3,713 matches
-
o școală mixtă cu 10 elevi (din care 4 fete). Comuna Bătinești, cu satele Bătinești, Igești și Pătrășcani, avea 855 de locuitori, trei mori de apă, două biserici și o școală mixtă cu 35 de elevi (din care 3 fete). Anuarul Socec din 1925 consemnează comunele în același județ comuna Țifești în plasa Zăbrăuți, iar comunele Bătinești și Clipiceștiîn plasa Gârlele. Comuna Țifești avea în satele Oleșești, Sârbi, Țifești și Tufele 2131 de locuitori. Comuna Clipicești avea 845 de locuitori în
Comuna Țifești, Vrancea () [Corola-website/Science/301908_a_303237]
-
confesionala. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Zăbrăuți a județului Putna și era, ca și acum, formată din satele Dobrosloveni și Rucăreni, cu 2491 de locuitori. În comuna funcționau două biserici și o școală mixtă. Anuarul Socec din 1925 consemnează comună în plasă Vidra a aceluiași județ, cu o populație de 2500 de locuitori. În 1950, a fost transferată raionului Panciu din regiunea Putna, apoi (după 1952) din regiunea Bârlad și (după 1956) din regiunea Galați
Comuna Soveja, Vrancea () [Corola-website/Science/301901_a_303230]
-
Coroteni și Obrejița, cu o populație de 2047 de locuitori. În comună funcționau un schit, trei biserici una la Coroteni, zidită în 1830, una la Obrejița zidită în 1846 și una la Slobozia, zidită în 1808 și trei școli mixte. Anuarul Socec din 1925 consemnează comuna în plasa Plăginești a aceluiași județ, cu o populație de 2324 de locuitori în satele Cornetu, Coroteni, Liești, Obrejița, Slobozia și Valea Beciului. În 2931, satul Obrejița s-a separat pentru a forma o comună
Comuna Slobozia Bradului, Vrancea () [Corola-website/Science/301900_a_303229]
-
Comuna Anghelești avea 520 de locuitori ce trăiau în 129 de case, și o biserică. Comuna Copăcești avea în compunere satele Copăcești și Slobozia, cu 732 de locuitori ce trăiau în 193 de case, și aici existând o biserică ortodoxă. Anuarul Socec din 1925 consemnează toate cele trei comune în plasa Caregna a aceluiași județ, alcătuirea lor păstrându-se. Comuna Ruginești avea 1413 locuitori, comuna Anghelești avea 670, iar comuna Copăcești 880. În 1931, comunele Ruginești (cu satele Ruginești și Văleni
Comuna Ruginești, Vrancea () [Corola-website/Science/301897_a_303226]
-
cu 1871 de locuitori și în ea existau trei biserici și o școală mixtă. Comuna Străoani de Sus avea în compunere satele Muncelu, Străoani de Sus, Talapanu și Varnița, cu 1952 de locuitori; aici existau patru biserici și o școală. Anuarul Socec din 1925 consemnează cele două comune în aceeași plasă și cu aceeași structură, comuna Străoanii de Jos având 3101 locuitori, iar comuna Străoanii de Sus 2000. În 1950, comunele au trecut la raionul Panciu din regiunea Putna, apoi (după
Comuna Străoane, Vrancea () [Corola-website/Science/301902_a_303231]
-
vreme, în plasa Marginea de Jos a județului Râmnicu Sărat, și comuna Hângulești. Comuna avea 966 de locuitori, o biserică zidită în 1836 de un anume Ioniță Mărculescu din Focșanii Muntenești, și o școală de băieți cu 45 de elevi. Anuarul Socec din 1925 consemnează comuna Vulturu în aceeași plasă și comuna Hângulești în plasa Măicănești a județului Râmnicu Sărat. Comuna Vulturu avea aceeși structură și 4168 de locuitori. Comuna Hângulești avea în plus satul Maluri și avea o populație de
Comuna Vulturu, Vrancea () [Corola-website/Science/301914_a_303243]
-
