8,321 matches
-
am ghicit că tăcerea sa stătea la pândă. Părea să estimeze tropăitul pașilor pe deasupra capetelor noastre, să-l asocieze strigătelor ce răspundeau celor dindărătul ușii, să compare zgomotele cu dezlănțuirea furtunii. Glasul lui, care relua povestirea, dădu acelui vacarm o aparență de ordine. — La mai puțin de un an după asta, nu-mi mai rămânea nimic din acel orgoliu. Brăzdam Satele-Unite, țară întinsă în care mă simțeam, pe atunci, precum un șobolan fugărit dintr-o cușcă într-alta, cu ace înfipte
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
Sau mai curând ceva de genul ăsta: „Chiar dacă ai muri, asta n-ar schimba nimic în ce ne privește...“ Eram mai cu seamă frapat de seninătatea, aproape bucuria pe care mi-o dăduse fraza asta stranie, de nerostit, crudă în aparență. O fulgerătoare cădere în lumină, foarte departe de acel oraș, dincolo de viața noastră... Am început să-ți vorbesc pe un ton aspru, tot mai aspru, pe măsură ce tu deveneai tot mai înduioșătoare și mai dezarmată în gesturile obișnuite ale serii: te-
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
palma mea. A doua zi, când mi-am privit ceasul, m-am gândit că în cursul acelor zile golite de sens, doar întâlnirea cu Șah avea să marcheze, la amiază, o oră, o dată, și să dea continuării acestei vieți o aparență de necesitate. A început să vorbească. Vocea lui a făcut să se ivească orășelul acela Destin, din Florida, apoi un om, un fost rus care se prezenta sub numele de Val Vinner, un fugar obișnuit, a cărui singură particularitate era
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
întâlniri, al nenumăratelor convergențe, dar și al imprevizibilelor hazarduri, al conflictelor sângeroase. Și vom fi de acord cu acest jurnalist atunci când evidențiază existența unui suflet al Europei, în care regăsim mereu sursa forței sale: „Tot ceea ce este în rest e aparență și îmbrăcăminte. Ideea nu există decât dacă se încarnează într-o realitate care o transcede și de care ea nu poate totuși să se lipsească”. Pe Voyenne l-a interesat perspectiva rezultată din înlănțuirea faptelor, din însăși așezarea lor, l-
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
isihastă cu ceea ce se petrece la nivelul mentalului colectiv atunci nu pot să observ că o minimă interferență între dogmă și societate, ceea ce în procesul de durată se amplifică și dă naștere la un mod de a fi în care aparențele contează mai mult decât faptele. Concepția creștină despre lume și viață n-a fost însușită în aceeași modalitate de laici și de clerici, prin urmare, cu atât mai puțin coincid manifestările lor. Mai apoi chiar în sânul Bisericii se pot
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
Căci gândirea pragmatică, reformistă, alianța dintre filosofia secolului și despotismul luminat redeșteaptă spiritele. În Transilvania de exemplu (dar și în Ungaria și Serbia, în Moldova și Muntenia, în Rusia și Grecia), homo novus se implică, măcar și pentru a schimba aparențele, în viața culturală și politică, fără să țină seama că scopul voit și declarat de curțile imperiale (fie Viena, fie Petersburg), care nu este decât unul economic. Intelectualul român se simte frustrat, așa încât deziluziile sale și le va face cunoscute
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
123. Analiza câtorva dintre cei mai importanți factori ce au provocat mutațiile, în primul rând a acelora care au acționat direct asupra conștiinței, este de folos istoricului în reconstituirea tabloului general. Deseori, fapte și evenimente, instituții și personaje, neînsemnate în aparență, ascund în spatele lor o adevărată mișcare de idei. Urmărite în paralel cu fenomenele mari, deja bine cunoscute, ele arată mulțimea și importanța problemelor pe care le pune etapa de tranziție a omenirii de la evul de mijloc la cel modern. Vezi
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
Se adaugă ideile de furie, dar și de energie explozivă („e ca o dinamită”). În sfârșit, nu trebuie să neglijăm faptul că este vorba despre elemente numite «artificii», ce își găsesc expresia în focul de artificii. Visul indică subiectului că aparențele (înșelătoare), atașamentul de formă, prevalența aparenței asupra esenței îl amenință în viața reală. Trebuie să își schimbe poziția, să își redefinească obiectivele și să își îndrepte interesul spre adevăratele valori, adică spre interior, și nu spre aparențe. Cuțit, pumnal Cuțitul
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
și de energie explozivă („e ca o dinamită”). În sfârșit, nu trebuie să neglijăm faptul că este vorba despre elemente numite «artificii», ce își găsesc expresia în focul de artificii. Visul indică subiectului că aparențele (înșelătoare), atașamentul de formă, prevalența aparenței asupra esenței îl amenință în viața reală. Trebuie să își schimbe poziția, să își redefinească obiectivele și să își îndrepte interesul spre adevăratele valori, adică spre interior, și nu spre aparențe. Cuțit, pumnal Cuțitul este arma cea mai angoasantă. În afară de
