5,096 matches
-
aceștia îi aruncă în față cuie și ace, eroul murind, turma lui fiind amenințată cu răzlețirea. Este uimitoare asemănarea acestui mit cu poezia noastră populară Miorița, dovedind unitatea spirituală a celor două culturi, chiar dacă lepre de pe la noi au scris despre baladă cu o ură fără margini, că ar fi o plăsmuire a lui Alecsandri, fiind răs-pîndită de făcător printre secretoșii ciobani mioritici ca să-și pună el un soclu măreț în faimoasa cultură ciocoiască. și așa un Manole trei fasole, cercetător de
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
strâmbă, deplin caracterizată sau, ca să-i zic așa, sașie." Vladimir Streinu n-a ieșit, se pare, niciodată din cadrele unor atari judecăți rezervat - paradoxale, scriind în același studiu că Ion Barbu "este fără îndoială un versificator totdeauna sigur, autor de balade fantastice, cuprinzând poezie fără nici o specificare, adică adevărată, un poet, în sfârșit, care a scris prea frumoase lucruri în narativ și pitoresc, când nu s-a împiedicat de apucătura teoretizantă și de cel mai steril estetism: de frumosul incontigent." Rămâne
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
poet al exactității interne a lumii." Criticul fixează ca de obicei cu finețe notele individualizante ale poetului: simplitatea savantă, farmecul inefabil, muzicalitatea, rigoarea formală, factura livrescă, influența baladiștilor germani (Mistrețul cu colți de argint este comparat, deși prudent, cu celebra baladă a lui Goethe Erl Konigă, asumarea experienței neoclasice, articularea exactă a versului, luminozitatea elină. În "Luceafărul" din " decembrie ", Vladimir Streinu scrie un cald articol evocator despre Nicolae Labiș: "El a licărit scurt între două nopți: anonimatul și moartea fizică. Abia
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
eroul textului epic asupra elevului este incontestabilă. Personajul răspunde unei nevoi a omului ca ființă socială - nevoia de modele umane. Potențialul educativ al literaturii epice este imens, rămâne ca școala să dorească să-l valorifice. Structura didactică a basmelor, legendelor, baladelor și snoavelor nu insistă pe atribute fizice, ele nefiind decât deschizătoare de portret moral, aici eticul determină esteticul: „de ce creștea, copilul se făcea mai isteț și mai îndrăzneț”. Pentru că în basm personajul bun este prezentat simplu și direct, copilul nici
Caleidoscop by Elena Amuhaia () [Corola-publishinghouse/Science/91784_a_93509]
-
și conviețuirii urmașilor dacilor liberi din spațiul carpato-nistrean cu populația romanizată de la nord-vest de Carpații Orientali. Voința nestrămutată de libertate, de a trăi și munci de sine stătător pe pământurile lor din Carpați până dincolo de Nistru a celor care, în balada norodnică Miorița (din secolul XIII) sunt botezați istoricește moldoveni...”. Nu vom mai comenta aceste rânduri al căror ton nu poate decât să ne trezească amintiri neplăcute legate de răposatul regim politic de acum două decenii. Un alt mit îndelung susținut
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
Una dintre primele lucrări cu vădite accente antiromânești apărută după evenimentele din 1989-1991 este cea a lui Petre P. Moldovan, Moldovenii în istorie, la vremea sa aspru combătută și criticată. Autorul pornește, în demonstrația sa despre individualitatea poporului moldovenesc, de la balada Miorița, considerată de el o sursă istorică indubitabilă și care poate fi interpretată doar după propriile principii. Balada dovedește existența poporului moldovenesc, pentru că un păstor român nu este pomenit, iar cei care afirmă că ar fi simbolul poporului român (păstorul
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
P. Moldovan, Moldovenii în istorie, la vremea sa aspru combătută și criticată. Autorul pornește, în demonstrația sa despre individualitatea poporului moldovenesc, de la balada Miorița, considerată de el o sursă istorică indubitabilă și care poate fi interpretată doar după propriile principii. Balada dovedește existența poporului moldovenesc, pentru că un păstor român nu este pomenit, iar cei care afirmă că ar fi simbolul poporului român (păstorul vrâncean și cel ungurean) ar fi trădători ai „poporului moldovenesc”. Pare a fi oarecum cinstit atunci când afirmă că
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
câteva lucrări din care se pot extrage fragmente pentru orele de științe: „Pe drumuri de munte" de Calistrat Hogaș „România pitorească" de Al. Vlahuță „Cântarea României" de Al. Russo „Dunărea și Oltul" de G. Coșbuc „Descrieri geografice" de G. Vâlsan „Balada munților" de G. Topârceanu „Tablou geografic" de Geo Bogza „Cartea Oltului" de Geo Bogza „Patria mea" de Demostene Botez „Florile patriei" de N. Casian „Munții" de Ilie Mircea „Prin Munții Apuseni" de Iuliu Rațiu „În munții Retezatului" de I. Ionescu
Tradițional şi modern în predarea noțiunilor geografice la ciclul primar în viziunea Reformei învățământului românesc by GABRIELA VÂLCU () [Corola-publishinghouse/Science/91688_a_93224]
-
respectarea unor cerințe de ordin pedagogic și psihologic reieșite din practica școlară. a) Materialul istoric să fie veridic și clar. Se impune respectarea cu rigurozitate a adevărului istoric și diferențierea acestuia de informația care provine din produse ale creației populare (balade, legende, doine), care Împletesc adevărul istoric cu elementul fantastic În scopul sporirii forței emoționale. b) Evitarea excesului de material istoric. Învățătorul trebuie să se rezume la strictul necesar și să aleagă materialul care oferă maximum de sugestii. c) Perceperea spațială