vreme, pe teritoriul actual al comunei, funcționa, în aceeași plasă, și comuna Obilești, formată din satele Obilești și Bordeasca, având 1600 de locuitori. În comuna Obilești existau două biserici (una în fiecare sat) și o școală mixtă cu 102 elevi. Anuarul Socec din 1925 consemnează comunele în plasa Măicănești a aceluiași județ. Comuna Mărtinești avea aceeași componență și 1740 de locuitori, iar comuna Obilești avea în satele Bordeasca, Bordeasca Nouă și Obilești o populație de 2122 de locuitori. Din 1931, satul
Comuna Tătăranu, Vrancea () [Corola-website/Science/301905_a_303234]
-
o populație de 1791 de locuitori. În comuna Bogza existau o moară cu aburi, două biserici (una zidită de locuitori în 1854 și alta zidită de Teodor Gurjan în 1838) și două școli mixte având în total 92 de elevi. Anuarul Socec din 1925 consemnează comunele în aceeași structură, aparținând plășii Plăinești a aceluiași județ. Comuna Bogza avea 1969 de locuitori, comuna Sihlele avea 1900, iar Voetin 1080. În 1931, satul Căiata a trecut la comuna Sihlele, care de atunci a
Comuna Sihlea, Vrancea () [Corola-website/Science/301899_a_303228]
-
Prisaca) și o școală mixtă. La acea vreme, pe teritoriul actual al comunei, mai funcționa în aceeași plasă și comuna Colacu. Aceasta era formată din satele Colacu și Poduri, cu 878 de locuitori, două biserici și două mori de apă. Anuarul Socec din 1925 consemnează comunele în plasa Vidra a aceluiași județ, în aceeași componență. Comuna Valea Sării avea 726 de locuitori, iar comuna Colacu 975. În 1950, cele două comune au fost arondate raionului Focșani din regiunea Putna, apoi (după
Comuna Valea Sării, Vrancea () [Corola-website/Science/301909_a_303238]
-
mixtă cu 47 de elevi. La acea vreme, pe actualul teritoriu al comunei mai funcționa în aceeași plasă și comuna Mircești, cu satele Mircești, Paraipani și Rădulești, cu 1072 de locuitori, două biserici și o școală cu 23 de elevi. Anuarul Socec din 1925 consemnează comunele Jorăști și Mircești în aceeași plasă: comuna Jorăști cu aceeași structură și 1662 de locuitori, iar comuna Mircești cu satele Mirceștii Noi, Mirceștii Vechi, Paraipani și Rădulești. În 1931, comuna s-a dezmembrat, rămânând doar
Comuna Vânători, Vrancea () [Corola-website/Science/301910_a_303239]
-
în 1881. La acea vreme, pe teritoriul actual al comunei, funcționa în aceeași plasă și comuna Faraoanele, cu satele Faraoanele și Pietroasa, având 793 de locuitori, o biserică și o școală mixtă cu 53 de elevi (dintre care o fată). Anuarul Socec din 1925 consemnează comunele în plasa Cotești a aceluiași județ, având aceeași alcătuire. Comuna Vârteșcoiu avea 1717 locuitori, iar comuna Faraoanele 1074. Satul Râmniceanca a apărut în comuna Vîrteșcoiu odată cu regruparea comunelor rurale din 1931. În 1950, comunele au
Comuna Vârteșcoiu, Vrancea () [Corola-website/Science/301911_a_303240]
-
cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Vrancea a județului Putna și era formată din satele Lepșa și Tulnici, cu 939 de locuitori. În comună funcționau o biserică și patru mori de apă. Anuarul Socec din 1925 o consemnează în aceeași plasă și cu aceeași alcătuire, având o populație de 1140 de locuitori, iar din 1931 i s-a alipit și satul Coza (până atunci, la comuna Păulești. În 1950, comuna a fost arondată
Comuna Tulnici, Vrancea () [Corola-website/Science/301907_a_303236]
-
