16,557 matches
-
spațiul arenei, al tribunelor până la obiectele amulete și embleme. Obiectele adjuvante în sport devin o formă de cult modern, plătită destul de scump, întrucât pelerinajul sportiv cere sacrificii financiare și arată o ierarhizare socială prin capacitatea de a poseda obiectele de apartenență ale idolilor și locurile de contemplare a competiției. Termenul stadion vine de la termenul stadium/στάδιον, distanță de alergare de 180, 200 m., stadionul imită orbita de mișcare a planetelor. Planetele se învârtesc in jurul Soarelui și în jurul axei proprii în
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
de coeziune între grupurile sociale, aflat în serviciul populației și al educației. Constatăm tendința unor muzee contemporane de implicare activă în cadrul comunităților prin identificarea problemelor cu care acestea se confruntă, devenind teritorii culturale deschise tuturor oamenilor, indiferent de religie, de apartenența la un anumit grup social sau status social. Deschiderea socio-culturală promovează astfel o mediere a problemelor comunităților, printr-o politică managerială, educațională, îndreptată spre înțelegerea elementelor culturii locale, regionale și respectarea principiilor integrării culturale. Mediatizarea științelor omului și ale societății
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
și a interacțiunii sociale, introducerea generațiilor tinere în roluri diferite, formarea personalității acestora. În acord cu aceste finalități muzeul este agent al socializării. Aceste expoziții temporare facilitează întruniri ale publicului, schimburi directe de informații, definiri și reconstrucții ale realității, ale apartenenței la anumite grupuri sau norme sociale. Expozițiile temporare de mare amploare devin autentice rețele de comunicare. Expozițiile itinerante, prin mobilitatea lor, înlesnesc accesul la informație. Sînt forme dinamice de transmitere a mesajului estetico-cultural în cîmpul activităților muzeale. Raritatea sau unicitatea
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
Donații impactul social al donațiilor participarea la bunul mers al comunității act de responsabilitate socială semn de recunoaștere și achiziție a unui anumit status social rivalitate și competiție socială în care donatorul intră în "joc" alături de alți donatori Adeziuni subscrieri apartenența la un grup cu norme și valori proprii participarea la activitățile unei comunități restrînse ca număr Cadrul social de desfășurare a activităților comerciale satisfacerea nevoilor de consum acceptarea unui anumit standard social dorința de posesie a unui obiect prin achiziții
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
cele mai des invocate motive pentru care publicul se îndreaptă către muzee sînt: operele de artă în sine, educația și plăcerea"8. Interacțiunea joacă în acest context un rol determinant, ea poate comunica publicului un sentiment de valorizare și de apartenență, poate să favorizeze sensibilizarea culturală și formarea identității culturale. Se poate afirma că un muzeu trebuie să relaționeze permanent și în mod adecvat patrimoniul la publicul său. În sensul muzeologiei contemporane, publicul tinde să devină autor al expoziției și atunci
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
începutul numerelor" ( ,). Thymarides, după Iamblichos (Ind.Nicom. p.11, 2-11), numea unitatea cantitate limitantă, limita micimii; alți pythagoreici separație () între număr și părțile sale, anume ceea ce diferențiază multiplii de submultipli, numerele întregi de fracții. Macrobius, urmând îndeaproape această linie, susține apartenența monadei deopotrivă la categoria parului (divizibil, feminin) și a imparului (indivizibil, masculin), socotind-o principiu al tuturor numerelor (I, 6, 7 unum autem quod μονας id est unitas dicitur mas idem et femina est, par idem atque impar, ipse non
Visul lui Scipio. Somnivm Scipionis by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
