10,834 matches
-
ca ființă a naturii nu are aspirații transcendente. La el este dominant instinctul de conservare, cel de autoapărare, legat direct și imediat de ființarea mea ca individ. Dar, spre deosebire de transcendență, autoconservarea mă fixează aici. Ea nu este un act de aspirație proiectivă. Autoconservarea nu mă scoate din lume, ci mă ține În lume. Ca persoană, prin valorile moral-spirituale interiorizate, eu mă deschid. Îmi pot construi idealuri. Nutresc speranțe. Construiesc proiecte și lupt ca să mi le realizez. Ca ființă umană, a naturii
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
care sunt este un fapt evident. El este dat de prezența mea În lume, așa cum mă văd eu și așa cum mă văd ceilalți. Este identitatea mea care mă face să fiu unic și inconfundabil În comparație cu ceilalți. Aceasta Însă nu satisface aspirațiile Eului meu, ci, dimpotrivă, le Închide. Adevărata mea identitate este reprezentată prin ceea ce vreau să fiu. Ea nu mai este o identitate statutară, ci o identitate ieșită din voința mea, pe care Eu caut să o impun. Or, această identitate
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
necesității, proiectându-mă dincolo de aceasta. Este actul meu sau momentul de Împlinire, de realizare plenară a ființei mele. Această Împlinire reprezintă anularea neliniștii mele interioare. Ea este starea de plenitudine interioară, pe care mi-o dă Împlinirea Eului meu, În conformitate cu aspirațiile sale o dată realizate. În fapt, ca om, eu continui să rămân În lume, În realitatea unor limite, pe care nu-mi este dat să le depășesc decât ca trăire metafizică, În planul vieții mele interioare, ca o soluție compensatorie la
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
mine Însumi, În care mă descopăr și mă refuz, sfârșesc prin a mă reîntoarce la mine, acceptându-mă așa cum sunt de fapt. Înțeleasă În sensul acesta, problema trăirii metafizice este un act de sublimare, prin care pulsiunile vitale, convertite În aspirații și idealuri, sunt proiectate (și o dată cu ele și Eulă Într-o transrealitate. Cine Îmi oferă această consolare? La ce va face apel Eul meu la capătul acestui periplu al căutărilor de sine? Căutându-și propria sa identitate și dorind să
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
și o dată cu ele și Eulă Într-o transrealitate. Cine Îmi oferă această consolare? La ce va face apel Eul meu la capătul acestui periplu al căutărilor de sine? Căutându-și propria sa identitate și dorind să și-o Îndeplinească În conformitate cu aspirațiile sale, Eul va sfârși prin a descoperi că, de fapt, este singur. Orice aspirație, dincolo de impresia realizării, sfârșește prin a Însingura persoana. Această Însingurare este dată de faptul că, prin aspirațiile sale, Eul se Îndepărtează de lume, de realitate, de
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
ce va face apel Eul meu la capătul acestui periplu al căutărilor de sine? Căutându-și propria sa identitate și dorind să și-o Îndeplinească În conformitate cu aspirațiile sale, Eul va sfârși prin a descoperi că, de fapt, este singur. Orice aspirație, dincolo de impresia realizării, sfârșește prin a Însingura persoana. Această Însingurare este dată de faptul că, prin aspirațiile sale, Eul se Îndepărtează de lume, de realitate, de celelalte persoane, dorind să fie În exclusivitate el Însuși. Singurătatea este Însă ultimul termen
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
sa identitate și dorind să și-o Îndeplinească În conformitate cu aspirațiile sale, Eul va sfârși prin a descoperi că, de fapt, este singur. Orice aspirație, dincolo de impresia realizării, sfârșește prin a Însingura persoana. Această Însingurare este dată de faptul că, prin aspirațiile sale, Eul se Îndepărtează de lume, de realitate, de celelalte persoane, dorind să fie În exclusivitate el Însuși. Singurătatea este Însă ultimul termen al neliniștii interioare. Ea Închide persoana. Dincolo de ea nu mai este nimic. Persoana vede, la sfârșitul acestor
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
a propriilor sale idealuri, către care aspiră neîncetat. Tragicul vieții este cuprins Între suferință și mântuire, Între neliniște și descoperire, Între interogație și răspuns. El este Însuși drumul pe care persoana Îl parcurge În decursul vieții sale, de la suferință către aspirația mântuirii. În mod natural, că problema tragicului este deosebit de complexă, dar ea ocupă, Într-o măsură considerabilă, tematica domeniului de care ne ocupăm. În Psihologia Morală, tragicul se raportează, În principal, la criza de identitate a Eului. Situația tragică a
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