Mare, au fost depistate și scoase la lumina zilei ceramică din epoca fierului și romană. Printre obiecte s-au identificat fibule romane și tuburi din ceramic, care ne dau de înțeles că apa minerală era condusă și folosită pentru băi (Anuarul Muzeului Regional Sf. Gheorghe, 1955). Însăși denumirea localității - Villa Byborch - notată în anul 1332, arată că acest sat era o localitate mai dezvoltată, cu caracter de orășel mic, probabil stațiunea balneară locală cu băi carbogazoase. Numele amintește de prezența brebilor
Biborțeni () [Corola-website/Science/300371_a_301700]
-
moară pe Neajlov și o biserică. Comuna Nebuna era formată doar din satul de reședință cu 694 de locuitori și în care existau o biserică zidită în 1874 și o școală mixtă cu 30 de elevi (dintre care 6 fete). Anuarul Socec din 1925 consemnează comuna Clejani ca reședință a plășii Argeș a aceluiași județ, având 2522 de locuitori în unicul său sat. Comunele Babele și Nebuna (ultima acum denumită "Velea") făceau parte din această plasă: comuna Babele avea 1065 de
Comuna Clejani, Giurgiu () [Corola-website/Science/300426_a_301755]
-
cu 1845 de locuitori. Existau în comuna două școli mixte una la Găujani, cu 38 de elevi (dintre care 6 fete), și una la Petrișu, cu 21 de elevi (dintre care 7 fete), o moară cu aburi, și două biserici. Anuarul Socec din 1925 o consemnează în plasă Dunărea a aceluiași județ, având 560 de locuitori în aceleași două sate. În 1950, comuna a fost transferată raionului Giurgiu din regiunea București. În 1968, a trecut la județul Ilfov. În 1981, o
Comuna Găujani, Giurgiu () [Corola-website/Science/300431_a_301760]
-
școală cu 37 de elevi (dintre care 11 fete). Comuna Strâmba Mare era compusă din satele Strâmba de Jos, Strâmba de Sus și Crângurile, având în total 1515 locuitori; existau aici trei biserici, o școală și trei mori pe Neajlov. Anuarul Socec din 1925 consemnează redenumire comunei Uzunu în "Călugăreni", ea făcând parte din plasa Călugăreni din același județ; comuna avea 2265 de locuitori în satele Călugăreni, Crucea de Piatră și Uzunu. În plasa Călugăreni se aflau și comunele Brăniștari (cu
Comuna Călugăreni, Giurgiu () [Corola-website/Science/300425_a_301754]
-
Mică), Crevedia-Stavropoleos și Sicaru, având în total 987 de locuitori. Existau în comună trei mori de apă pe Neajlov, o școală mixtă cu 50 de elevi (dintre care 9 fete), și două biserici (la Crevedia Mare și la Crevedia Mică). Anuarul Socec din 1925 consemnează comuna în aceeași plasă, având 1789 de locuitori în satele Crevedia Mare și Golășei. În 1950, comuna a devenit reședința raionului Crevedia din regiunea București, raion însă desființat în 1952, comuna fiind transferată raionului Videle din
Comuna Crevedia Mare, Giurgiu () [Corola-website/Science/300428_a_301757]
-
de elevi (dintre care o singură fată). La acea vreme, pe teritoriul actual al comunei mai funcționa în aceeași plasă și comuna Ciolanul-Pangăl, formată din satele Ciolanu și Petru Rareș, cu 570 de locuitori. Erau și aici două două biserici. Anuarul Socec consemnează comunele în plasa Dunărea a aceluiași județ; comuna Chiriacu avea 3498 de locuitori în satele Beiu și Chiriacu, iar comuna Ciolanu avea 681 de locuitori în satul de reședință. Atunci se înființase pe teritoriul de astăzi al comunei
Comuna Izvoarele, Giurgiu () [Corola-website/Science/300438_a_301767]
-
mai funcționa în aceeași plasă și comuna Grădiștea, cu satele Grădiștea de Jos și Grădiștea de Sus, având o populație de 1064 de locuitori, o biserică zidită în 1658 de Bunea Grădișteanu și o școală mixtă cu 31 de elevi. Anuarul Socec din 1925 consemnează cele două comune în plasa Călugăreni a aceluiași județ; comuna Comana era reședința plășii și avea 7603 locuitori în aceleași sate, iar comuna Grădiștea avea 1371 de locuitori în unicul sat Grădiștea. În 1931, satul Vlad
