4,354 matches
-
și într-un lux tehnic iremediabil otrăvit" (p. 151). Transferat în aforistică, Lamparia personaj din romanul Varvarienii pe care Theodor Codreanu l-a publicat în 1998, își propune să facă de veghe, de cap limpede la problemele acestei lumi bezmetice, bântuită de nesăbuințe și capricii de tot felul. Nu este simplu, dar autorul are doza de sagacitate necesară care să confere aforismelor un rating sporit de interes, chiar atunci când o face à rebours. "Pe când o Declarație universală a datoriilor omului, se
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
deschide o cale regală spre omul creator al mileniului care a început nu demult. "Revista Nouă", nr. 4-5-6, aprilie-mai-iunie 2006 Andrei VARTIC Deschiderea porții la porțile Orientului Meritul lui Theodor Codreanu (vezi Transmodernismul, Junimea, Iași, 2005), magnific într-o Românie bântuită de necruțătoare războaie interne după decembrie 1989, este, după opinia noastră, de a fi descoperit adevărata cauză a debusolatei, violentei, amoralei, ateistei, lipsitei de fond și de scop, tranziții de la comunism la democrație și economie de piață. A și numit
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
aroganță. Explicabil fenomen din momentul în care îi vedem vorbind despre "racordarea la valorile europene". "Revoluțiune cu voie de la polițiune", produs al aparatului de partid și de stat al deceniului 8 din secolul XX, kitsch-ul postmodern a continuat să bântuie România ca o fantomă leninistă. [Secvențe despre evoluția postmodernismului și a postmoderniștilor români din vol. Transmodernismul, Iași, Ed. Junimea, 2005, de Theodor Codreanu (n.ed.,L.C.)] Am citat din cartea semnată de Theodor Codreanu, Transmodernismul, carte apărută la Editura Junimea, la
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
în mozaic" (Alvin Toffler), de înaltă tensiune și de mișcare rapidă, cu o multitudine de ideologii inflamabile, izvorâte din reacții pătimașe, emoționale, trebuie regândite și redefinite mijloacele tradiționale de apărare a democrației. Pentru că uneori, la noi, minoritățile ieșite din comunism, bântuite de sindromul pericolului destrămării, formulează revendicări exagerate sub forma unei discriminări pozitive. Fundătura în care a ajuns postmodernismul atestă că se află deja și la noi la vârsta clasicizării fenomenului, chiar aflat într-un stadiu încă infantil, pentru că abia după
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
culturale comunitare, a identităților individuale, a deosebirilor și punților de legătură între etnic, etnos și ethos. Pletora politicienilor egoiști și oligarhi, sărăcia și dezordinea morală a populației, căutarea de slujbe umile pe alte meleaguri, scăderea dramatică a natalității, bolile care bântuie, și multe altele, nu trebuie să ducă la neglijarea identității naționale. "Numai în fundamentele ei creștine, etnice și culturale există o identitate europeană" (idem, p. 102). lisus s-a coborât în lume ca mântuitor (kenoză), producând cea mai mare schimbare
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
a eseiștilor sprințari, cercetează firea, specificul, ființa românească, încercând a desluși nenorocul care, cică, ne tot dă târcoale. Spirite înalte, ieșite totuși din "neantul valah", se dovedesc a fi mari colecționari de propoziții negative, observând că imaginarul nostru colectiv e bântuit de angoasele nereușitei. Iar în ultima vreme o puzderie de "ciorănei" (e drept, variante de buzunar, ar spune Eugen Simion) nu obosesc a anunța, printre evadări și ratări, prohodul, drama insignifianței. Ca "specialist al obsesiilor", cum se autodefinea, Cioran însuși
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
cine și cu ce polemizează, concret, Theodor Codreanu, pe cine îl ia drept arbitru și ce îi servește ca argument de sprijin și criteriu al adevărului? Ținta polemicilor sale este, parafrazând o binecunoscută "profeție" a "Manifestului comunist", noua stafie care bântuie deja nu numai Europa, ci întreaga planetă. E vorba de ideologia "corectitudinii politice", un avatar cultural al marxismului, venind din America, dar având profunde rădăcini europene, care face ravagii în cele mai diverse domenii ale societății contemporane: cultură, educație, politică
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
lîna Lui pe cer! ochiul Lui! carieră de piatră, biserica pe modelul Sfintei Sofia, dar cu brîu de piatră relief cenușiu, curățenie de desen de fetiță, cum de se lasă călătorită această țară de vis! a zis păgînul care mă bîntuie Stănescu, cel mic face și el cu mîna din portbebe, sub tata e malul Mureșului, macheta la scară reală pe biserica de lemn, îi numeri rotundă fiecare bîrnă din proiect, în rest spațiul de expunere, convențional verde, poate fi funcțional
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
