3,593 matches
-
părinților săi din mahalaua bucureșteană Răzvan, din Calea Moșilor nr. 6 (foto pg. 27), ca primul născut din cei patru copii ai familiei Paulescu. Părinții săi, Costache și Maria Paulescu (născută Dancovici), făceau parte din categoria oamenilor cu stare din breasla negustorilor, a căror statut aristrocratic pretindea o anumită demnitate și moralitate socială și familială, ceea ce avea să confere o viață de familie extrem de echilibrată și propice formării caracterului viitorului savant. Tatăl său, Costache Paulescu, comerciant de succes, filantrop, iubitor de
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
formării caracterului viitorului savant. Tatăl său, Costache Paulescu, comerciant de succes, filantrop, iubitor de muzică și cultură în general, familist convins, de o probitate morală și corectitudine deosebită în relațiile sociale, avea să fie ales pentru aceste calități senator din partea breslei în anul 1885. Mama sa, Maria Dancovici, la rândul ei o persoană educată în tradiția naționalistă a familiei (unul din unchii ei, Vasile Dancovici, negustor de vază, a fost unul din conducătorii revoltei de la 1848 care va da semnalul revoluției
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
testament profesional și științific pe care maestrul îl lasă învățăceilor săi. Acest curs impresionează prin principiile morale care trebuie să stea la baza activității medicului atât în plan profesional cât și științific, în relațiile sale cu bolnavul, cu confrații de breaslă și, în egală măsură, recunoștinței pioase pentru cei de la care a deprins arta medicală. Exemplul pe care el însuși îl oferă în relația cu maestrul său Etienne Lancereaux este extrem de evocator și pilduitor pentru generațiile care i-au urmat. Abstract
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
Acarnița (1986), Zâmbete cu supliment (1987), Asta-i situația (1989), Cartușiera (1991), Dioptrii pentru ochelarii de cai (1995), Stihuri marțiale (1999) ș.a. Este autorul unor antologii consacrate epigramei, parodiei, aforismului, fabulei și foiletonului. Ținta satirei lui poate fi colegul de breaslă, scriitorul, măruntul funcționar, marii șefi, ca și „monștrii sacri”, fenomenul social ori situația cotidiană, prozaică: „Orice imperiu /Are un criteriu/ Reducerea statelor/Cu forța armatelor” (Diplomatică); „A pățit-o și el, deci/ L-a furat somnul de veci” (Epitaful unui
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290088_a_291417]
-
producție culturală și artistică profesionistă cu o mișcare de amatori, mai ușor și de plătit, și de instrumentalizat propagandistic. Această instrumentalizare fără precedent a temelor identității naționale și istorice era acceptată, chiar instrumentalizată la rându-i, de o parte a breslei mai ales de unii profesori din învățământul preuniversitar, dar și de câteva vârfuri ale profesiei cum a fost Ștefan Pascu -, precum și de o mare parte a activiștilor de partid, în frunte cu cei care lucrau la Institutul de Istorie a
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
pragmatic-instrumental, acela de a unifica Prusia prin intermediul educației dirijate de stat. Educați să se identifice înainte de toate cu statul și țelurile sale, subiecții prusaci erau astfel scoși din cercurile lor inferioare de socialitate care le suscitau adeziunea sentimentală (stări sociale, bresle profesionale, comunități țărănești, land-uri etc.) și puși într-o relație directă cu statul. Consecința socio-politică ce decurgea fără cusur din această strategie educațională consista în dizolvarea solidarităților sociale intermediare ce se interpuneau între statul prusac și subiectul său. Sistemul
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
faptul că raportul lui Bogdan a fost dat publicității - fapt cu totul inedit, fără precedent, pentru lucrările comisiei -, suscitând reacții din partea lui Tocilescu, căruia i s-au raliat și alți autori respinși, ca de pildă I. Găvănescul. Incidentul a polarizat breasla istoricilor, linia de falie coincidând, în mare parte, cu demarcația generațională. Disputa istoricilor nu era doar una în care tinerii se răsculau împotriva veteranilor, încercând să răstoarne gerontocrația tradițională a breslei cu o phaedocrație, ci își avea resorturile într-un