Comuna Comana, Giurgiu () [Corola-website/Science/300427_a_301756]
-
și era formată din satele Iepurești-Sârbi, Iepurești-Români și Matei Basarab (Valter Mărăcineanu), cu o populație de 1674 de locuitori. În comună existau o moară de apă pe Neajlov, o biserică la Iepurești-Sârbi și o școală mixtă cu 57 de elevi. Anuarul Socec din 1925 consemnează comuna în plasa Argeșul a aceluiași județ, având 2740 de locuitori doar în satul Epurești. La acea vreme, pe teritoriul actual al comunei a apărut în aceeași plasă și comuna Gorneni, având 1059 de locuitori în
Comuna Iepurești, Giurgiu () [Corola-website/Science/300437_a_301766]
-
fete). La acea vreme, pe teritoriul actual al comunei mai funcționa și comuna Cacaleți (sau Racovița), formată numai din satul de reședință, cu 1037 de locuitori, o biserică și o școală mixtă cu 67 de elevi (dintre care 12 fete). Anuarul Socec din 1925 consemnează cele două comune în plasa Dunărea a aceluiași județ; comuna Cacaleți avea 2916 locuitori în unicul ei sat, iar comuna Gogoșari avea 3169 de locuitori în satele Gogoșarii Noi, Gogoșarii Vechi și Rălești. În 1931, în
Comuna Gogoșari, Giurgiu () [Corola-website/Science/300433_a_301762]
-
județului Ilfov și era formată numai din satul de reședință, cu 1653 de locuitori ce trăiau în 273 de case și 5 bordeie. În comună funcționau o biserică și o școală mixtă cu 43 de elevi (dintre care 7 fete). Anuarul Socec din 1925 o consemenază în aceeași plasă, având 2353 de locuitori în satele Greaca, Puțu Greci și Zboiu. În 1950, comuna a fost arondată raionului Oltenița din regiunea București. În 1968, a revenit la județul Ilfov, reînființat. În 1981
Comuna Greaca, Giurgiu () [Corola-website/Science/300435_a_301764]
-
parte din plasa Marginea a județului Vlașca și era formată din satele Gostinu-Hagiu, Gostinu-Pietrele și Gostinu-Mănăstirei, având 987 de locuitori. Existau în comună o biserică ridicată în 1885 și o școală mixtă cu 26 de elevi (dintre care 3 fete). Anuarul Socec din 1925 consemnează comuna în plasa Călugăreni a aceluiași județ, cu 1697 de locuitori într-un singur sat, Gostinu. În 1950, comuna a fost inclusă în raionul Giurgiu din regiunea București. În 1968, a trecut la județul Ilfov. În
Gostinu, Giurgiu () [Corola-website/Science/300434_a_301763]
-
satele Copaciu și Crovu, cu 1342 de locuitori, având două biserici (una în fiecare sat). Comuna Naipu era formată din satele Băleasca, Cioflicu și Naipu, cu o populație de 1133 de locuitori. Existau și aici o școală și o biserică. Anuarul Socec din 1925 consemnează teritoriul comunelor în plasa Argeșul a aceluiași județ. Comuna Bălăria avea 1478 de locuitori în satele Bălăria și Matei Basarab; Comuna Ghimpați, care cuprindea acum și satele comunei Crovu, desființată, avea 6318 locuitori; iar comuna Naipu
Comuna Ghimpați, Giurgiu () [Corola-website/Science/300432_a_301761]
-
plasa Marginea a județului Vlașca și comuna Pueni, formată din satele Pueni, Flămânda și Prundu Comenei. Existau și aici o biserică zidită în 1858 de arendașul Ioniță Padiu, și o școală mixtă cu 37 de elevi (dintre care 12 fete). Anuarul Socec din 1925 consemnează comuna Prundu în aceeași plasă și cu aceeași structură, având 1540 de locuitori; iar comuna Pueni în plasa Călugăreni a județului Vlașca, cu 1274 de locuitori în satele Prundu Comenei și Pueni. În 1931, comuna Puieni
Comuna Prundu, Giurgiu () [Corola-website/Science/300442_a_301771]