3,559 matches
-
ca cineva să considere că un critic are prejudecăți deoarece în mod consistent califică mai prost decât el filmele străine, dar de fapt în general să fie de acord cu notele date de același critic filmelor autohtone. Este dificil să articulezi și și mai dificil să demonstrezi această prejudecată, dar e posibil să fie reală. Pe de altă parte, mutarea ștachetei poate fi un semn că cel care face afirmația și-a fixat ideile și că este impermeabil la evidențe de
Mutarea ștachetei () [Corola-website/Science/315145_a_316474]
-
un orizont tematic în care el se mișcă, și în care el sapă în mod repetat, deplasându-se din ce în ce mai mult spre natura lăuntrică a acestui orizont. Unele dintre conceptele paradoxale și specifice ale lui Noica, ce îi permit să-și articuleze viziunile asupra dialecticii, sunt greu de înțeles și pretind multă simpatie de la cititor: „limitarea nelimitată”, „închiderea deschisă” etc. Filosofia lui Noica se concentrează de asemenea pe problema rațiunii și pe problema individualului. El redefinește rațiunea ca consecință a intrării în
Filosofie românească () [Corola-website/Science/318807_a_320136]
-
tendințe, excepțiile fiind numeroase: Observații: În general, substantivul care exprimă posesorul se folosește fără desinență: "Erzsi szoknyája" „fusta lui Erzsi”, "egy kislány gyűrűje" „inelul unei fetițe”. În unele cazuri însă primește desinența de dativ "-nak/-nek", iar obiectul posedat este articulat cu articol hotărât. Aceasta se întâmplă când: Posesorul primește sufixul "-nak/-nek" și în construcția posesivă cu echivalentele verbului „a fi” ce se folosesc în lipsa verbului corespunzător lui „a avea”. "Kovácsnak új kocsija van / volt / lesz" „Kovács are / avea / va
Substantivul, adjectivul și numeralul în limba maghiară () [Corola-website/Science/316238_a_317567]
-
treabă!” Articolul nehotărât se omite: Articolul hotărât nu se folosește înaintea numelor de țări dintr-un singur cuvânt ("Románia" „România”, "Magyarország" „Ungaria”), ci numai cu cele care comportă un atribut "az Egyesült Államok" „Statele Unite”, "a Magyar Köztársaság" „Republica Ungară”. Se articulează și numele de țări dintr-un singur cuvânt dacă au atribut: "a távoli Kína" „China cea îndepărtată”. Sunt nearticulate numele de materii și de noțiuni folosite la singular, pentru a exprima faptul că este vorba de o cantitate nedeterminată din
Cuvintele funcționale în limba maghiară () [Corola-website/Science/316259_a_317588]
-
regim se plasează după regulile precedente, iar ceilalți termeni au un loc tipic, dar nu obligatoriu. Exemple: Multe verbe pot avea și două complemente regim. În acest caz unul stă înaintea predicatului, iar celălalt după el: Dacă ambele regimuri sunt articulate, locurile lor se pot schimba între ele și pot sta și ambele după predicat: "A húgom egy történetet mesél a fiának" = "A húgom a fiának mesél egy történetet" = "A húgom mesél egy történetet a fiának" = "A húgom mesél a fiának
Propoziția în limba maghiară () [Corola-website/Science/316278_a_317607]
-
scurtă, ca substantiv, infinitivul este precedat întotdeauna de morfemul "a". Fie prin derivare (lingvistică) postverbală, fie prin conversiune (în prezent există o dezbatere teoretică între lingviști), infinitivul lung trece în categoria lexico-gramaticală a substantivelor, având forme de caz, putându-se articula și putând fi determinat de adjectiv. Totuși, conform unor cercetări, infinitivul lung nominal (alături de alte nume de acțiuni, cu structură de supin sau participiu) are statut gramatical intermediar între substantiv și verb. Natura lui verbală se manifestă prin compatibilitatea la
Infinitiv () [Corola-website/Science/316318_a_317647]
-
decorației paginii, specifice predilecției locale pentru un tip ornamental derivat dintr-o tehnică anume: la lombarzi - "entrelac"-ul; la irlandezi - spirala; la bizantini - arabescul (împrumutat din arta sasanidă); la germani - ornamentația bazată pe teme animaliere.. În anluminură, planul textual este articulat figural, iar cel figural are valori scripturale. Încă din secolele timpurii ale creștinismului, copiștii scriptoriilor monastice erau însoțiți de miniaturiști și anluminatori, pentru a reprezenta figuri sau episoade exemplare ale Evangheliilor. În mănăstirile irlandeze și anglo-saxone, textele anluminate debutează în