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Loriţa Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93537]
-
lui Eliade că i-ar plăcea să asiste la un spectacol în care personaje istorice ar fi încărcate de "mana", "așa cum contemporanii lor le vedeau, așa cum trăiau ei în mitologiile contemporane, cum le găsim uneori, de exemplu, în legende și balade"52). Un alt aspect care trebuie avut în vedere în tranșarea problemei este mărturisirea lui Eliade în legătură cu sursa fantasticului său, bazat pe teoria irecognoscibilității miracolului sau a camuflării sacrului în realități/acte profane, în cenușiul cotidian: "în nuvelele mele, încerc
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
la numele perechii romane, Ian și Iana, soarele și luna, în strânsă legătură cu numele lunii ianuarie, Ianus. Tudor Pamfile în capitolul dedicat Sânzienelor mărturisește că n-a găsit nicăieri legenda acestei plante, însă numele ei aflat în mai multe balade și cântece bătrânești este o metaforizare a lunii 25. (În zona Olteniei, are înțeles și de Drăgaică, "Drăgaicele sunt un fel de Șoimane, Rusalii sau Sfinte care opăcesc pe oameni"26). Victor Kernabach face distincția între Ileana Cosânzeana (a cărei
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
autorul observă paralelisme ce duc la ideea că soarele "conceput ca femeie marchează o prefigurare androgină, care mai târziu se va constitui într-o făptură mitică net feminină, luna, cu ipostaza ei antropomorfă, Ileana Cosânzeana"30. Pe baza referințelor din balada Soarele și luna, Romulus Vulcănescu identifică "trei transsimboluri ale atributelor ei mitice, care trădează cele trei aspecte ale ipostazei: ca zână selenară, ca zână a florei medicinale și ca zână a mării (s.a)"31. Această perspectivă relevă complexitatea mitologică
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
antroponime, cunoscute la multe popoare vechi, care se refereau inițial la originea nobilă a purtătorului 214. Numele Lenorei funcționează ca "designator intertextual"215, prin referința livrescă la o logodnică părăsită de cel care aparține unei lumi iremediabil opuse; dacă în balada lui Bürger lumile opuneau viul mortului, aici normalul, comunul se opune miticului. Episodul determinant este reacția de groază a Lenorei la încercarea uriașului de a o îmbrățișa, reacție care le revelează amândurora diferența ireconciliabilă dintre lumile cărora le aparțin, eșecul
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
a devenit cunoscut, adică "un mister popularizat"532, ea refuză să-l mai cânte. Vehicule ale mesajului sacru, cântecele Leanei se adresează oamenilor de rând care trăiesc fără gândul salvării, amnezici 533; cântecele ei declanșează anamneza 534. Aceste cântece și balade vetuste și "melodii arhaice", Leana le interpretează recreându-le: "le crea din nou, le cânta așa cum trebuiau cântate ca să ne placă nouă, tinerii de pe atunci, după război"535. Citatul, în care observăm din nou intenția sublinierii grafemelor, aduce în discuție
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
izvorul din care s-a născut Miorița"538, tehnică poetică pe care o reușește Dan Botta în Cantilenă. În acest sens, Eliade reproduce în nuvelă - dar și în romanul Întoarcerea din rai - un fragment din această capodoperă, rescriere ermetizată a baladei populare, prin trecerea dincolo de forma ei, la izvorul care a creat-o. "Interpretarea" folclorului este, în opinia lui Eliade, o operație sterilă și frivolă, ca și căutarea de simboluri și eroi, deoarece în inspirația din temele populare nu are ce
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
inerente ale cuceritorului arhetipal, vizionar (cea mai evidentă expresie este visătorul Lixandru din Pe strada Mântuleasa), în care se proiectează personaje ca Brânduș din Fata căpitanului. În Un om mare, semul (logodnică părăsită) din numele Lenorei este dobândit prin raportarea la balada lui Bűrger. În Ivan, printr-o serie de evidențe "mutual contradictorii" logodnica lui Darie, Laura, este asemeni iubitei lui Petrarca, simbol al iubirii mijlocitoare între sacru și profan. (Laura, imposibila iubire, se regăsește și în Tinerețe fără de tinerețe...). În O
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
heracliteana desfătare a curgerii. Ea nu aduce la vedere decât o imposibilă arătare, veșnica rămânere în forma fragilă a unei treceri. Forma prin care se vede (Gabriela Melinescu) Atunci când forma e însuflețită de o diminuare a elocvenței imaginale, precum în Balada de Gabriela Melinescu 15, ea nu arată decât configurația pură a posibilului în care lucrurile se odihnesc: "Ce liniștite-s lucrurile-acum./ Sunt niște oameni fără chip./ Și apa limpede-i și apa/ cu fața-ascunsă în nisip". Dacă posibilul este răstimpul
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
178, 81). 14 Despre neînserata iubire (PD), p. 227. 15 Prima oară (E), p. 106. 16 Alb, veșmântul (PD), p. 252. "A te goli de lume. A te despuia de domnia imaginară asupra lumii" (Simone Weil, op. cit., p. 49). 17 Balada splendorii (E); Athanatos (E), pp. 120, 158. În "adiere de vânt lin și acolo va fi Domnul" (3 Regi 19, 12). 18 Despre poezie (E), p. 146. 19 "Trupul unui om curge" (Platon, Phaidon, 87 d). 20 Rug (PD), p.