-
derivate din Chalcidius, Macrobius și Plinius cel Bătrân. Dungal, într-o scrisoare adresată lui Carol cel Mare, citează opera macrobiană drept autoritate în problema eclipselor solare (Manitius, I, 371). Helpericus din Auxerre preia în tratatul In calculatoria arte metoda determinării apartenenței unui semn zodiacal unei anumite planete și teoria mișcărilor planetelor în relație cu sfera celestă. Abelard, în Introductio ad theologiam și Theologia Christiana, îl citează pe Macrobius care este considerat o sursă de maximă importanță în lucrările lui. Godfrey de
Visul lui Scipio. Somnivm Scipionis by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
-
conștiința că dialogul nu este doar un fapt extern, între celebrant și penitenți, ci se înfăptuiește și în plan intern, între fiecare penitent și Dumnezeu, nu în mod izolat, ci împreună cu ceilalți. Această conștiință îl ajută pe fiecare să simtă apartenența sa la comunitate, precum și influența pe care fiecare o manifestă asupra vieții de credință a acesteia. În cele ce urmează, Ritualul Penitenței prevede mărturisirea păcatelor, primirea unei pocăințe și oferirea dezlegării, toate fiind celebrate în mod individual. Pentru ca acest moment
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
cu preotul confesor. Lipsa unei astfel de obișnuințe conduce treptat spre îndepărtare de sacramentul reconcilierii și, apoi, chiar de Euharistie; b) Forma B, cu Ritualul reconcilierii mai multor penitenți cu mărturisirea și dezlegarea individuală, poate fi mai mult promovată. Conștiința apartenenței la o comunitate creștină este utilă creștinului și în practica lui sacramentală. Procesul dialogic realizat în sacramentul reconcilierii va fi atent și la raportul penitent-comunitate. Se consideră necesară o promovare mai fermă a Formei B de celebrare a sacramentului, fapt
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
și, totuși, nu poate să-l accepte impasibil. Prolegomene la singurătatea visătorului - Daniel Corbu: Poftiți, domnule Kafka! Daniel Corbu este unul dintre cei mai valoroși poeți români contemporani. Volumul său de versuri Poftiți, domnule Kafka! - PRINCEPS EDIT, Iași, 2010 - atestă apartenența poetului la postmodernism, în latura autentică a acestuia, însă, prin numeroase trăsături, poemele care-l alcătuiesc sunt mult superioare curentului, evadarea din plutonul optzecist - care se proclamă drept purtătorul de stindard al acestei orientări - fiind sugerată chiar prin cuvintele autorului
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
de tendințe, orientări etc. Fiind un concept atât de permisiv, postmodernismul îi poate îngloba însă, parțial, chiar și pe cei care își exprimă programatic detașarea față de el, această obstinație putând fi citită, paradoxal, și invers, ca formă de afirmare a apartenenței Ca și în cazul altor curente literare (al simbolismului, de pildă), mutatis mutandis, postmodernismul românesc se manifestă în două moduri: pe de o parte, e vorba de cei pentru care talentul e revărsat în formele acestei orientări (adică nevoia de
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
impunerea și libertatea. (...) De unul singur, străin la curente, grupări și tendințe. Întrucât cifra șapte este și semnul lumii complete, al creației încheiate, simt că acum este momentul să închid cercul. Legătura cu volumele precedente e, în acest context, al apartenenței la un tot, vizibilă pe toate planurile, la nivelul formei și al conținutului, însă, în această ultimă carte, poetul a inserat și câte cinci sonete din fiecare dintre celelalte, accentuând armonia întregului, fiindcă este remarcabilă vocația autorului pentru rafinament, distincție
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
