () [Corola-journal/Journalistic/16040_a_17365]
-
într-un război și nu preia puterea, ci se retrage - dispare separația, se elimină conflictul: eu te-am învins, dar te ajut să îți revii. Încerc să arăt că această lipsă de interes pentru logica terțului exclus este proprie gîndirii americane, pentru că toleranța celor de aici, de pildă, este bazată pe acest lucru. Îmi spuneați într-o altă conversație că sînteți influențat și de pictură. Am fost foarte impresionat de ceea ce s-a întîmplat în arta după 1900 din punct de
Constantin Virgil Negoiță și inovațiile literar- matematice by Cosana Nicolae () [Corola-journal/Journalistic/16040_a_17365]
-
originilor. Pentru cei din România, care probabil de-abia așteaptă să plece din țară, numai Miorița nu este interesantă, dar eu le spun că americanii sînt foarte interesați de ce a generat acest poem și că are importanță în spațiul cultural american. Consider că pe motivul Mioriței se pot scrie mii de volume. Un traducător ca Latham a fost foarte interesat de baladă, așa cum un mare fotograf, Salzman, a venit la noi doar ca să fotografieze ciobanii din Făgăraș. Oamenii de aici, care
Constantin Virgil Negoiță și inovațiile literar- matematice by Cosana Nicolae () [Corola-journal/Journalistic/16040_a_17365]
-
mare fotograf, Salzman, a venit la noi doar ca să fotografieze ciobanii din Făgăraș. Oamenii de aici, care își caută originile, ajung vrînd-nevrînd în Europa. În drumul spre America, de la părintele Avraam s-a ajuns și la Dunăre. Ancorarea în conștiința americană a existenței de la Dunăre este ceea ce eu mi-am propus să fac mai departe.
Constantin Virgil Negoiță și inovațiile literar- matematice by Cosana Nicolae () [Corola-journal/Journalistic/16040_a_17365]
-
o bună parte dintre cei preocupați de misiunea intelectualului în societatea civilă sînt, altfel decît ne-am aștepta prin analogie cu modelul nostru, de orientare stînga. Nu e acum momentul să detaliez conceptul de leftism așa cum e înțeles pe Continentul american, dar trebuie măcar să avertizez cititorul că o pripită activare a alergiilor marxiste ale locului ar fi complet deplasată. John Michael e și el de orientare stînga, cum deschis o recunoaște în cîteva rînduri. Ceea ce înseamnă că discuția se poartă pe
Noua intelectualitate by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16057_a_17382]
-
fericite: omul de știință (portretizat în persoana fizicianului Stephen Hawking, criticul-filozof (reprezentant al unui domeniu disciplinar cunoscut sub numele de "studii culturale" și universitarul-cercetător (paradigma e analizată de autor într-un studiu de caz asupra animozității actuale din mediile universitare americane între umaniști și oamenii de știință). Concluzia la care ajunge autorul poate părea dezarmant de simplă: indiferent care sînt afiliațiile sale profesionale, sau chiar opțiunile sale politice, pentru a avea un rol în societatea actuală (chiar dacă aceasta este o societate
Noua intelectualitate by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16057_a_17382]
-
plină expansiune economică, se ridică la suma pe care o va încasa, prin decizie judecătorească, un fumător din S.U.A., căruia nu i-a mai priit fumul de Philipp Morris, iar P.I.B.-ul nostru atinge suma veniturilor unui oraș din middle-vest-ul american, nu ne putem îngădui să-i ținem departe de centrele de decizie tocmai pe aceia care, în momente de cumpănă, au prisosit în eficiență și rapiditate în intervenție. Cu ei în posturile lor, o lungă și prosperă perioadă de pace
Formula ideală a reconcilierii by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/16078_a_17403]
-
soldați au fost omorîți de Stalin. Pe mine m-a interesat să cercetez ce s-a întîmplat cu adevărat, am încercat să înțeleg această criză politică suedeză. Cînd toți ceilalți vorbeau despre probleme internaționale, de exemplu despre Vietnam, despre imperialiștii americani, pe mine m-a interesat să reacționez la o criză suedeză, să cercetez și să scriu despre cum s-a ajuns la decizia extrădării, cum i-a afectat pe oameni, cum îl afectează pe individ deciziile mari. Și am început
Per Olov Enquist - "Sunt un scriitor suedez provincial" by Carmen Vioreanu () [Corola-journal/Journalistic/16058_a_17383]
-
Cristian Teodorescu Într-un discurs ținut la Varșovia, președintele american George W. Bush a afirmat că anul viitor la Praga "Statele Unite împreună cu aliații lor sînt gata să ia decizii concrete și istorice, pentru a face să avanseze extinderea NATO. Extinderea care a avut loc pînă acum a constituit onorarea promisiunilor