romane în Occident, marile monarhii occidentale se formează în jurul noțiunii de stat, afirmată de legiști 1, în timp ce, în Orient, modelul vine dinspre acel lăstar al Romei care este Imperiul bizantin. În sfîrșit și, poate, lucru esențial, amintirea unității romane îi bîntuie pe suveranii europeni, iar tentativele imperiale rezultate sînt menite a sublinia persistența vie a principiului unitar al Imperiului în conștiința europeană. Să spunem, simplificînd, că această Europă în curs de facere s-a gîndit întotdeauna pe sine ca pe o
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
înțelegerea realității sociale sau a feliilor de realitate aflate sub vizorul investigației. Capitolul 3 Pedagogia națiunii: propovăduirea românității prin manualele școlare Faimoasa sentință postulată de K. Marx și F. Engels în Manifestul Partidului Comunist din 1848 potrivit căreia "un spectru bântuie Europa" a fost puternic afectată de distorsiunile inerente oricărei argumentații pro domo sua. Nu unul, ci două spectre bântuiau imaginarul politic al gândirii europene, naționalismul fiind cel mai tenace și potent dintre cele două. Cu greu poate cineva subestima ideea
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
manualele școlare Faimoasa sentință postulată de K. Marx și F. Engels în Manifestul Partidului Comunist din 1848 potrivit căreia "un spectru bântuie Europa" a fost puternic afectată de distorsiunile inerente oricărei argumentații pro domo sua. Nu unul, ci două spectre bântuiau imaginarul politic al gândirii europene, naționalismul fiind cel mai tenace și potent dintre cele două. Cu greu poate cineva subestima ideea națională ca având o forță transformativă care a modelat istoric fața socio-politică a lumii. Într-adevăr, doar comunismul a
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
este lipsa, timp de o mie de ani, a unui stat românesc, este lipsa unei tradiții politice înrădăcinate în timp, comparabilă cu a națiunilor vecine" (p. 138). Evident, acest deficit al organizării statale, această discontinuitate marcantă a statalității românești, a bântuit frenetic conștiința istorică românească. Împotriva conștiinței acestei discontinuități istorice pe plan politic a statului românilor, Albineț prezintă o soluție care va fi, într-o formă sau alta, improvizată drept contra-argument: după părăsirea provinciei de către legiunile romane, coloniștii rămași în Dacia
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
doua șansă a românismului de a se lansa în istorie și de a construi o cultură monumentală, după fereastra de oportunitate deschisă de retragerea aureliană și închisă de năvălirile barbare, a fost anulată "prin unul din acele fulgere năprasnic-absurde care bântuie istoria omenirii", anume expansiunea imperiului otoman (p. 234). Cotropit de un pesimism defetist, Blaga este răvășit de conștiința ratării ireversibile a "istoriei". După ratarea momentului Ștefan cel Mare - a doua șansă istorică a românismului de a intra pe "drumul unui
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
F. Engels (1958) [1848] din deschiderea Manifestului Partidului Comunist, care anunța că "o stafie umblă prin Europa - stafia comunismului", se dovedește a fi profetică în contextul societal românesc actual, la un sfert de secol de la prăbușirea ordinii comuniste: o stafie bântuie România contemporană, stafia nostalgiei comuniste. 4.6. Tipologia reglării de conturi între prezent și trecut Nu putem pune punct acestei analize fără a plasa modul în care societatea românească a gestionat trecutul totalitar într-un context comparativ, care să evidențieze
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
la ideea de singularitate istorică a Holocaustului, considerat prin această prismă a unicității sale intrinseci ca fiind un eveniment meta-istoric. Corolarul normalizării pentru care militează Nolte și ceilalți revizioniști constă în eliberarea conștiinței germane din prizonieratul Auschwitz-ului. În loc să continue să bântuie din ce în ce mai agresiv prezentul german, Nolte argumentează că Holocaustul ar trebui să preocupe societatea germană la fel de mult cum Hiroshima sau sistemul sclavagist dinainte de Războiul Civil preocupă actualmente conștiința americană (Maier, 1988, p. 18). Contra-ofensiva antirevizionistă a fost condusă de Jürgen Habermas
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
China". Toți cei prezenți eram posesorii acelor celebre buletine de informare emise sub egida "Agerpres". Dar eu eram mare ascultător de Europa Liberă, v-am spus că microbul acesta l-am luat de la vârsta de opt ani și m-a bântuit până ce postul în limba română s-a desființat. L-a început când am intrat în cercul acesta, cu Mohora și Nicu Ceaușescu, eram reticent în a afirma ceva de Europa Liberă. După aceea, i-am spus și lui Nicu: Da
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