Anluminură () [Corola-website/Science/321204_a_322533]
-
faptul că urcă pe scenă beat și a participat de multe ori băut la interviuri. În 2004, în cadrul emisiunii politice "This Week" a postului de televiziune BBC TV, MacGowan a devenit incoerent și a început să nu-și mai poată articula răspunsurile la întrebările jurnalistei Janet Street-Porter privitoare la interzicerea fumatului în spațiile publice din Irlanda. Pe 7 septembrie 2002 MacGowan a consumat atât de mult alcool înaintea concertului de la Olympia Theatre din Dublin, încât s-a oprit din cântat și
Shane MacGowan () [Corola-website/Science/321773_a_323102]
-
coloanei vertebrale. Comportă mișcări precum flexie, extensie, rotație și latero-flexie, dar și glisări anteroposterioare ale vertebrelor unele față de altele. Coloana suportă craniul care cântărește aprox. 3 kg. C1 (atlasul) suportă craniul prin intermediul celor 2 condili occipitali ai craniului ce se articulează cu cele 2 suprafețe articulare concave de pe partea superioară a celor 2 mase laterale. C1 nu are corp vertebral ci 2 arcuri osoase, anterior și posterior. Articulația C1-C2 este sediul principal al mișcărilor de rotație. Ea împiedică subluxarea anterioară a
Cervicalgie () [Corola-website/Science/321902_a_323231]
-
Subluxația atlantoaxoidiană posterioară interesează doar cazurile de PR cu evoluție prelungită. 4) leziuni cervicale rare în cadrul evoluției PR: Afectarea coloanei cervicale în cadrul PR poate interesa și părțile ei mijlocie și inferioară sub forma unei artrite interapofizare posterioare, putând cauza alunecarea articulară sau subluxari între corpii vertebrali. Toate aceste leziuni se văd bine pe radiografii dinamice în flexie-extensie. Aceste zone ale coloanei cervicale sunt afectate la 15% din cazuri. Afectarea coloanei cervicale în cadrul PR se poate manifesta și sub forma spondilodiscitei reumatismale
Cervicalgie () [Corola-website/Science/321902_a_323231]
-
benzinei la presiuni mari creând flotabilitatea pozitivă. Deplasarea pe orizontală este realizată de motoare electrice alimentate de acumulatori cu plumb sau zinc-argint. Părțile principale ale unui batiscaf sunt corpul de flotabilitate și sfera de rezistență. Batiscafurile sunt prevăzute cu brațe articulate pentru prelevarea de eșantioane de sol, rocă etc, sisteme de iluminare puternice, precum și camere de filmat și fotografiat subacvatice. Aparatura științifică complexă a batiscafului permite efectuarea de cercetări biologice și geofizice la mare adâncime, care sunt combinate cu observațiile directe
Batiscaf () [Corola-website/Science/322368_a_323697]
-
instalate în camere spirale din beton armat. Legătura CHE cu lacul de compensare se realizează printr-un bazin de liniștire, combinat cu disipatoarele golirilor de fund dispuse în galerii de beton, un canal de evacuare și o rizberma din dale articulate de beton armat. - Lacul de compensare este amenajat în cariera de material local, exploatată pentru execuția umpluturilor din barajele de pământ. Are o suprafață de 30 ha, un volum de 600.000 m³ și permite o variație de nivel de
Centrala hidroelectrică de la Stânca - Costești () [Corola-website/Science/322453_a_323782]
-
o creație în sine” (Paul Cornea) concentrând toate semnificațiile filosofice și simbolice ale textului. Termenul glossă derivă din verbul "a glosa" provenit din francezul "gloser" și semnifică explicarea unui cuvânt sau a unei îmbinări de cuvinte. Compozițional, discursul liric se articulează pe zece strofe fiind o meditație asupra lumii fără valoare de care omul de geniu este nevoit să se detașeze. Strofa I este strofa temă având versurile grupate două câte două, în patru distihuri. "Vreme trece, vreme vine," "Toate-s
Glossă () [Corola-website/Science/322460_a_323789]
-
