3,894 matches
-
Paris din noiembrie 2015 (unul dintre ele având loc pe Stade de France), au apărut discuții în legătură cu siguranța jucătorilor și turiștilor în timpul acestui turneu. Noël Le Graët, președintele Federației Franceze de Fotbal, a explicat că problema siguranței a crescut după atentate. El a declarat că "existau deja probleme pentru EURO, iar acum sunt și mai multe. Vom continua să facem tot ce ne stă în putință pentru ca securitatea să fie asigurată, în ciuda tuturor riscurilor. Știu că toată lumea este vigilentă. Deci și
Campionatul European de Fotbal 2016 () [Corola-website/Science/317804_a_319133]
-
cerut ca acest caz să fie rejudecat de la capăt. Această cerere a fost respinsă de către Tribunalul Suprem al Suediei pe data de 28 mai 1998. Există o serie de teorii referitoare la cine ar fi asasinul/asasinii. Ancheta în legătură cu acest atentat este cea mai scumpă în istoria justiției suedeze, și este încă în curs de derulare (2010). Conform profesorului Leif G. Persson, ancheta este totodată cea mai amplă din toată lumea. Cazul este încă nerezolvat din punct de vedere formal, cu toate că în
Asasinarea lui Olof Palme () [Corola-website/Science/318114_a_319443]
-
cunoscut faptul că Christer Pettersson, care a decedat în 2004, ar fi recunoscut față de iubita sa în niște scrisori din 1986 că el ar fi asasinul. Experții se îndoiesc că această recunoaștere a vinei ar putea duce la redeschiderea cazului. Atentatul asupra lui Olof Palme a constituit în mai multe feluri un moment de răscruce pentru Suedia, devenind o traumă națională, în parte datorită faptului că tocmai prim-ministrul a fost victima, dar și datorită faptului că acest caz încă nu
Asasinarea lui Olof Palme () [Corola-website/Science/318114_a_319443]
-
Smith & Wesson. În timpul anchetei, poliția a tras cu peste 500 de revolvere Smith & Wesson în încercarea de a găsi revolverul folosit pentru asasinare. Poliția a fost în special interesată să găsească 10 revolvere de acest tip care fuseseră furate înainte de atentat. "Revolverul Mockfjärd" este un nume dat de poliție unui revolver tip Smith & Wesson model 28 („Highway Patrolman”) de calibru .357 Magnum pe care poliția l-a căutat după atentat. Revolverul fusese cumpărat legal de o persoană particulară din Haparanda, împreună cu
Asasinarea lui Olof Palme () [Corola-website/Science/318114_a_319443]
-
să găsească 10 revolvere de acest tip care fuseseră furate înainte de atentat. "Revolverul Mockfjärd" este un nume dat de poliție unui revolver tip Smith & Wesson model 28 („Highway Patrolman”) de calibru .357 Magnum pe care poliția l-a căutat după atentat. Revolverul fusese cumpărat legal de o persoană particulară din Haparanda, împreună cu 91 de cartușe tip „Metal Piercing” a firmei americane Winchester Western, dar a fost furat în timpul unei spargeri în septembrie 1983. Se crede că această armă a fost folosită
Asasinarea lui Olof Palme () [Corola-website/Science/318114_a_319443]
-
același timp și în același loc, adică în aceeași matriță. Ca. 6.000 de gloanțe din această matriță au fost vândute în Suedia la sfârșitul anilor 1970. De aceea este o mare incertitudine dacă acest revolver este cel folosit la atentatul din 1986. Revolverul a fost găsit în noiembrie 2006 de către scafandri sportivi în lacul Djursjön, la vest de Mockfjärd, după ce ziarul Expressen a primit o informație anonimă. Revolverul a fost predat poliției pe data de 20 noiembrie 2006. Conform informațiilor
