7,848 matches
-
am amintit. Anume, faptul că flirtam În noaptea aceea, că exista o atracție Între noi de care eu uitasem cu desăvîrșire, pe care mi-o scosesem din minte sau o ignorasem, În lumina evenimentelor ulterioare. Cu o tresărire, realizez că atracția nu a dispărut. Fir-ar al dracului, la una ca asta nu mă așteptasem. Îmi pare rău. Mă răsucesc și-o văd pe Lisa În picioare lîngă masă, cu haina În mînă. — Urăsc să vă fac una ca asta, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1966_a_3291]
-
un ton serios. Și ultimul lucru de care am nevoie e o aventură sentimentală. — Da, știu că ești căsătorită, dar nu ai ce face dacă dă peste tine o astfel de aventură. Hai să fim cinstiți, omul e delicios, iar atracția dintre voi nu poate fi negată. — Serios? — Nu face pe inocenta! Sigur că da. Și nici nu te preface că nu ești interesată. Știu că doar te-ai despărțit de soțul tău, nu ai divorțat definitiv, dar ăsta nu-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1966_a_3291]
-
eu dau din umeri că nu contează, căci zilele astea Întreruperile sînt ceva obișnuit. — Deci, reiau cînd lucrurile s-au liniștit complet, sînt Într-adevăr de părere că Charlie e drăguț și, da, e atrăgător și, da, simt și eu atracția dintre noi, dar chiar nu cred că voi face ceva În privința asta. Oricum, era foarte blazat cînd a plecat, așa că am impresia că nici pe el nu-l interesează. Îi povestesc cum mi-a strîns mîna și ce a zis
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1966_a_3291]
-
mai bine să nu-l plimbăm În văzul lumii, chiar dacă sîntem la capătul opus zonei În care se află Linda. Nu mă surprinde faptul că Emma e cu cineva ca Jake. În afară de faptul că arată bine, celebritatea lui constituie o atracție pentru cineva ca ea, pentru o fată căreia Îi place să vadă și să se afișeze cu oamenii potriviți. Ceea ce Însă mă surprinde cu adevărat este impresia că Într-adevăr formează un cuplu, ca și lipsa de grabă a Emmei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1966_a_3291]
-
voia să aibă nimic de-a face cu el. Nu mai voia să-i vadă nasul de Pinocchio, să-i asculte glumele răsuflate, promisiunile, balivernele. Și totuși, nu reușea să-și dezlipească privirea de pe cifrele acelea - exercitau asupra lui o atracție aproape magnetică. Se Întrebă ce ar fi făcut În locul lui un alt student de douăzeci și trei de ani. Și-ar fi cumpărat mașină. Sau motocicletă. Poldo ar pleca să facă Înconjurul lumii. Dormind În sacul de fâș, și făcând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
trebui să-l plătesc? — E vorba despre Valentina, explică Sasha, privind hipnotizat gura lucioasă de culoarea cireșei voluptuos Întredeschisă. — Ce a făcut? oftă Emma dezamăgită. Ei, poftim. De fapt, la ce se aștepta? Profesorul nu simțea nici cea mai mică atracție față de ea. Nici nu arătase vreodată că observase aparițiile ei asidue la ședințele din sala profesorală. În cele câteva minute pe care Emma Încerca să le Înmulțească, potopindu-l cu Întrebări, Sasha evita să o privească, nedezlipindu-și privirea de pe lucrările
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
Sasha, ci acasă la el. Cu soția. De ore Întregi nu făceau altceva decât să vorbească despre fiica pe care nu o avuseseră. Sasha știa cum gândea. Soția Își dorise atât de mult o fetiță. Dar Dario nu simțea nici o atracție față de fetițe. Gândindu-se bine, nici nu cunoștea vreuna. Nu știa ce ar fi putut să-i spună. Dacă tot trebuia să se Întâmple, măcar să fi fost un băiețel. Ar fi fost un tată mai bun decât avusese el - un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
pe mama, apoi mănâncă în mare grabă câteva cereale cu iaurt. Bineînțeles că uită să se spele pe dinți, ca în fiecare dimineață, doar că astăzi mama nu e lângă ea să-i aducă aminte. Orașul de Înghețată are multe atracții turistice precum Câmpia de Jeleu. Multă lume vine să vadă Palatul Șerbet de Căpșune sau Cupa de Înghețată Uriașă, două monumente unice în lume. Chiar și la televizor a văzut Iris o emisiune în care un turist străin vorbea de
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
În veacul al XVII-lea, cripta vechilor druizi fusese legată de castel, iar În toamna anului 1968, la cîteva luni după naufragiu, sub pretextul că amenajează situl de la Ty Kern și construiește un muzeu pentru a-l transforma Într-o atracție turistică, bătrînul Pérec, pe atunci primar al insulei, Împreună cu Arthus de Kersaint, pusese să fie construită o altă Încăpere secretă spre a stoca o vreme lingourile la adăpost de orice pizmă sau eventuală percheziție. Încăperea aceea era legată de criptă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