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
respinși, ca de pildă I. Găvănescul. Incidentul a polarizat breasla istoricilor, linia de falie coincidând, în mare parte, cu demarcația generațională. Disputa istoricilor nu era doar una în care tinerii se răsculau împotriva veteranilor, încercând să răstoarne gerontocrația tradițională a breslei cu o phaedocrație, ci își avea resorturile într-un fundamental diferendum de concepție. Acest fapt s-a văzut cel mai în clar în disputa dată în jurul raportului național-universal. Moștenitoare a românismului de secol XIX, școala tradițională ținea cu dinții de
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Bogdan - învestit acum cu prerogative ministeriale ce îl înzestrau cu puteri cenzoriale - se angajează consecvent pentru opțiunea integratoare, particularul românesc trebuind subordonat universalului istoric. Disputa în jurul optimului național-universal va avea răsfrângeri cu reverberații prelungi, ecourile sale continuând se răzbată în breaslă pentru următoarele trei decenii în vocile lui G.I. Ionescu-Gion (propunător al unei formule integraționiste), G.N. Costescu (pledoarie apăsat neaoșistă) sau I. Lupaș (care pledează pentru o variantă moderat particularistă) (Zub, 2000, pp. 177-178). Un prim pas era făcut, o primă
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
memoria națională românească. În perioada interbelică, opera memoriei naționale românești a fost, practic, desăvârșită. Venirea comuniștilor la putere va ocaziona restructurarea radicală a conștiinței istorice românești, care va fi reașezată de pe temelia ideologiei naționaliste pe fundația doctrinei materialismului-dialectic. Destructurarea vechii bresle a istoricilor și configurarea noului câmp istoriografic socialist, cu toate luptele intestine pentru putere profesională care au însoțit acest proces, este detaliată minuțios în monografia Politică și istoriografie în România: 1948-1964 (Müller, 2003). Din rațiune ce țin de economia textuală
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
călăuzitoare și protectoare. De multe ori povestitorii invocă atât la începutul, cât și la sfârșitul istorisirilor lor, protecția lui Dumnezeu. Sfinții, intermediari între lumea celestă și cea terestră, „al căror cult era firesc și irefutabil”508, sunt mereu amintiți, fiecare breaslă are sfinții săi protectori, individualizați, deoarece „unuia i se adresa omul la un anumit necaz, altuia pentru vindecarea unei anumite boli”509. În povestirea a doua din cadrul celei de-a doua zile a Decameronului, negustorul plecat departe cere 505 „Ele
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
să ne spună un alt adevăr, mai general: că Revoluția de la 1989 n-a ajuns, încă, la instituții și mentalități. Înțelegem că scriitorimea de după 1944 a fost obligată să l prezinte pe Eminescu după directive și după „interesele” ei de breaslă. Cum să mai vorbești despre o crimă fizică în fața unor criminali morali ai culturii? Acceptăm că a fost vorba de un sacrificiu al poetului, că el a fost sacrificat în numele noii educații, necesară și aceasta, care trebuia să anime tineretul
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
seamă, acum s-a ajuns ca un microcalculator de câteva sute de dolari să efectueze ceea ce, cu douăzeci de ani în urmă, efectuau doar calculatoarele mari, de milioane de dolari. Apariția milioanelor de utilizatori a dus la constituirea unei adevărate bresle de specialiști în „butonat” - a se citi apăsarea tastelor -, cu destul de puține cunoștințe despre teoria sistemelor informaționale și cu nici o teamă de implicațiile posibile ale unui sistem fără securitate. De la utilizatorii izolați s-a trecut la constituirea unei puternice rețele
[Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
dar învinge „Steaua ”în... șase raze ... Numărul 1 apare la 7 februarie, numărul 2 la 15 februarie iar numărul 3 la 22 februarie 1922. * 80 Glasul meseriașilor Glasul meseriașilor anul I, numărul 1 apare ca organ al meseriașilor de toate breslele, la 26 octombrie 1912, sub conducerea unui comitet, administrator delegat însărcinat cu funcția de director - I.C. Pastia, avocat și agricultor. Scopul gazetei - spune redacția - „se va vedea din cuprinsul ei” dar îl spune și direct: „să arătă m părerile noastre