Asasinarea lui Olof Palme () [Corola-website/Science/318114_a_319443]
-
o informație anonimă. Revolverul a fost predat poliției pe data de 20 noiembrie 2006. Conform informațiilor primite de poliție, revolverul a fost aruncat în lac în octombrie 1983, deci este foarte puțin probabil ca el să fie revolverul folosit la atentatul din 1986. Șeful comisiei de anchetă a poliției suedeze a declarat în decembrei 2007 că revolverul fiind foarte ruginit, a fost trimis pentru examinare la Korrosionsinstitutet („Institutul de coroziune”), iar gloanțele la Muzeul regal de istorie naturală din Stockholm. Rezultatele
Asasinarea lui Olof Palme () [Corola-website/Science/318114_a_319443]
-
de istorie naturală din Stockholm. Rezultatele încă nu au fost făcute public. "Revolverul Sucksdorf" este numele dat unui revolver tip Smith & Wesson Model 28 („Highway Patrolman”) cu țeava de 6 țoli, care a fost și el în centrul atenției în legătură cu atentatul. Arma a fost furată din casa regizorului Arne Sucksdorff din Stockholm în 1977. Câteva zile mai târziu, hoțul a vândut revolverul cu 2.000 de coroane suedeze. Cel care a furat revolverul a fost un prieten al lui Sigvard Cedergren
Asasinarea lui Olof Palme () [Corola-website/Science/318114_a_319443]
-
între 30-50 de ani. Ce mărturie a depus Lisbet Palme în acest sens nu a fost dat publicității, informațiile martorilor fiind făcute public puțin câte puțin. Din prezentarea suspectului care a avut loc în 1994, se poate trage concluzia că atentatul a fost comis de către o singură persoană care avea tulburări de personalitate, care îl ura pe Palme. Probabil că a avut probleme și cu alte persoane toată viața, în special cu autoritățile. Este introvertit, singuratic, dar nu este psihopat. Situația
Asasinarea lui Olof Palme () [Corola-website/Science/318114_a_319443]
-
a descris singur ca fiind prințul regent al lui Olof Palme și mâna dreaptă a lui Olof Palme. Martorul din "Smala gränd" a spus că acest bărbat seamănă cel mai bine cu persoana pe care a întâlnit-o în seara atentatului. Acest bărbat a spus că a fost într-un anumit local de la ca. ora 21.00 până la ora 02.00. Cu toate că nu a putut să-și demonstreze alibiul, poliția nu l-a considerat suspect al crimei. Un alt portret-robot a
Asasinarea lui Olof Palme () [Corola-website/Science/318114_a_319443]
-
în proces: Până în 2006, ancheta costase deja 350 mil. de coroane suedeze. Pe data de 28 mai 1986, Christer Pettersson, un narcoman alcoolic cu cazier, pensionat de boală, a fost interogat pentru prima dată despre ce a făcut în seara atentatului. Începând din octombrie 1988, poliția s-a arătat foarte interesată de această persoană, și din 16 noiembrie a început să-i asculte telefonul. Pe data de 14 decembrie a fost interogat o a doua oară, și Lisbet Palme, în urma unei
Asasinarea lui Olof Palme () [Corola-website/Science/318114_a_319443]
-
de acasă încât nu ar fi avut cum să-i vadă pe Olof și Lisbet Palme când au intrat în cinematograf. Diferența între orele menționate de cei doi se poate datora faptului că au fost interogați la câțiva ani după atentat. Unele din mărturiile pe care s-a bazat acuzarea au fost următoarele: Procesul a avut loc între 5 iunie și 10 iulie 1989. Acuzarea a avut probleme să poată dovedi că Pettersson ar fi avut vreun motiv să-l asasineze
Asasinarea lui Olof Palme () [Corola-website/Science/318114_a_319443]
-