Dar să nu uităm că Războiul de 100 de ani a durat 116 !” POSTURI între evenimentele zguduitoare pe care nu le putem trece cu vederea, la loc de cinste se va înscrie și intrarea într-un nou post. Indiferent de apartenență religioasă, vârstă și sex, postul va fi general valabil și obligatoriu. Fără post nu se poate ! C-am auzit că nu știu care mare mahăr a rămas acum două zile fără post, pentru care chestie, adică nerespectarea dreptului ecumenic de a ține
CÂINELE DIZIDENT by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/505_a_1289]
-
pe viață, pe... Pe obrazul stâng aveți un neg. E al dumneavoastră? Sigur că al meu. Dar al cui? Ar putea fi,în cel mai fericit caz, unul de machiaj. Cu negii și alunițele nu poți fi niciodată sigur de apartenență. La o clientă de-a noastră, balerină, alunița este mutantă: ba pe un obraz, ba pe altul, ba, pardon, mai jos... Pe gât? Mai jos. Pe umăr? Mai jos! A! Hă! Hă! Chiar acolo?!? Da. Pe călcăi. A dumneavoastră este
CÂINELE DIZIDENT by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/505_a_1289]
-
uzându-se prematur. Totuși, când mai târziu frații Golești, aflați în străinătate, au relatat lui Alexandru Ioan Cuza, cu lux de amănunte, preripețiile principeluli Alexandru Dimitrie Ghica la Sultan, Cuza uimit, a înțeles apreciindu-pe pe curajosul domn ce-și dovedise apartenența cu unioniștii prin sprijinul financiar masiv ce i l-a acordat chiar și în exil. Însușindu-și lecția lui Alexandru Ghica la înscăunare, Al. Ioan Cuza, a avut grijă să comunice protocolului turc, că el e militar și sărutarea papucului
Ramuri, muguri si mugurasi de creatie olteniteana Antologie de poezie și proză oltenițeană by Nicolae Mavrodin si Silviu Cristache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91640_a_93459]
-
vor deveni în scurtă vreme monovalență, defazare, tribalism, vetustețe parohială. Într-un limbaj apropiat stării de urgență și războiului civil („în scopul păstrării și perpetuării identității naționale“, „stări de lucruri care tind să afecteze, cu titlu de permanență, sentimentul de apartenență la națiunea română a celor stabiliți, vremelnic, în alte state“), se desfigu rează însăși esența Institutului (care este promovarea culturii române pe piețele culturale străine), se dublează instanțe politico-administrative deja existente („Departa mentul românilor de pretutindeni“) și se anulează un
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
acesta din urmă având afinități cu directorul casei de cultură din Vaslui, iar cel dintâi însuflețind o proză abuzivă. Procedeul onomastic al autorului ține de strategia caragialiană a numelor proprii din comedii și schițe, sugerând nu doar extracția lor socială, apartenența la un grup, ci și caracterul, nivelul intelectual ori filosofia intrinsecă de viață. Benignul existențial, derizoriul, tragicul intempestiv definesc substanța acestor proze fără metafizică, fără fior mistic, fără mister, dar colorate vioaie, brutal-realiste, chiar naturaliste pe alocuri și convingătoare ca
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
și de care riscă să fie sugrumat, anihilat, distrus.” Altminteri, dacă am lua totul ad literam, ar însemna că poetul însuși militează pentru alungarea lui din cetate, din viață, din preajma oamenilor. Și, cum se știe, “poeții au militat dintotdeauna pentru apartenența la totul uman, din care nimeni și nimic nu-i poate alunga.” “Sunt suflet din sufletul neamului meu Și-i cânt bucuria și-amarul” R: Unii cred că poetul, mai ales dacă e vorba de un poet mare, dotat cu
Filigran by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/363_a_1431]
-
fi întors acasă." Îi mai trebuiră câteva momente ca să argumenteze cu sine că, de fapt, un corp care fusese găsit plutind în spațiu într-o capsulă, nu putea decât printr-o logică extrem de lărgită, să stabilească un statut legal de apartenență la o anumită planetă. Probabil că argumentația ar fi continuat dacă în momentul acela Enin, aflat lângă el, nu s-ar fi agitat, spunând: - Ce naiba de loc mai e și ăsta? Unde ne aflăm? Era cu totul alt punct de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85127_a_85914]
-
