3,580 matches
-
intrinseca, care, atunci când este conectată la vehicul, trebuie să dea un semnal de permisiune pentru a permite încărcarea atât timp cât senzorii de supraîncărcare nu detectează nivelul maxim admisibil. 3.1. Vehiculul trebuie să fie conectat la unitatea de control de pe brațul articulat printr-un conector electric standard industrial de 10 pin. Conectorul-tata trebuie montat pe vehicul, iar conectorul-mama trebuie atașat la un cablu mobil conectat la unitatea de control montată pe brațul articulat. 3.2. Detectorii de nivel maxim de pe vehicul trebuie
EUR-Lex () [Corola-website/Law/180603_a_181932]
-
și, desigur, generozitatea Europei este de multe ori umbrită de ipocrizie. Totuși chestiunea nu este dacă europenii trăiesc În acord cu visul lor. Noi nu am realizat niciodată pe deplin visul american. Ce este important, notează Rifkin, este că Europa articulează acum o viziune nouă și curajoasă pentru viitorul umanității, care diferă, În multe dintre aspectele ei fundamentale, de cea a Americii. Rifkin se bazează pe mai mult de douăzeci de ani de experiență pesonală de lucru În Europa, unde a
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
către alte entități guvernamentale În lumea de astăzi. Chestiunea nu este, totuși, dacă europenii trăiesc În acord cu visul lor. Noi, americanii, nu am trăit niciodată În complet acord cu visul nostru. Însă, ceea ce este important este că Europa a articulat o nouă viziune a viitorului, care este diferită În multe dintre aspectele sale fundamentale de cea a Statelor Unite ale Americii. Este acea diferență fundamentală dintre viziunea de viitor a europenilor și cea a americanilor care este importantă pentru Înțelegerea dinamicii relațiilor dintre
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
promovarea și Încurajarea „respectului pentru drepturile umane și a libertăților fundamentale pentru toți, fără deosebire de rasă, sex, limbă sau religie”14. În 1948, Adunarea Generală a ONU a adoptat Declarația universală a Drepturilor Omului, primul acord internațional care a articulat ideea drepturilor inalienabile ale tuturor ființelor umane și a elaborat o listă a drepturilor și libertăților fundamentale ale tuturor oamenilor. În același an, ONU a adoptat Convenția pentru Prevenirea și Pedepsirea Crimei de Genocid. Au trecut patruzeci de ani până când
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
europeană) poate fi o opțiune”21. Partea mai dificilă este să-i convingi pe europeni să fie tot atât de pasionați de drepturile universale ale omului, pe cât au fost generațiile anterioare față de drepturile civile, politice și sociale. Drepturile anterioare nu au fost articulate dintr-odată și Îmbrățișate fără rezeve. Mai degrabă, ele erau rezultatul unei bătălii lungi pentru a redefini aspirațiile umane. Într-un sens foarte real, drepturile anterioare reprezintă codificarea ultimului mare vis uman care a apărut În Iluminism și s-a
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
politice, drepturi sociale, iar acum drepturi ale omului au prescris, fiecare În felul lor, norme de comportament pentru a menține echilibrul delicat Între diferențierea și integrarea umană. Acesta este motivul pentru care oamenii se luptă cu atâta pasiune pentru a articula, dobândi și asigura aceste coduri. Există o profundă conștientizare, neexprimată Însă, că acestea sunt ancorele care fac legătura Între individ și marile forțe sociale, În fiecare etapă a aventurii umane. Noul vis european reprezintă etapa următoare În dezvoltarea istoriei umane
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
interesul Europei, nici În cel al Americii să subminăm relația noastră de durată În favoarea unui superstat european, a cărui creație este motivată, În parte, de sentimente antiamericane”90. În noiembrie 2000, secretarul de stat din acea vreme, Madeline Albright, a articulat poziția oficială a administrației Clinton În această chestiune, cu publicarea a ceea ce s-au numit „cei trei D”. ESDP nu trebuie să ducă la decuplarea apărării europene de NATO; noua organizație militară nu trebuie să dubleze capacitățile NATO; și forța
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
definitiva bipartiție în trivium (din care făceau parte gramatica, retorica și dialectica) și quadrivium (care cuprindea aritmetica, geometria, muzica și astronomia). Augustin ne-a lăsat unul dintre cele mai importante tratate medievale cu caracter muzical, De musica, în care este articulată întreaga sa gândire în jurul celebrei definiții din primele pagini: „Musica est scientia bene modulandi”. Muzica, întâi de toate, este o știință și, ca atare, solicită rațiunea și mai puțin instinctul sau simțurile. Nu este exclus ca muzica să producă și
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
pentru realizarea finalităților comune reprezintă sfere problematice care vor atrage cu siguranță interesul sociologiei în următorii ani. Puține cunoștințe sistematice au fost acumulate până în momentul de față. Există deja cristalizate o serie de teorii parțiale, de analize care nu se articulează însă într-o abordare sistematică și complexă. Pentru descrierea relațiilor de competiție și conflict, s-a constituit în ultimele decenii o teorie generală, abstractă - teoria jocurilor. Ea încearcă să formalizeze situația abstractă de competiție în diferite ipostaze. Este cazul, de