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
pe cele de neam de jos ale lumii, pe cele nebăgate în seamă, pe cele ce nu sunt, ca să nimicească pe cele ce sunt" (1 Cor. 1, 28), "cheamă la ființă cele ce încă nu sunt" (Rom. 4, 17). 31 Balada splendorii (E); Anastasia (PD), pp. 119, 288. 32 * * * (PD), p. 234. Deoarece "natura nu este în sine decât o scriere de care se slujește revelația dumnezeiască" (Nikolai M. Tarabukin, Sensul icoanei, Editura Sophia, București, 2008, p. 56), ea trebuie de-
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
a mizeriei din jurul nostru, sperând că va urma stingerea celei din interior. Poate sunt, dar eu nu știu nici unul. (07.08.2010) „În pădure la Guranda” Titlul de mai sus reprezintă primul vers dintr-un cântec popular, un fel de baladă pe care am auzit-o În timpul copilăriei mele pe Valea Jijiei și care mi-a pătruns adânc În memorie. Evoca făptuirile unui haiduc, bandit, hoț iubit de popor, care lua de la bogați și dădea la săraci, numit Coroi. Mi se
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
În 1991, cu hramul Sfânta treime. Chiliile sunt modeste, obștea trăiește În sărăcie, izolată de lume, puțin cercetată. Dar comunitatea din pădure a descoperit virtuțile meditației și duhovniciei, remediu Împotriva descurajării și răului moral, Îmi explică tânăra stareță de astăzi. Balada despre Coroi, de câte ori o aud, se asociază În memoria mea afectivă cu o perioadă extrem de neagră din istoria familiei mele. Psihosociologii numesc acest fenomen „asociație de idei”; metoda asociației este utilizată În recoltarea de informații, În cercetările asupra memoriei sociale
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
de mijloace, pe unii Îi adăpostea În casa parohială, le stimula activi tatea creatoare și era entuziasmat când descoperea talente literare sau artistice. A fost unul dintre principalii folcloriști ai țării, a cules și publicat povesti, povestiri, snoave și legende, balade; lucrarea Izvodiri din bătrâni a fost premiată de Academie În 1939. A editat revista de literatură și artă populară Tudor Pamfile stimulând activitatea folcloriștilor de pe Întreg cuprinsul țării, publicând texte despre datini, plugușoare, orații, vorbe de duh, povestiri, legende, cântece
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
de altfel. 87 Regele Danemarcei Christian al IX-lea (1863-1906). 88 Ludwig Achim (Joachim) von Arnim (1781-1831). Poet și romancier romantic german. Influențat de scrierile din tinerețe ale lui Goethe și Herder, el a învățat să aprecieze legendele tradiționale și baladele populare germane. În perioada războaielor napoleoniene, a militat pentru libertatea și unificarea Germaniei. S-a stins din viață la numai 50 de ani, în urma unui atac cardiac. 89 Papa Pius al IX-lea (1846-1878). 90 Cancelarul Gorceakov. Alexandr Mihailovici, prinț
by KARL MAX, Prinţ LICHNOWSKYKARL MAX [Corola-publishinghouse/Memoirs/1009_a_2517]
-
de islandeză (și, de aceea, este considerată uneori un dialect al acesteia), dar, de fapt, este limba unor vechi coloniști norvegieni, la care s-au adăugat multe elemente din daneză. În feroeză s-a păstrat o bogată literatură populară, îndeosebi balade epice cu teme din vechile saga și din vechea epopee germană Niebelungenlied. Grupul de vest al limbilor germanice cuprinde idiomuri cu mari diferențe între ele: germana, neerlandeza, frizona și engleza. Ceea ce se poate observa în acest grup este faptul că
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
împotriva destinului cum te aperi împotriva dușmanului (p. 247) preface nenorocul care-l condamnă la moarte într-un mister al tainei nunții maiestuos și feeric care, în cele din urmă, îi permite să triumfe asupra propriului destin (p. 248) . Eroul baladei a reușit să găsească un sens nefericirii lui asumând-o nu ca pe un eveniment „istoric” personal, ci ca pe un mister sacramental și astfel el a impus un sens absurdului însuși (p. 249). Elementul esențial al Mioriței ar fi
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]