Scrisoarea de la Cotroceni și mesajele de pe Kiselef by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16075_a_17400]
-
obținem, important este ce putem face pentru a face să avanseze cauza libertății. Cred că pot deveni membre NATO toate democrațiile care doresc acest lucru și sînt gata să-și asume răspunderile pe care le implică participarea la NATO." Președintele american a mai ținut să precizeze: "Soarta popoarelor libere ale Europei nu va constitui obiect de tîrguială. Nu va mai fi o nouă Ialtă." La începutul săptămînii trecute, președintele României Ion Iliescu i-a transmis o scrisoare șefului administrației americane. O
Scrisoarea de la Cotroceni și mesajele de pe Kiselef by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16075_a_17400]
-
Președintele american a mai ținut să precizeze: "Soarta popoarelor libere ale Europei nu va constitui obiect de tîrguială. Nu va mai fi o nouă Ialtă." La începutul săptămînii trecute, președintele României Ion Iliescu i-a transmis o scrisoare șefului administrației americane. O scrisoare în care, dincolo de aprecierea pozițiilor exprimate de președintele Bush, Iliescu a afirmat că vede în ele o invitație căreia România ar fi onorată să-i dea curs. Promptitudinea scrisorii lui Ion Iliescu e cu atît mai semnificativă cu
Scrisoarea de la Cotroceni și mesajele de pe Kiselef by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16075_a_17400]
-
Ion Iliescu declarase că dacă la summit-ul NATO din 2002 România nu va fi invitată să adere, asta nu înseamnă o tragedie. E limpede așadar că la București n-a răzbătut pe nici un canal ce intenționa să declare președintele american la Varșovia. Dar se pare că nu numai Bucureștiul a fost luat prin surprindere de discursul lui George W. Bush pe care nu puțini comentatori îl consideră de o importanță istorică. Însă ca o dovadă în plus că la Cotroceni
Scrisoarea de la Cotroceni și mesajele de pe Kiselef by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16075_a_17400]
-
vînează numai succese de imagine, ci că noua echipă de consilieri a președintelui Iliescu, dar și el însuși iau în serios în acest moment dimensiunile istorice de lungă durată pentru România, Ion Iliescu s-a grăbit să-i scrie președintelui american pentru a-i semnala că a înțeles mesajul și că dacă la summit-ul de la Praga va avea loc o extindere a NATO, România dorește să facă parte din această extindere. Firește că se poate spune că această scrisoare nu
Scrisoarea de la Cotroceni și mesajele de pe Kiselef by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16075_a_17400]
-
ce l-au făcut faimos în timp record. Fantezia în care se îndrăgostește de o sirenă de acvariu a avut un titlu de bun augur - Luat de val (1983), care l-a propulsat în Petrecerea burlacilor (1984). Într-un remake american după un succes european a devenit fals spion - Omul cu un pantof roșu (1985). Însă primul tur de forță a fost Vreau să fiu mare (1988) care i-a adus prima nominalizare la Oscar pentru infinita candoare conferită copilului devenit
"Contaminări" transoceanice by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/16104_a_17429]
-
Cronicar Unde sînt poveștile de altădată Să vedem ce se mai scrie și pe la alții. Le Monde des Livres din 25 mai îl redescoperă pe romancierul american Philip Roth, cunoscut și la noi prin traducerea, la Univers, a romanelor Complexul lui Portnoy și Operațiunea Shylock. Autorul pe jumătate pornografic din romanele cu pricina pare a-și fi schimbat stilul. El a publicat între timp o trilogie (Pastorala
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16107_a_17432]
-
Philip Roth, cunoscut și la noi prin traducerea, la Univers, a romanelor Complexul lui Portnoy și Operațiunea Shylock. Autorul pe jumătate pornografic din romanele cu pricina pare a-și fi schimbat stilul. El a publicat între timp o trilogie (Pastorala americană, M-am căsătorit cu un comunist și Pata umană), parțial tradusă în Franța, și un nou roman (Animalul pe moarte), neștiut francezilor deocamdată, în care subiectivismul cam solipsist și, în orice caz, îmbibat de patologia sexului face loc unei viziuni
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16107_a_17432]
-
interesat să facă un studiu asupra revistei noastre, sau a oricărei reviste de fapt. Plăcută a fost acea lectură, și la data respectivă nici nu mi-aș fi putut-o închipui petrecîndu-se în altfel de împrejurări. Dar într-o bibliotecă americană o colecție de periodice nu poate fi citită în acest format tradițional, pe hîrtie. Orice revistă sau ziar mai vechi de cîteva luni, sau cel mult un an, sînt filmate, informația e transferată pe o microfișă și poate fi accesată