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
de națiunile europene albe despre ele și despre restul lumii. Ea încetează să mai fie punctul de vedere al statelor puternice sau învingătoare. Ea începe să fie tot mai mult o narare obiectivă, în care și cel slab își poate articula propria sa cauză, în care învinsul își poate judeca învingătorul. Este de fapt singurul mijloc de a înainta nu numai spre o înțelegere obiectivă a evenimentelor, ci și spre o lume a înțelegerii și a coexistenței pașnice. Și acest lucru
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
și suficient, totodată. În paralel cu teoria marxistă, aproximativ pe la mijlocul secolului al XIX-lea și în ultima sa parte, tinde să se cristalizeze o teorie distinctă a dinamicii în timp a societății, centrată în jurul conceptului de evoluție. Cel care a articulat în modul cel mai sistematic această teorie a fost Spencer. Spencerianismul a avut o largă influență în mentalitatea celei de a doua jumătăți a secolului trecut, popularizând cu succes conceptul de evoluție, care, în teoriile nemarxiste, a tins să-l
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
Stahl, M. Vulcănescu, Tr. Herseni, A. Golopenția, care a stat la baza primei școli sociologice moderne din România - Școala sociologică de la București; prelucrând creator presupoziții pozitiviste franceze și comprehensive germane, D. Gusti și colaboratorii săi au construit un sistem sociologic articulat de teorii și concepte: teoria voinței sociale, teoria cadrelor și manifestărilor sociale, conceptul unității sociale, legea paralelismului sociologic; acest sistem a servit drept cadru analitic cercetărilor empirice ale satelor și zonelor rurale; Școala sociologică de la București a fost, simultan, o
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
and would have studied those and their workers on the spot, taking into consideration all their aspects” (86-87). A musicologist by formation, trained by Constantin Brăiloiu, together with whom he had participated in several “monographic” campaigns, Harry Brauner’s letters articulate in a most detailed and epical manner the differences between the Romanian and the French ethnomusicological research. In fact, Brauner’s letter of [3.IV.1933] contains a number of “sketches” that are precious for their vivid and humorous details
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
studiile calitative dezvăluie prezența memoriei colective de lungă durată (Zonabend, 1980). Dinamica transmiterilor intergeneraționale, În cursul vieții adulte și pe termen lung, este generată atât de transmiterile descendente, cât și de cele ascendente. În plus, dinamica transmiterilor generaționale este fundamental articulată pe procese de schimbare socială și pe ritmul acestora. Micromecanismele schimbării se produc la nivelul interacțiunilor generațiilor. Schimbările valorilor sociale, noile comportamente dezirabile și noile concepții despre lume sunt introduse În sânul familiei lărgite de către tânăra generație, mai receptivă la
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
acestor raporturi, identitatea generațională se construiește permanent (apud Attias-Donfut, 2000, 675). Fiecare generație se definește - sau este delimitată - simultan atât de generația anterioară, cât și de cea care-i precede. În Înlănțuirea generațiilor, fiecare se Înscrie În centrul unui ansamblu articulat de trei generații. Dialogul Între două generații este, Întotdeauna, marcat de prezența simbolică a generațiilor anterioare și mai puțin de o a treia generație (Attias-Donfut, 2000, 676). După cum arată studiul efectuat de Attias-Donfut și Segalen (1998), raporturile dintre generații implică
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
a) schimbările intrafamiliale au rolul de mediatori și amortizează schimbarea socială. Dinamica transmiterilor intergeneraționale, În cursul vieții adulte și pe termen lung, este generată atât de transmiterile descendente, cât și de cele ascendente. În plus, dinamica transmiterilor generaționale este fundamental articulată pe procese de schimbare socială și pe ritmul acestora. După cum demonstrează datele anchetelor sociologice, alături de tineri, femeile sunt cei mai importanți actori ai schimbării, ele reprezentând totodată și centrul de greutate al mobilității sociale a copiilor lor; b) succesiunea moștenirilor
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
socioculturală a religiei în Europa de azi. Voi pune față în față trasee ale cunoașterii mistice și demersuri de antropologie religioasă, intuiții contemplative și rezultate ale unor cercetări foarte aplicate. Dacă încerc să aduc laolaltă chiar dacă nu îndeajuns de bine articulat căile celor însingurați către Cel singur și empiria modernității tîrzii, motivul e că problema șanselor spirituale se joacă tocmai în tensiunea dintre acești doi poli, se decide în saltul analogic ce izbutește să depășească și să mențină totodată extrema lor