de 2 noiembrie 1989, instanța l-a găsint nevinovat în unanimitate la toate punctele de acuzare. Instanța a motivat sentința prin faptul că nici un alt martor în afară de Lisbet nu l-a desemnat pe Pettersson ca fiind la locul crimei în timpul atentatului, lipsa de dovezi tehnice (urme de praf de pușcă, arma), și că ancheta nu a putut stabili că Pettersson ar fi avut vreun motiv să-l omoare pe Palme. Puterea de memorare a lui Lisbet Palme este trasă la îndoială
Asasinarea lui Olof Palme () [Corola-website/Science/318114_a_319443]
-
Pelle Svensson a făcut public o parte din testamentul unui anumit Lars Tingström, poreclit „bombardierul”, testament pe care acesta l-a scris pe patul de moarte în 1993. În testament, acesta spune că el și cu Pettersson ar fi comis atentatul. Motivul ar fi fost că el, Tingström, ar fi fost condamnat pe nedrept pentru două atentate cu bombe din Stockholm și Nacka. Pettersson și Tingström erau prieteni la cataramă în acea perioadă, și Tingström se zice că ar fi spus
Asasinarea lui Olof Palme () [Corola-website/Science/318114_a_319443]
-
pe care acesta l-a scris pe patul de moarte în 1993. În testament, acesta spune că el și cu Pettersson ar fi comis atentatul. Motivul ar fi fost că el, Tingström, ar fi fost condamnat pe nedrept pentru două atentate cu bombe din Stockholm și Nacka. Pettersson și Tingström erau prieteni la cataramă în acea perioadă, și Tingström se zice că ar fi spus că se va răzbuna groaznic, că „va curge sânge pe străzile Stockholmului”. Când Tingström a fost
Asasinarea lui Olof Palme () [Corola-website/Science/318114_a_319443]
-
cazului datorită faptului că noile dovezi nu au fost considerate suficiente pentru a-l găsi vinovat pe Pettersson. Pe data de 24 septembrie 2004, Pettersson a decedat ca urmare a unei hemoragii craniale după o căzătură. A doua zi după atentat, o femeie a contactat poliția spunând că în seara atentatului a întâlnit un bărbat la cafeneaua Mon Chéri din strada Kungsgatan. Acest bărbat i-a confesat ura pe care o purta lui Olof Palme. Bărbatul, pe nume Victor Gunnarsson, i-
Asasinarea lui Olof Palme () [Corola-website/Science/318114_a_319443]
-
suficiente pentru a-l găsi vinovat pe Pettersson. Pe data de 24 septembrie 2004, Pettersson a decedat ca urmare a unei hemoragii craniale după o căzătură. A doua zi după atentat, o femeie a contactat poliția spunând că în seara atentatului a întâlnit un bărbat la cafeneaua Mon Chéri din strada Kungsgatan. Acest bărbat i-a confesat ura pe care o purta lui Olof Palme. Bărbatul, pe nume Victor Gunnarsson, i-a dat femeii o carte de vizită pe care scria
Asasinarea lui Olof Palme () [Corola-website/Science/318114_a_319443]
-
vizită pe care scria „Vic G” și un număr de telefon. Alte persoane au relatat și ele despre ura pe care această persoană i-o purta lui Palme, și că ar fi avut un revolver asemănător cu arma folosită pentru atentat. Pe data de 8 martie 1986 Victor Gunnarsson a fost interogat, dar a fost pus în libertate în aceeași seară. Pe data de 12 martie 1986 a fost interogat din nou, și de data aceasta a fost arestat. În casa
Asasinarea lui Olof Palme () [Corola-website/Science/318114_a_319443]
-
de 12 martie 1986 a fost interogat din nou, și de data aceasta a fost arestat. În casa lui au fost găsite texte cu caracter dușmănos la adresa lui Palme și un hanorac parka pe care Gunnarsson l-a purtat în seara atentatului. O analiză tehnică a hanoracului a găsit ceea ce ar putea fi urme de praf de pușcă, dar nu de la o armă de tipul aceleia folosite pentru asasinare. Gunnarsson a explicat poliției unde s-a aflat în seara atentatului, lucru confirmat