exclusiv calvariei (bolții craniului), este așezat între osul frontal și occipital, deasupra osului temporal. are o formă patrulateră neregulată, curbată și prezintă 2 fețe (externă, internă), 4 margini (frontală, sagitală, occipitală, solzoasă) și 4 unghiuri (frontal, occipital, sfenoidal, mastoidian). Se articulează cu osul frontal, occipital, sfenoid, temporal, parietalul de partea opusă. Fața externă sau fața exocraniană ("Facies externa ossis parietalis"), este convexă și netedă. Are la mijloc o proeminență rotunjită - eminența sau tuberozitatea parietală ("Tuber parietale"), care corespunde de obicei punctului
Osul parietal () [Corola-website/Science/325330_a_326659]
-
o gaura inconstantă - gaura parietală ("Foramen parietale") prin care trece vena emisară parietală (Santorini) ("Vena emissaria parietalis"). Marginea superioară sau sagitală ("Margo sagittalis ossis parietalis") este groasă, dințată și cea mai lungă; se întinde de la bregma la lambda și se articulează cu cea de partea opusă, formând sutura sagitală ("Sutura sagittalis"). Marginea inferioară sau solzoasă ("Margo squamosus"). Porțiunea anterioară a marginii este scurtă, subțire și trunchiată, oblică la exterior și acoperită în parte de aripile mari ale sfenoidului, și se articulează
Osul parietal () [Corola-website/Science/325330_a_326659]
-
articulează cu cea de partea opusă, formând sutura sagitală ("Sutura sagittalis"). Marginea inferioară sau solzoasă ("Margo squamosus"). Porțiunea anterioară a marginii este scurtă, subțire și trunchiată, oblică la exterior și acoperită în parte de aripile mari ale sfenoidului, și se articulează cu marginea superioară (parietală) a aripilor mari a sfenoidului, formând sutura sfenoparietală ("Sutura sphenoparietalis"). Porțiunea mijlocie a marginii inferioare este concavă și acoperită în parte de solzul temporalului, cu care se articulează, formând sutura solzoasă ("Sutura squamosa cranii"). Porțiunea posterioară
Osul parietal () [Corola-website/Science/325330_a_326659]
-
parte de aripile mari ale sfenoidului, și se articulează cu marginea superioară (parietală) a aripilor mari a sfenoidului, formând sutura sfenoparietală ("Sutura sphenoparietalis"). Porțiunea mijlocie a marginii inferioare este concavă și acoperită în parte de solzul temporalului, cu care se articulează, formând sutura solzoasă ("Sutura squamosa cranii"). Porțiunea posterioară a marginii inferioare este scurtă, groasă și dințată și se articulează cu procesul mastoidian al osului temporal, formând sutura parietomastoidiană ("Sutura parietomastoidea"). Marginea anterioară sau frontală ("Margo frontalis") este foarte dințată; se
Osul parietal () [Corola-website/Science/325330_a_326659]
-
sutura sfenoparietală ("Sutura sphenoparietalis"). Porțiunea mijlocie a marginii inferioare este concavă și acoperită în parte de solzul temporalului, cu care se articulează, formând sutura solzoasă ("Sutura squamosa cranii"). Porțiunea posterioară a marginii inferioare este scurtă, groasă și dințată și se articulează cu procesul mastoidian al osului temporal, formând sutura parietomastoidiană ("Sutura parietomastoidea"). Marginea anterioară sau frontală ("Margo frontalis") este foarte dințată; se articulează cu marginea parietală a solzului frontalului, cu care formează o jumătate a suturei coronare ("Sutura coronalis"). Marginea posterioară
Osul parietal () [Corola-website/Science/325330_a_326659]
-
formând sutura solzoasă ("Sutura squamosa cranii"). Porțiunea posterioară a marginii inferioare este scurtă, groasă și dințată și se articulează cu procesul mastoidian al osului temporal, formând sutura parietomastoidiană ("Sutura parietomastoidea"). Marginea anterioară sau frontală ("Margo frontalis") este foarte dințată; se articulează cu marginea parietală a solzului frontalului, cu care formează o jumătate a suturei coronare ("Sutura coronalis"). Marginea posterioară sau occipitală ("Margo occipitalis") este foate dințată și se articulează cu solzul occipitalului, formând o jumătate a suturei lambdoide ("Sutura lambdoidea"). Unghiul
Osul parietal () [Corola-website/Science/325330_a_326659]
-