satisfacerii dorințelor pulsionale În raport cu principiul plăcerii, cu principiul constanței și cu principiul realității. Ea este o psihologie a realului. Psihologia Morală, fiind o psihologie a Supra-Eului, pune În prim-plan nevoia realizării valorilor morale și spirituale ale persoanei umane, În conformitate cu aspirațiile (principiul evaluăriiă și cu idealurile (principiul idealuluiă. Ea este o psihologie a idealului uman. Ființa umană, prin Inconștient, există În conformitate cu dinamica principiului vital, al elanului vital. Aceeași ființă umană, prin Supra-Eul său, se afirmă În conformitate cu principiul autoevaluării (putere, autoritate, prestigiu
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
conformă cu realitatea, dar, În egală măsură, ea este și o ființă a idealurilor, prin care caută În mod permanent să depășească realitatea, să se depășească pe sine Însăși, proiectându-se Într-un spațiu al transcendenței, conform cu valorile și cu aspirațiile morale ale propriului său Supra-Eu. Dacă admitem acest punct de vedere, Eul Însuși este idealul propriei sale activități. Acest fapt opune Eului dat, un Eu realizat de către sine (R. Le Senneă. În felul acesta, apare și opoziția dintre ideal și
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
față de ceilalți și de lume În general. Prin acestea ea domină Psihologia morală, integrând-o În sfera disciplinelor sale ca știință. În centrul Psihologiei Morale se află persoana umană, cu pulsiunile sale primare, de natură pur biologică, dar și cu aspirațiile sau tendințele sale spirituale, În care sunt concentrate valorile morale. Eul moral, ca nucleu al personalității, prelucrează atât pulsiunile Inconștientului, cât și aspirațiile Supra-Eului, elaborând din acestea atitudini, sentimente, acțiuni și conduite morale. În mod egal Însă, pot fi elaborate
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
Psihologiei Morale se află persoana umană, cu pulsiunile sale primare, de natură pur biologică, dar și cu aspirațiile sau tendințele sale spirituale, În care sunt concentrate valorile morale. Eul moral, ca nucleu al personalității, prelucrează atât pulsiunile Inconștientului, cât și aspirațiile Supra-Eului, elaborând din acestea atitudini, sentimente, acțiuni și conduite morale. În mod egal Însă, pot fi elaborate și manifestări imorale sau amorale, cu caracter ostil, fie pentru persoană, fie pentru ceilalți, așa cum ar fi de exemplu actele de violență, ura
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
final. Nimic nu se petrece, nimic nu se desfășoară la Întâmplare, fără nici un rost. În tot și În toate există un scop către care se tinde și care trebuie, În mod absolut, să fie realizat. Acest principiu teleologic corespunde cu aspirațiile Eului, cu apetențele sau cu normele Supra-Eului moral, care, În felul acesta, alimentează sau stimulează formarea și realizarea idealurilor umane ale persoanei. O persoană a cărei viață nu are un scop, este inertă, amorfă și practic inexistentă din punct de
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
toate celelalte lucruri și ființe care ne Înconjoară. Viața nu este numai un lanț de procese fiziologice și biochimice. Dincolo de acest aspect vital, ea reprezintă faptul de a fi, de a exista al persoanei umane, În care sunt cuprinse dorințele, aspirațiile, idealurile acesteia, acțiunile și relațiile sale cu ceilalți, dar și răspunderile care-i revin, atât față de sine, cât și față de ceilalți. Viața omului nu se desfășoară numai sub semnul impulsului vital, ci ea este, În egală măsură, și o creație
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
ceilalți, dar și răspunderile care-i revin, atât față de sine, cât și față de ceilalți. Viața omului nu se desfășoară numai sub semnul impulsului vital, ci ea este, În egală măsură, și o creație a spiritului omenesc, expresie a tendințelor și aspirațiilor sufletești și morale ale omului. Mergând mai departe, putem afirma că, Într-o anumită privință, Însuși destinul se află la dispoziția omului, acesta putându-se realiza sau, dimpotrivă, eșua, ca modalitate de existență. Idealul vieții și al omului a fost
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
sentimente. Valorile sunt concretizate sau obiectivate În lucrurile sau faptele de cultură produse de persoană: opere de artă, literatură, filosofie, drept etc. Din cele de mai sus rezultă faptul că valorile sunt corelate În mod direct cu nevoile și cu aspirațiile persoanei. Primele privesc dimensiunea biologică a persoanei, celelalte - pe cea spirituală. Sediul nevoilor, al trebuințelor fundamentale este Inconștientul pulsional, pe când sediul aspirațiilor spirituale este reprezentat de Supra-Eul moral. Cele două instanțe sunt complementare, aflându-se Într-un raport de echilibru
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
Din cele de mai sus rezultă faptul că valorile sunt corelate În mod direct cu nevoile și cu aspirațiile persoanei. Primele privesc dimensiunea biologică a persoanei, celelalte - pe cea spirituală. Sediul nevoilor, al trebuințelor fundamentale este Inconștientul pulsional, pe când sediul aspirațiilor spirituale este reprezentat de Supra-Eul moral. Cele două instanțe sunt complementare, aflându-se Într-un raport de echilibru dinamic reciproc. Centrul persoanei umane este Eul, instanța al cărei regim funcțional depinde În mod direct de echilibrul dinamic dintre Inconștient și