Asasinarea lui Olof Palme () [Corola-website/Science/318114_a_319443]
-
în seara atentatului. O analiză tehnică a hanoracului a găsit ceea ce ar putea fi urme de praf de pușcă, dar nu de la o armă de tipul aceleia folosite pentru asasinare. Gunnarsson a explicat poliției unde s-a aflat în seara atentatului, lucru confirmat și de martori, iar descrierea lui Lisbat Palme a hainelor pe care le purtase asasinul nu coincidea cu cele purtate de Gunnarsson. Gunnarsson a fost eliberat din arest pe data de 11 aprilie 1986, dar telefonul i-a
Asasinarea lui Olof Palme () [Corola-website/Science/318114_a_319443]
-
urmă concretă, ceea ce presa suedeză a numit "polisspår" („urmă care duce la poliție”), ci doar un mare număr de informații individuale despre anumiți polițiști. Aceștia se zice că s-ar fi comportat într-un mod suspicios înainte, în timpul și după atentat. În seara atentatului ar fi fost văzuți bărbați cu aparate de emisie-recepție în locuri care aveau legături tangențiale cu ruta soților Palme înspre și de la cinematograf, convorbirile cu centrala poliției ar fi fost încetinite intenționată și darea alarmei ar fi
Asasinarea lui Olof Palme () [Corola-website/Science/318114_a_319443]
-
presa suedeză a numit "polisspår" („urmă care duce la poliție”), ci doar un mare număr de informații individuale despre anumiți polițiști. Aceștia se zice că s-ar fi comportat într-un mod suspicios înainte, în timpul și după atentat. În seara atentatului ar fi fost văzuți bărbați cu aparate de emisie-recepție în locuri care aveau legături tangențiale cu ruta soților Palme înspre și de la cinematograf, convorbirile cu centrala poliției ar fi fost încetinite intenționată și darea alarmei ar fi fost întârziată tot
Asasinarea lui Olof Palme () [Corola-website/Science/318114_a_319443]
-
a poliției a putut să îl stabilească a fost că printre polițiștii din Stockholm se aflau unii cu opinii de extremă dreaptă, foarte interesați de arme de foc, dar nu a putut fi dovedit nimic referitor la vreo implicare la atentat. Raportul oficial SOU 1999:88 este de părere că urma care ducea la poliție ar fi trebuit să fie cercetată mai amănunțit, asta și pentru a preveni suspiciunea de care criticii particulari s-au putut folosi să critice ancheta. Deja
Asasinarea lui Olof Palme () [Corola-website/Science/318114_a_319443]
-
88 este de părere că urma care ducea la poliție ar fi trebuit să fie cercetată mai amănunțit, asta și pentru a preveni suspiciunea de care criticii particulari s-au putut folosi să critice ancheta. Deja din prima săptămână după atentat, poliția s-a interesat de o eventuală implicare la atentat a organizației kurde „Partidul Muncitoresc din Kurdistan” ("PKK"). În 1984 și 1985, foști membri care părăsiseră partidul fuseseră asasinați la Stockholm. Și în alte țări europene, acest partid a fost
Asasinarea lui Olof Palme () [Corola-website/Science/318114_a_319443]
-
ar fi trebuit să fie cercetată mai amănunțit, asta și pentru a preveni suspiciunea de care criticii particulari s-au putut folosi să critice ancheta. Deja din prima săptămână după atentat, poliția s-a interesat de o eventuală implicare la atentat a organizației kurde „Partidul Muncitoresc din Kurdistan” ("PKK"). În 1984 și 1985, foști membri care părăsiseră partidul fuseseră asasinați la Stockholm. Și în alte țări europene, acest partid a fost implicat în diferite crime. Guvernul suedez desemnase partidul ca o
Asasinarea lui Olof Palme () [Corola-website/Science/318114_a_319443]