Sutura parietomastoidea"). Marginea anterioară sau frontală ("Margo frontalis") este foarte dințată; se articulează cu marginea parietală a solzului frontalului, cu care formează o jumătate a suturei coronare ("Sutura coronalis"). Marginea posterioară sau occipitală ("Margo occipitalis") este foate dințată și se articulează cu solzul occipitalului, formând o jumătate a suturei lambdoide ("Sutura lambdoidea"). Unghiul antero-superior sau frontal ("Angulus frontalis") are aproximativ 90°, și este situat la bregma, unde sutura coronală se intersectează cu sutura sagitală, aici se află fontanela anterioară la nou-născuți
Osul parietal () [Corola-website/Science/325330_a_326659]
-
acestea erau spini modificați. În afară de câteva excepții, plăcile și spinii nu au fost găsite în strânsă asociere cu alte resturi scheletice. Astfel, poziția exactă a majorității osteodermelor este incertă. O pereche de spini aflați la distanțe mici au fost găsiți articulați cu un vârf de coadă, iar o serie de spini au fost găsiți aparent distanțați regulat în perechi, pe o coadă articulată. Hennig și Janensch, în timp ce grupau elementele armurii dermice în patru tipuri distincte, au recunoscut o schimbare aparent continuă
Kentrosaurus () [Corola-website/Science/324999_a_326328]
-
și planșeul orbitei și ia parte la formarea pereților fosei temporale și infratemporale și arcadei zigomatice. Are 3 fețe (laterală - facială, temporală, orbitară), 5 margini (antero-inferioară - maxilară, antero-superioară - orbitară, postero-superioară - temporală, postero-inferioară, postero-medială), 2 procese sau apofize (frontal, temporal). Se articulează cu osul frontal, sfenoid, temporal și maxilă Fața laterală ("Facies lateralis") sau fața facială (malară) privește antero-lateral, este patrulateră, convexă, netedă. Pe ea se găsește un mic orificiu zigomatico-facial ("Foramen zygomaticofaciale"), adesea dublu și ocazional absent. Orificiu zigomatico-facial este situat
Osul zigomatic () [Corola-website/Science/323593_a_324922]
-
arterei zigomatice (care este o ramură a arterei lacrimale). Fața orbitară ("Facies orbitalis") este netedă și concavă, contribuie la formarea peretelui lateral și inferior al orbitei. Ea este delimitată de fața laterală a osului zigomatic prin marginea antero-superioară (orbitală). Se articulează cu marginea zigomatică a aripei mari a sfenoidului ("Sutura sphenozygomatica") și cu fața orbitară a maxilei ("Sutura zygomaticomaxillaris"). Pe fața orbitară a osului zigomatic se găsește orificiul zigomatico-orbitar ("Foramen zygomatico-orbitale"). Orificiul zigomatico-orbitar este deschiderea comună pe fața orbitară a canalelor
Osul zigomatic () [Corola-website/Science/323593_a_324922]
-
aceste canale au orificii separate pe fața orbitară. Marginea antero-superioară (orbitală) este netedă și concavă; formează porțiunea inferolaterală a aditusului orbitei și separă fața orbitară a zigomaticului de fața laterală a zigomaticului. Marginea antero-inferioară (maxilară) este rugoasă, groasă și se articulează cu apofiza zigomatică a maxilei formând sutura zigomatico-maxilară ("Sutura zygomaticomaxillaris"). O parte a mușchiului ridicător al buzei superioare ("Musculus levator labii superioris") se inserează pe această margine. Marginea postero-superioară (temporală) este sinuoasă, convexă în sus și concavă în jos, ia
Osul zigomatic () [Corola-website/Science/323593_a_324922]
-
prin marginea posterioară a procesului frontal și marginea superioară a arcadei zigomatice. Pe ea se inseră fascia temporală ("Fascia temporalis"). Marginea postero-inferioară este groasă și rugoasă. Pe ea se inseră mușchiul maseter ("Musculus masseter"). Marginea medială este dințată și se articulează în sus cu marginea zigomatică a aripei mari a sfenoidului ("Sutura sphenozygomatica") , iar în jos cu fața orbitară a maxilei ("Sutura zygomaticomaxillaris"). Între aceste suturi există o porțiune mică, concavă ce formează marginea laterală a fisurei orbitare inferioare ("Fissura orbitalis
Osul zigomatic () [Corola-website/Science/323593_a_324922]