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
de gîndire și obiectivitatea transcendenței capătă o provocatoare noutate, are condiții să devină o temă proaspătă de interogație. Căci dinaintea ei resimțim, mai mult decît în alte epoci, nedumerire, nesiguranță, uimire. Nu mai recurgem la soluțiile vechi, moștenite pentru a articula cei doi termeni, iar punctul lor de convergență participarea libertății umane la libertatea absolută ne scapă, a ieșit din orizontul nostru mental, nu mai avem treze capacitățile necesare pentru a-l atinge. Pe de o parte, obiectivitatea transcendenței a pălit
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
ciocnească aprig refuzul istoriei occidentale și dorința de îmbarcare rapidă în această istorie, scop în care bagajele tradiției răsăritene trebuiau abandonate. Intelectualii interbelici, printre care Mircea Eliade și Constantin Noica, au resimțit acut atît necesitatea, cît și dificultățile de a articula istoria/cultura Occidentului european și tradițiile locului. Sîntem eternii țărani ai istoriei, exclama Noica, în vreme ce Eliade vorbea despre teroarea istoriei care apasă peste Europa de Răsărit. Totuși, pentru a se integra în istorie și în modernitate, ortodoxia oficială a găsit
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
afară și din afară, apare ca retragere înseamnă de fapt o îmbogățire a interiorului. Ființa capabilă de restrîngerea liberă a propriei expansiuni actualizează alteritatea în spațiul ei lăuntric. într-adevăr, doctrinele spirituale susțin că, în om, aspectele naturale pot fi articulate cu supranaturalul potrivit principiului de plenitudine interioară corelativ restrîngerii exterioare libere. Ca imago Dei, ființa omului e clădită pe un vid interior, capabil de divin. în centrul sau în inima persoanei își are sălaș transcendența spre care în regim supranatural
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
unitivă se bazează, poate, doctrinele creației prin retragere. Poate că aceste doctrine, prezente într-o formă sau alta în numeroase tradiții, nu fac decît să exprime în limbaj macrocosmic tocmai experiența spirituală, procesul prin care, în microcosmosul uman, naturalul e articulat cu supranaturalul. una dintre marile teme eckhartiene, prezentă mai cu seamă în Cuvinte de învățătură (în rom., Meister Eckhart, Despre omul nobil, cupa din care bea regele. Tratate, traducere și note de Gabriel H. Decuble, Humanitas, București, 2007, pp. 109-176
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
unei trupe de mercenari în scopul sabotării unei baze atomice de pe teritoriul unei puteri militare adverse. Finalul este pacifist-moralizator. Asupra calităților de prozator ale lui M. a atras atenția abia romanul Haimanaua (1994), mostră de realism dur, frust și furios, articulat din perspectiva intenției de a da o replică realității oficiale din ficțiunile perioadei 1947-1989. Narațiunea se încheagă din confesiunea pe sărite a unui marginal, Radu Tristu, crescut într-o casă de copii și adoptat apoi în familia unui înalt demnitar
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288195_a_289524]
-
cele încă situate în planul tranziției ce urmeză liberalizării. În spațiul românesc, acest volum completeaz[ galeria restrânsă a preocupărilor orientate în direcția analizelor dedicate populismului, oferind o nouă perspectivă de abordare. Comunitatea de științe sociale și politice din România postcomunistă, articulată pe parcursul ultimului sfert de veac, a fost interesată mai curând fragmentar de acest subiect, deși, în mod interesant, una dintre cărțile "clasice" în analiza populismului a fost coordonată, alături de Ernest Gellner, de politologul român Ghiță Ionescu 2. În ultimul deceniu
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
aceste inovații instituționale nu apar de la sine. Acestea sunt rezultatul unor dispute și conflicte care pot uneori să transgreseze instituțiile liberale în funcție. În al treilea rând, democrația radicală se referă la construcția unui nou proiect hegemonic, care încearcă să articuleze revendicări destul de diferite. Astfel, democrația radicală trebuie să construiască un adversar, pentru a contracara principiul divide et impera. Așa cum notează Laclau și Mouffe (1985), una dintre ironiile lumii contemporane constă în faptul că, pe de-o parte există o multitudine
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
De asemenea, destrămarea Forumului în perioada 1990-1991 și rapida sa înlocuire cu partide convenționale, care au devenit apoi actori dominanți în procesul politic, a ridicat semne de întrebare suplimentare. Deși stabile, formal democratice în organizarea lor internă și capabile să articuleze poziții programatice clare pentru alegători, numărul scăzut de membri ai partidele cehe, le-au transformat în organizații inchise, vulnerabile la influența informală a grupurilor de interese. În plus, consolidarea rapidă a Občanská Demokratická Strana-Partidul Civic Democrat (ODS), care s-a
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]