nou de ferestre. Transpira ușor. Pe cheiul din față, un tânăr brunet de tip nord-african Își scotea șortul. Rămâneau probleme reale În biologia fundamentală. Biologii gândeau și acționau ca și cum moleculele ar fi fost niște elemente materiale separate, legate doar prin atracții și respingeri electromagnetice; Desplechin era convins că niciunul dintre, nu auzise de paradoxul EPR, de experiențele lui Aspect; niciunul nu catadicsise să se informeze În legătură cu progresele realizate În fizică de la Începutul secolului; concepția lor despre atom rămăsese aproape aceeași cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
destul de rar, cele două internate organizau ieșiri comune. În după-amiezile de joi, când era timp frumos, mergeau la un soi de plajă amenajată pe malul Marnei, la marginea orășelului Meaux. Era acolo o cafenea cu baby-foot și flippere - dar principala atracție era un piton Închis Într-o cușcă de sticlă. Pe băieți Îi distra să-l provoace, să-i dea bobârnace; vibrațiile Îl Înfuriau cumplit, se izbea În pereți din toate puterile, până cădea amețit. Într-o după-amiază de octombrie, Bruno
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
mă cuprinde un fior de teamă. Katie a intrat fără să o aud la toaletă. Stă chiar În spatele meu, cu portfardul În mînă. Îi văd chipul În oglindă, lipit de al meu, și nu zîmbește deloc. E exact ca În Atracție fatală. — Și zi așa, spune pe un ton ciudat. Nu-ți plac chestiile croșetate. O, Doamne. O, Doamne. Ce-am făcut ? I-am dezlănțuit latura de psihopată pe care nu i-a mai văzut-o nimeni niciodată. Poate c-o să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
-
lui Ravelstein reprezenta o dovadă a afecțiunii pe care mi‑o purta. Îl lăsau rece câmpiile, copacii, lacurile, florile, păsările. Toate acestea Însemnau pierdere de vreme pentru un om superior. De ce Își sacrificase banca lui de telefoane, restaurantele, comoditățile și atracțiile erotice din New York sau Chicago? Pentru că voia să vadă cu ochii lui ce se Întâmplă Între Vela și mine În New Hampshire. O zi i‑a fost de ajuns. - V‑am urmărit, mi‑a spus el, și am văzut că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
să Închid strâns ochii. Dar la vârsta mea nu‑ți mai poți apăra inocența. Nouăzeci la sută din inocența modernă nu‑i decât indiferență față de viciu, hotărârea de a nu te lăsa afectat de tot ce citești, auzi sau vezi. Atracția către scandal Îi face pe oameni să fie ingenioși. Dar Vela era ingenioasă În câmpul ei de știință și candidă În comportamentul lumesc. Ca prieten și intim al lui Ravelstein nu puteai evita să afli mult mai multe lucruri decât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
un fel sau altul, am consumat restul nopții și, la lumina zilei, am ieșit pe terasă și mi‑am ațintit privirile pe recifurile Întunecate - iar aerul și apa și‑au făcut efectul pe care și‑l fac Întotdeauna. Una dintre atracțiile sezonului o constituiau norii de musculițe palide, o varietate moale, galbenă. Nu erau nici mari, nici frumos ornate, și se roteau Între mare și vegetație. Rosamund coborâse și folosea de zor telefonul proprietăresei, la care nu avusese acces până atunci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
să spuneți... Cu noi nu vă merge. O să mărturisiți tot, domnule! Tot! CASIERUL (Îmblânzindu-și tonul.): Domnule, trebuie să ne înțelegeți și pe noi... De atâta timp așteptăm... această ocazie... Trebuie să aflăm și noi... CĂLĂTORUL PRIN PLOAIE: E pura atracție... HAMALUL: Cum? CASIERUL: Cum, cum? CĂLĂTORUL PRIN PLOAIE: Am spus că e pura atracție... CASIERUL: Pura atracție?! CĂLĂTORUL PRIN PLOAIE (Fericit de această descoperire.): Da... Așa cum unii, în timpul nopții, sunt atrași de către somn... nu? tot așa, noi, în timpul ploii, suntem
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
-și tonul.): Domnule, trebuie să ne înțelegeți și pe noi... De atâta timp așteptăm... această ocazie... Trebuie să aflăm și noi... CĂLĂTORUL PRIN PLOAIE: E pura atracție... HAMALUL: Cum? CASIERUL: Cum, cum? CĂLĂTORUL PRIN PLOAIE: Am spus că e pura atracție... CASIERUL: Pura atracție?! CĂLĂTORUL PRIN PLOAIE (Fericit de această descoperire.): Da... Așa cum unii, în timpul nopții, sunt atrași de către somn... nu? tot așa, noi, în timpul ploii, suntem tentați... să călătorim. Asta-i tot. (Cei doi ascultă, extaziați; ȘEFUL GĂRII s-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