feed-back. Pe această cale se obține transformarea condițiilor externe în condiții interne. Prin caracteristicile sale de sistem cibernetic, organismul capătă o însușire: autonomia, adică posibilitatea de a-și menține condițiile interne în limite compatibile cu ființarea (homeostatarea) în mijlocul oceanului exterior, bântuit nu arareori de furtuni ce o pun la grea încercare. Autonomia înseamnă o limitare a dependenței de acest ocean, un anumit grad de eliberare (libertate). Această autonomie, generată de crearea unui mediu intern care, într-un grad mai redus sau
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
Paks, și fără urmă de text gravat pe ele. Paznicul cimitirului, un bătrânel lucid trecut de nouăzeci de ani, m-a asigurat că aceste pietre păzesc mormintele rabinilor Pollak, dar că vântul și ploile care, timp de peste două secole, au bântuit prin aceste locuri au șters, până la urmă, literele inscripțiilor funerare în întregime. O bună parte din terenul cimitirului este astăzi pășune, căci aceia cărora li s-a rezervat acest spațiu n-au murit aici, în paturile lor, la ceasul prevăzut
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
an înainte la Cluj, nu s-au declarat spontan hotărâți să se organizeze ca delegație ce se va duce la Ministerul Învățământului să reclame anularea deciziei de a mă izgoni din facultate. Se vede că valurile de epurări care au bântuit în ultimele luni ale anului trecut răvășind spiritele martorilor pasivi obligați să asiste la bacanala vânătorilor de capete inocente și a căror victimă întârziată am devenit când nimeni nu se mai aștepta și-au atins scopul macabru: timorați de teroarea
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
cu multe secole în urmă. Cîmpul, de o parte și de alta a drumului, era plin cu glugi din strujeni, legate cu niște curpeni de bostani, groși cît funia cu care se lega buhaiul satului pe vremuri. Singurul drumeț, care bîntuia pe acest drum pustiu, era tot mai îngrijorat pe măsură ce burdihanele norilor începeau să se tîrască tot mai aproape de pămînt. Cum drumul era însoțit aproape peste tot, de o parte și de alta, cu glugile acelea de strujeni de pe ogoare, Costică
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
Rîde numai el, că ceilalți, foarte agitați, aprobă pățania. Și eu l-am văzut... Pe cine? Pe Berbecul de la Cruce. Era să mă omoare, am reușit să fug. Eu nu l-am văzut, dar cînd trec pe acolo simt că bîntuie necuratul. Îmi fac cruce cu limba! Gura mi se usucă... Topuz pleacă nervos că atîta prostie și ignoranță nu s-a mai pomenit. Un sat de proști și încăpățînați. Timpul a trecut și într-o noapte neagră, fără stele, cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
apăsătoare, pe care doar o toamnă tîrzie o poate provoca prin ochii lui Bogdan Bîrleanu sau Constantin Tofan... Mașina se leagănă vioi, urmărind fidel drumul improvizat de pădurari. O barieră se ridică și continuăm prin umbra, deja întunecată, a codrului bîntuit de legende cu haiduci, cu braconieri, cu jivine ascunse în desișuri impenetrabile și cu politicieni fără merite, cu puști și turme de mistreți uciși. Luna noiembrie lîncezește într-o căldurică nici prea, prea, nici foarte, foarte și de asta profită
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
suflet delicat însă ar fi fost convins că acolo, în peisajul acela semisălbatic, s-a consumat cel mai senzual sărut din lume. Fumul ce se ridica spre cer nu mai era risipit în cele patru vînturi de curenții bezmetici care bîntuiau pe deasupra coronamentului. Era prea multă pace, prea multă liniște și puțini oameni n-ar fi observat că ceea ce este prea mult strică. Doar cei doi, el și ea, erau încadrați perfect în peisajul acela sălbatic, în microuniversul acela care îi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
pe acolo te afli în capitala Moldovei. Tineri fără treabă stăteau la vorbă pînă noaptea tîrziu în stradă și învățau cum să fie derbedei, cum să bată pe cineva și, mai ales, cum să fie golani prost crescuți. Grupul care bîntuia strada l-a observat pe Tudorel. Acesta își lăsase Mercedesul în strada mare, că pe ulicioară nici tancurile n-ar fi avut curaj să meargă. Coborînd, fredona încet un cîntecel de inimă albastră. Derbedeii au găsit ocazia de a face
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
printre măruntaiele oamenilor ca în desenele animate? Evident că nu și acesta era motivul pentru care Ghiocel turba, chiar dacă nu era atins de rabie. Trebuia bietul om să-și cîștige un loc, dacă nu alfa, măcar beta, în haita care bîntuia din Bucșinescu pînă hăt, spre Ciurchi. Deci, dacă Ghiocel avea, întîmplător, ciomag, urmărea fără excepție căpățîna nefericitului. Dacă avea cuțit, atunci scociora prin burtă ca să găsească inima. Rar se angaja în tăierea gîtlejului după modelul teroriștilor. Cu sabia ninja tăia
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]