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
instanța al cărei regim funcțional depinde În mod direct de echilibrul dinamic dintre Inconștient și Supra-Eu, de influențele sau presiunile pe care acestea le exercită asupra lui și pe care Eul, primindu-le, le asimilează sau le refuză. Dorințele-nevoi și aspirațiile spirituale sunt cele care impun prezența valorilor. Prin intermediul acestor tendințe ale persoanei umane sunt create valorile, care, la rândul lor, devin factori de orientare și suport pentru persoană, ca ființă pentru sine, dar și ca ființă În lume. În afara celor
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
ale persoanei umane sunt create valorile, care, la rândul lor, devin factori de orientare și suport pentru persoană, ca ființă pentru sine, dar și ca ființă În lume. În afara celor trei valori principale, adevărul, binele și frumosul, mai există o aspirație și o nevoie sufletească majoră, care este iubirea. După T. Vianu, „Orice morală se Înrădăcinează În nevoia de a iubi, de a simpatiza cu semenul, a adora pe cei mai puternici, a te bucura de Înflorirea vieții celei mai umile
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
persoanele noastre, suntem legați unele de altele prin aceleași probleme comune, În care Eurile noastre se Întâlnesc, fie ca dorințe, fie ca interese, și prin intermediul cărora devenim inseparabili sau chiar dependenți unii de alții. Realizarea de sine, acel „a-fi-tu-Însuți” este aspirația firească, naturală a fiecăruia, iar viața psihică este un lung și permanent șir de Încercări prin care se realizează dorințele și aspirațiile persoanei umane. Viața psihică a omului este marcată prin tendința realizării și a Împlinirii de sine, prin intermediul unui
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
interese, și prin intermediul cărora devenim inseparabili sau chiar dependenți unii de alții. Realizarea de sine, acel „a-fi-tu-Însuți” este aspirația firească, naturală a fiecăruia, iar viața psihică este un lung și permanent șir de Încercări prin care se realizează dorințele și aspirațiile persoanei umane. Viața psihică a omului este marcată prin tendința realizării și a Împlinirii de sine, prin intermediul unui dialog continuu dintre mine și celălalt și prin aportul pe care acest dialog Îl aduce, ca o completare așteptată de fiecare dintre
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
ca o completare așteptată de fiecare dintre noi. Persoana umană nu este numai rezultatul dinamicii pulsiunilor Inconștientului, cum susține psihanaliza. Ea este, În egală măsură, și ființa spirituală care posedă libertatea și responsabilitatea de a-și organiza propria viață În conformitate cu aspirațiile și sistemul de valori morale ale propriului său Supra-Eu (V. Franklă. Acest din urmă aspect reprezintă, așa cum am arătat deja, domeniul Psihologiei Morale. Prin aspirațiile sale, persoana umană se găsește Într-un raport permanent cu absolutul. Pentru V. Frankl, așa cum
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
și ființa spirituală care posedă libertatea și responsabilitatea de a-și organiza propria viață În conformitate cu aspirațiile și sistemul de valori morale ale propriului său Supra-Eu (V. Franklă. Acest din urmă aspect reprezintă, așa cum am arătat deja, domeniul Psihologiei Morale. Prin aspirațiile sale, persoana umană se găsește Într-un raport permanent cu absolutul. Pentru V. Frankl, așa cum există un Inconștient pulsional, există și un Inconștient spiritual. Acesta din urmă este Supra-Eul (Der unbewusste Gottă. Inconștientul spiritual al omului presupune o relație morală
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
un concept, rezultat sintetic al perceperii calităților omului real. Tot În acest context este discutată atitudinea față de om, care poate fi obiectivă sau subiectivă, fiecare dintre acestea conducând către anumite direcții ideologice. Ideea de om este concentrată În idealul uman, aspirație supremă, elaborată de Supra-Eu și care se impune Eului conștient, ca ultim scop acceptat, ca perspectivă care trebuie realizată sau către care tinde semnificația ființei umane. În fine, ideea de om și elaborarea unui „Weltanschauung” specific, configurează cadrele socioculturale În
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
și personajul care o ilustrează sunt elemente bine conturate, nete, certe ale umanului, Între ele existând o relație ontologică precisă. Dar și personajul are nuanțe. Cel care va fi, sau care dorește să fie În viitor individul, este numai o aspirație a acestuia, o presupunere, o proiecție, o dorință planificată și, din acest motiv, personajul din viitorul nu are un caracter bine conturat, nici În ceea ce privește configurația formală, nici În cea conceptuală, ca sens, și nici În ceea ce va fi sau va
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]