trebuie să ne înțelegeți și pe noi... De atâta timp așteptăm... această ocazie... Trebuie să aflăm și noi... CĂLĂTORUL PRIN PLOAIE: E pura atracție... HAMALUL: Cum? CASIERUL: Cum, cum? CĂLĂTORUL PRIN PLOAIE: Am spus că e pura atracție... CASIERUL: Pura atracție?! CĂLĂTORUL PRIN PLOAIE (Fericit de această descoperire.): Da... Așa cum unii, în timpul nopții, sunt atrași de către somn... nu? tot așa, noi, în timpul ploii, suntem tentați... să călătorim. Asta-i tot. (Cei doi ascultă, extaziați; ȘEFUL GĂRII s-a ridicat și el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
Melania-Anemona Zotic Încetul cu încetul, nava reușește să învingă forța colosală de atracție a pământului și se îndreaptă spre zenit, precum o barcă pe o mare agitată. Presiunea enormă care apasă pe învelișul exterior se simte și în interior, iar din când în când se aud scârțâituri subțiri pe la îmbinările fuzelajului. Chiar dacă am
Vis galactic. In: ANTOLOGIE:poezie by Melania-Anemona Zotic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/246_a_698]
-
depășise orice limită a rezonabilului, i-a acceptat oferta. Recepția s-a ținut pe un câmp. Punctele de interes au fost un bar adăpostit într-un cort, jongleri, mai mulți înghițitori de flăcări și, la o distanță discretă de principalele atracții, un „cort principal“. Mătușa Frances fusese convinsă că respectivul cort servea drept punct medical pentru cei care băuseră prea mult. Barul era un haos și părea dominat de o atmosferă răzvrătită. Care se datora sistemului pe două niveluri instituit de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
ei. Alice aproape că-i putea gusta răsuflarea. I se închideau ochii fără să vrea, o înțepa limba, i se umpluse gura cu apă și începuse să-și muște buzele în dorința de a-i fi sărutate. Deci asta era atracția pur instinctuală. Alice nu crezuse vreodată că ea exista și în afara filmelor. Ți-a plăcut, nu? a murmurat el când gurile li s-au despărțit ca să ia aer. Alice a clătinat din cap. Ochii lui, aproape de ai ei, se îngustaseră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
flatantă și idealizată din care Alice îl percepuse pe Jake se evaporase. Ea spera ca, în timp, golul dintre ei să se umple. La fel ca găurile din stratul de ozon despre care tot bătea câmpii Jake. Alice presupunea că atracția copleșitoare față de Jake, cea care-o făcea să-i bată inima de să-i sară din piept și să i se strângă stomacul, mai era acolo. Dar, momentan, era adormită și, în orice caz, nu mai avea intensitatea de altădată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
pe Rosa acasă, pentru ceai. Alice voia să-l vadă pe el. Pe el. Ceea ce la început fusese milă, apoi curiozitate, și-apoi amuzament generat de incapacitatea lui Hugo de a face față rolului de tată, se transformase într-o atracție absolut serioasă. Seara precedentă, după sperietura cu erupția lui Theo, cristalizase ceea ce Alice nu voise să recunoască mai devreme; atracția pe care o simțea față de Hugo de fiecare dată când îl vedea. Hugo era șarmant și interesant și haios. Avea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
curiozitate, și-apoi amuzament generat de incapacitatea lui Hugo de a face față rolului de tată, se transformase într-o atracție absolut serioasă. Seara precedentă, după sperietura cu erupția lui Theo, cristalizase ceea ce Alice nu voise să recunoască mai devreme; atracția pe care o simțea față de Hugo de fiecare dată când îl vedea. Hugo era șarmant și interesant și haios. Avea o frumusețe elegantă, întunecată, pe care nici măcar nopțile întrerupte, copiii care varsă mâncare și o evidentă incapacitate de a călca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
persoană, pentru că numai persoana poate să opereze în mod etic după o ordine ierarhică de valori conform căreia actele pot avea o atitudine de conformitate sau de refuz. În cadrul acestei ordini ierarhice de valori, iubirea se configurează ca principiu de atracție sau de repulsie, motiv pentru care se vorbește de o „ordine a iubirii”, cu un dublu aspect: descriptiv (preferințele) și normativ (a trebui să fie). Opusul ordinii iubirii este „dezordinea inimii”, a cărei cauză este identificată în resentiment. Scheler face
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]