cu măgarul, care, prin ignoranța, răbdarea și încăpățânarea sa, constituia alegoria celui care caută adevărul. În Lo spaccio de la bestia trionfante (Londra 1584) Bruno, printr-o alegorie foarte clară, sfârșește prin a exalta prostia, care, pentru filosoful din Nola, indică apartenența omului la o stare animală, servilă și vicioasă, totodată cu voința de a ieși din aceasta, după cum se citește în sonetul său In lode dell'a-sino din Cabala del cavallo pegaseo con l'aggiunta dell'asino cillenico (Londra 1585
Măgarul lui Cristos : preotul, slujitor din iubire by Michele Giulio Masciarelli () [Corola-publishinghouse/Science/100994_a_102286]
-
ale personalității adevăratului e-cleziastic. Ca să spunem așa, identitatea „adevăratului ecleziastic” trebuie zugrăvită în spiritul Bisericii, iar concret, trebuie realizată pas cu pas, trasând liniile clare ale subiectului. Personalitatea unui „adevărat ecleziastic” este aceea a unui creștin care trăiește o bună apartenență la Biserică și, în mod deosebit, aceea a unui preot în mai multe dimensiuni. a) Prima dimensiune: ecleziasticul consideră Biserica un mister, adică o cunoaște prin ceea ce este ea cu adevărat în proiectul lui Dumnezeu întreit: o realitate a harului
Măgarul lui Cristos : preotul, slujitor din iubire by Michele Giulio Masciarelli () [Corola-publishinghouse/Science/100994_a_102286]
-
de el ca sens al comuniunii, care este în același timp adevăr de identitate al Bisericii și scop al misiunii sale. Va fi foarte important, dacă preotul va exprima acest sens al comuniunii în Biserica locală, unde va trăi o apartenență puternică la ea, de exemplu, participând cu convingere la organismele diecezane, dar mai întâi la Familia prezbiterală, care are printre scopurile sale și pe acela de a forma cu grijă pe preoți în sensul Bisericii locale. c) A treia dimensiune
Măgarul lui Cristos : preotul, slujitor din iubire by Michele Giulio Masciarelli () [Corola-publishinghouse/Science/100994_a_102286]
-
toate celelalte, este aceea de a nu părăsi niciodată Casa. Învățătura din Lumen gentium, adevărată „cartă de identitate” a Bisericii lui Isus, îl ajută pe ecleziastic să perceapă din ce în ce mai mult Biserica drept Casa lui, oferindu-i rațiuni pentru a motiva apartenența sacerdotală la ea, și pentru a învăța să o trateze și să o iubească după cum dorește Cristos, neuitând niciodată că greșelile față de Biserică sunt totdeauna greșeli făcute și față de Cristos. Și Episcopii italieni, în Planul pastoral pentru primul deceniu al
Măgarul lui Cristos : preotul, slujitor din iubire by Michele Giulio Masciarelli () [Corola-publishinghouse/Science/100994_a_102286]
-
lasă judecat de ea. Acceptă cu bucurie să sacrifice totul pentru unitatea ei”. 7. Calitățile comportamentale ale adevăratului ecleziastic 1. Este un om al Tradiției mari și mici. Adevăratul e-cleziastic nu trăiește în mică măsură nici experiența creștină și nici apartenența sa la Biserică, ci se avântă spre înălțimi, cu-fundându-se pe deplin în bogata sa experiență creștino-ecle-zială. El se străduiește să fie și să devină un creștin radical și pe deplin catolic, realizând o apartenență totală și puternică la Biserică, nu
Măgarul lui Cristos : preotul, slujitor din iubire by Michele Giulio Masciarelli () [Corola-publishinghouse/Science/100994_a_102286]
-
măsură nici experiența creștină și nici apartenența sa la Biserică, ci se avântă spre înălțimi, cu-fundându-se pe deplin în bogata sa experiență creștino-ecle-zială. El se străduiește să fie și să devină un creștin radical și pe deplin catolic, realizând o apartenență totală și puternică la Biserică, nu parțială și slabă după cum se constată astăzi, atun-ci când asistăm la tendința de a justifica starea de lucruri doar din pragul Bisericii și nu din interiorul ei pe deplin, ca și cum ar fi atinsă doar
Măgarul lui Cristos : preotul, slujitor din iubire by Michele Giulio Masciarelli () [Corola-publishinghouse/Science/100994_a_102286]