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
indică subiectului că aparențele (înșelătoare), atașamentul de formă, prevalența aparenței asupra esenței îl amenință în viața reală. Trebuie să își schimbe poziția, să își redefinească obiectivele și să își îndrepte interesul spre adevăratele valori, adică spre interior, și nu spre aparențe. Cuțit, pumnal Cuțitul este arma cea mai angoasantă. În afară de dimensiunea sexuală și falică, simbolizează în același timp violența și perfidia. Este instrumentul separării și al castrării și poate, din acest punct de vedere, să arate nevoia subiectului de a tranșa
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
referința poate fi totuși ironică, înțelepciunea nefiind decât o iluzie, un comportament adaptat din punct de vedere social pentru a oferi o bună imagine de sine; - dacă este un personaj din vis, interpretarea se aplică celui din urmă: realitatea sau aparența înțelepciunii. Aureola capătă astfel un sens pozitiv, de progres spiritual, sau este semnul unei docilități excesive, al unei supuneri oarbe și al unei ascultări necondiționate, ce îl privează pe individ de liberul-arbitru, de simțul critic și de revoltă. Altar Imaginea
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
cu adevărata personalitate sau nu îndrăznește să-și dezvăluie adevărata față. Folosește artificii și joacă un rol ce o îndepărtează de esențial și de adevăr. Îngrijirile estetice și machiajul mai simbolizează atitudinea seducătoare, nevoia de a plăcea și interesul pentru aparențe. Esteticiana este agentul transformării, în sensul pozitiv al înfrumusețării interioare, sau în cel negativ de atașament față de aparențe. A binecuvânta, binecuvântare Binecuvântarea, în vis, ca și în realitate, se referă șa traseul enegiei spirituale de sus în jos. Este semnul
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
o îndepărtează de esențial și de adevăr. Îngrijirile estetice și machiajul mai simbolizează atitudinea seducătoare, nevoia de a plăcea și interesul pentru aparențe. Esteticiana este agentul transformării, în sensul pozitiv al înfrumusețării interioare, sau în cel negativ de atașament față de aparențe. A binecuvânta, binecuvântare Binecuvântarea, în vis, ca și în realitate, se referă șa traseul enegiei spirituale de sus în jos. Este semnul aprobării sacre și îl liniștește pe subiect asupra valorii deciziilor și acțiunilor sale. Leagăn Reproducere a matricei prin
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
energiei subtile, a fluidului cosmic. Munca dificilă și delicată a bijutierului simbolizează, de altfel, evoluția spirituală, care necesită o atitudine exigentă, minuțioasă și răbdătoare. 2. În plan profan, bijuteriile semnifică frivolitatea și senzualitatea. Sunt semnul atașamentului față de materie, al prevalenței aparenței asupra esenței. Evocă, prin urmare, iluzia, lăcomia, natura superficială a ființei. Noțiunea de atașament este redată de chiar originea bijuteriilor, care la început erau la fel ca lanțurile, centurile sau cătușele, semne ale supunerii sau sclaviei. De asemenea, în inconștientul
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
ochelarilor. Cu cât instrumentul mărește mai mult, cu atât este mai marcată cecitatea simbolică a subiectului. Instrumentele în discuție recomandă o analiză fină, depășirea generalităților, căutarea soluției ori a înțelegerii în detalii. Persoana nu trebuie să se lase înșelată de aparențe, ci să meargă dincolo de ele. Soluția se găsește în detalii, deci nu trebuie neglijat nimic. Ureche Urechea este organul percepției auditive. Ea pune accentul pe importanța ascultării și, dincolo de asta, pe capacitatea de a auzi a celui ce visează, adică
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
Occident, iar în Orient una pozitivă de perfecțiune. În vise, este adesea revelator pentru dimensiunea ascunsă a ființei sau a unui element, a neliniștii pe care acest mister o sugerează. Negrul indică obligația de a căuta, de a merge dincolo de aparențe, de a înfrunta teama de necunoscut. Portocaliu Prin amestecul de roșu (foc fizic) și galben (foc spiritual), portocaliul materializează uniunea psihosomatică, armonia dintre jos și sus și deci deplinătatea. Este, din acest motiv, culoarea rasei călugărilor budiști. Roșu În vis
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
că intuiește o situație, fie că este influențabil și sensibil la zvonuri. Ultimul sens este aplicabil în cazul perceperii unui sunet sau al unui ecou. Ecoul este pentru voce ceea ce este umbra pentru corp. Nu este decât un reflex, o aparență fugară. Ecoul interior are o semnificație simbolică mai profundă, de indicator, de revelator, de rezonanță psihoafectivă la un fenomen exterior. Cuvântul, situația sau evenimentul care au ecouri permit, prin repetiția lor, sublinierea importanței unui fapt pentru inconștient, care altfel ar