Distrugerea bibliotecilor by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16088_a_17413]
-
acest format tradițional, pe hîrtie. Orice revistă sau ziar mai vechi de cîteva luni, sau cel mult un an, sînt filmate, informația e transferată pe o microfișă și poate fi accesată pe un ecran special. Scena clasică de film polițist american în care un personaj descoperă misterul crimei citind pe ecran un articol apărut într-un ziar vechi va face poate această noțiune de microfișă mai familiară cititorului. Suspense-ul, revelația produsă în momentul în care o minusculă pată pe monitor e
Distrugerea bibliotecilor by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16088_a_17413]
-
puțini aceia care stau să se întrebe în ce măsură microfișele (și alte metode moderne de arhivare, precum dischetele sau CD-ROM-urile) reprezintă semnul unei noi civilizații a lecturii, care nu mai ține de Galaxia Gutenberg, sau dimpotrivă, semnul unei revoltătoare barbarii. Scriitorul american Nicholson Baker își pune această întrebare în cartea Double Fold. Libraries and the Assault on Paper și oferă a doua variantă de răspuns: a distruge cărți și ziare pentru a le face accesibile în altă formă decît cea în care
Distrugerea bibliotecilor by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16088_a_17413]
-
adevărată crimă. Cartea e o pasionantă și pătimașă pledoarie pentru păstrarea edițiilor originale - fie de ziare, reviste sau volume, cu orice preț și făcînd toate eforturile necesare. Investigînd cu răbdare de detectiv dar și de cărturar istoria bibliotecilor și arhivelor americane și britanice, studiind metodele și tehnicile de conservare și prezervare a textelor, Baker ajunge la concluzia că microfișele și echivalentele lor nu sînt indispensabile decît într-un număr foarte mic de situații. Or, practica la zi într-o mare bibliotecă
Distrugerea bibliotecilor by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16088_a_17413]
-
și britanice, studiind metodele și tehnicile de conservare și prezervare a textelor, Baker ajunge la concluzia că microfișele și echivalentele lor nu sînt indispensabile decît într-un număr foarte mic de situații. Or, practica la zi într-o mare bibliotecă americană presupune sistematica distrugere a colecțiilor de ziare, la anumite intervale, indiferent dacă sau înainte ca hîrtia să se altereze cu adevărat. Iar cînd e vorba de o alterare care se cere remediată, testele folosite pentru a stabili gradul de compromitere
Distrugerea bibliotecilor by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16088_a_17413]
-
stă o realitate dramatică ce a afectat într-un mod sau altul fiecare familie și persoană trăind în epoca dictaturii comuniste. Acesta este subiectul celei mai recent traduse cărți a lui Gail Kligman, Politica duplicității, lucrare de antropologie în măsura în care accepția americană a termenului subînțelege intervenția științelor politice, sociologiei și a istoriei mentalităților. De altfel, miza cărții nu e atît să atragă atenția asupra efectelor tragice ale interzicerii avortului, deși autoarea nu încearcă să-și ascundă poziția, cît să arate cum funcționează
Patru fețe ale trecutului by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/16128_a_17453]
-
numărul mare de copii abandonați (unii cu handicapuri ca urmare a încercărilor nereușite de întrerupere a sarcinii prin metode empirice), preferința pentru avort ca unică (și finală) metodă contraceptivă, lipsa de cultură în privința planificării familiale. Concluziile la care ajunge cercetătoarea americană, de un realism dur, sînt (încă) un semnal pentru o analiză autohtonă serioasă a lumii de dinainte de 1989 și a urmelor ei în societatea românească actuală. Gail Kligman, Politica duplicității. Controlul reproducerii în România lui Ceaușescu, trad. Marilena Dumitrescu, col
Patru fețe ale trecutului by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/16128_a_17453]
-
apoi, ieșirea pe piață a fost prea aproape de perioada de examene, și am pierdut liceenii și studenții!" Care e marele pariu al lui Besson? "Vreau să fac să revină, din S.U.A., cineaștii europeni. Jumătate din topul primelor 20 de filme americane sînt realizate de europeni, care aduc ceea ce americanii numesc "the european touch". O să le propun să revină să lucreze aici" (adică în... "Europa" lui Luc Besson, care evocă mai degrabă ambianța unui mare studio american decît mica structură franceză). Cît
La umbra producătorilor în floare by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/16087_a_17412]