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
că președintele Iliescu a fost văzut ieșind din clădirea spitalului Elias. A doua zi, mai toate ziarele se grăbeau să scrie că președintele are probleme de sănătate, că e grav bolnav. Graba cu care tragem concluzii, lăsându-ne păcăliți de aparențe, poate fi subiect de anecdotă. Ieșind dintr-o farmacie, Oscar Wilde s-a întâlnit cu un prieten care l-a întrebat: „Văd că ai fost la farmacie. Ești bolnav? Ai pățit ceva?”. „Nu am nimic”, i-a răspuns scriitorul. „Dacă
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
drept vorbind, nici claritatea nu e o noțiune suficient de clară, câtă vreme în spatele unei propoziții de o limpezime impecabilă se pot ascunde inconsecvențe sau greșeli de logică, inerții de percepție. Să luăm de pildă propoziția „Afară plouă”. Corectă în aparență, afirmația este pleonastică - nu poate ploua decât afară (cu unele excepții, desigur). Fără claritate, nici o altă virtute stilistică nu mai este posibilă. Iată de ce, după terminarea oricărui articol, trebuie să-l recitim atent și de mai multe ori. Tot timpul
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
ocazie cu care ne dăm seama că tânărul stă într-un scaun cu rotile, că e paralizat. Mesajul final nu face decât să fructifice excelenta surpriză narativă, printr-un îndemn ce nu mai trebuie demonstrat: să nu judecăm oamenii după aparențe; să nu-i disprețuim înainte de a-i cunoaște cu adevărat. Defectul acestui tip de construcție narativă stă în gradul sporit de simbolizare. Doar anecdoticul nu este suficient. Pentru reușita povestirii este nevoie de o reală inventivitate epică. Îmi amintesc de
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
dar acest fapt nu trebuie să ne intimideze. Dimpotrivă, e bine să ne asumăm de la început acest risc: eu așa îl văd. De foarte mare ajutor în realizarea unui portret ne este să avansăm o dublă lectură a personajului: în aparență/în realitate. Ea oferă dinamism, plus de veridicitate și, în plus, se apropie de natura contradictorie a omului în general. Rareori oamenii sunt consecvenți cu sine. Rareori se simt bine în pielea lor. Ca oameni, manifestăm personalități diferite, în funcție de locul
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
efectului, ancheta susține o „poetică” a cauzei. Reportajul se centrează pe întrebarea: cine? și pe actorii evenimentului, în timp ce ancheta revine insistent la provocatoarea întrebare: de ce?. Fără a neglija contextul (unde?, când?, cum?), o bună anchetă trebuie să demonteze mecanisme și aparențe factuale, ajungând la informații deseori ascunse, greu accesibile. Nu e ușor. Primejdiile sunt nenumărate. Cea mai simplă dintre ele o reprezintă militantismul, tonul părtinitor și nu tocmai dezinteresat, moralizarea sau dilatarea nepermisă a efectului. Urmează apoi excesul de informație (a
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
Pierre Levy (1995, p. 17) - este unul dintre cei mai importanți vectori ai creării realității”. Efectele ei au un mare impact asupra realității ca atare. Realitatea virtuală pare a fi, după unii (Tisseau, 2001, p. 7), o cvasirealitate ce are aparența și funcționalitatea unei realități, însă care nu este totuși realitate; e un fel de simulacru sau succedaneu al unei realități. O realitate virtuală este aceea ce are toate condițiile esențiale de a deveni (sau de a fi luată drept) realitate
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
calculator. Aproape totul tinde să se disponibilizeze „la distanță” (educație, bunuri, bani, sex etc.). Se naște o nouă societate - a anonimilor -, mai puțin responsabilă, unde prea multe sunt permise (vezi cazul pedofililor ce-și ademenesc victimele pe internet). Și, în ciuda aparențelor de apropiere, de comunicare, dispare comuniunea, oamenii devin tot mai izolați și mai însingurați în fața unor mașini inerte. Din dorința unei comunicări maximale, se naște iminența unei apropieriă minimale! Mediile informaționale pot deforma realitatea, prezentând-o altfel decât așa cum este
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
realitate în afara sensurilor și semnificațiilor pe care noi le dăm lumii pe care o percepem. Cercetătorul din științele socioumane contribuie el însuși la crearea, la construirea realității pe care o studiază. Deconstructivismul va servi la chestionarea paradigmei dominante, la penetrarea aparenței simbolurilor pentru a le face transparente, la dezavuarea „regimurilor universale ale adevărului” (Boje et al., 1996). b) Contextualismul este o viziune inspirată mai ales de etnometodologi. Etnometodologia oferă o teorie elaborată și sistematică potrivit căreia membrii unei organizații sau ai
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]