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
preot Șt. Vasilescu, C. Dornescu, Ovidiu D. Eremia, Oratin D. Eremia, Vasile Stoica, Tiberiu D. Eremia. * Virgil Caraivan a fost membru fondator al Societății Scriitorilor Români, membru în primul ei comitet, unul dintre istoricii de bază ai acestei societăți de breaslă scriitoricească (vezi bibliografia). El a colaborat intens nu n umai la Documente răzășești, Răzeșul, ci și la Viitorul și Veacul nostru. *Despre Virgil Caraivan vezi „Medalion - Sensul pilduitor al unei strădanii” de Constantin Parfene în Vremea nouă Vaslui, nr. 88
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Richard Constantinescu, prof.dr. Gh. Scripcaru, prof. dr. Traian Ataman, Prof.dr.Nicolae Gorun, dr.Elena Cardaș, dr. Virgil Răzescu, dr. Liliana Grădinaru, dr. Viorica Botezatu, prof. dr. Ștefania Kory Calomfirescu, dr. Cezar Popescu, dar și mulți colaboratori care întăresc sentimentul de breaslă. Revenirea lor cu noi și noi intervenții în revista care le place și o slujesc, dovedește atașament, dragoste și interes dar și respect pentru cei care îi așteaptă să le apară și să le citească materialele, din revista pe care
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Nicolae, pr. Dumitru Popa. * Nicolae Stelian Beldie scrie: Din toate punctele de vedere, Păstorul Tutovei se prezintă ca o bună revistă. Am fost obișnuiți să vedem în revistele diferitelor asociații, tribune care să servească de trambuline ambițioșilor, în care nevoile breslei ocupau 90% din spațiul revistei, și care aveau să moară repede, din cauza certurilor intestine. De aceea aceste reviste nu reușeau să stârnească interesul în alte straturi, decât acelea ale breslei. „Păstorul Tutovei" este în al patrulea an de apariție.. Ținuta
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
tribune care să servească de trambuline ambițioșilor, în care nevoile breslei ocupau 90% din spațiul revistei, și care aveau să moară repede, din cauza certurilor intestine. De aceea aceste reviste nu reușeau să stârnească interesul în alte straturi, decât acelea ale breslei. „Păstorul Tutovei" este în al patrulea an de apariție.. Ținuta demnă și seriozitatea ce izvorăște din paginile acestei reviste, ne îndreptățesc să credem că va trece de hotarele județului Tutova și că va fi apreciată și sprijinită și de celelalte
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
epocă în istoria nu numai a țărilor române, dar a acestei părți sud-estice a Europei... (Tomuș, Mircea: Teatrul lui Caragiale dincolo de mimesis, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2002, p. 5) Acest „curent“ s-a dezvoltat în mod natural din economia și societățile breslelor tradiționale autohtone, pe care le laudă și le plânge Eminescu în articolele sale și pe care le-au prezentat și Creangă și Slavici...; în termeni tradiționali breasla, în cei moderni, afacerea este familia, după cum probează toată literatura epocii. (Tomuș, Mircea
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
5) Acest „curent“ s-a dezvoltat în mod natural din economia și societățile breslelor tradiționale autohtone, pe care le laudă și le plânge Eminescu în articolele sale și pe care le-au prezentat și Creangă și Slavici...; în termeni tradiționali breasla, în cei moderni, afacerea este familia, după cum probează toată literatura epocii. (Tomuș, Mircea: Teatrul lui Caragiale dincolo de mimesis, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2002, p. 5) Jupân Dumitrache își arată superioritatea în raporturile cu egalii - Nae, Veta sau Zița -, încrederea totală în
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
în perioada 21 octombrie 1969 - 7 mai 1974.În anul 1971 i s-a decernat Premiul Nobel pentru Pace footnote>, în anii ̉70 și-a dat demisia fiindcă fiica sa, avocat de profesie, în colaborare cu alți colegi de breaslă au săvârșit abateri de la legile statului german. Din acest motiv, cancelarul Brandt s-a simțit lezat, considerând că n-a reușit să-i dea o educație în spirit civic propriei sale fiice. Popeye al nostru, deși are în spate o
AMERIC?INII, HUNIUNEA EUROPEAN? ?I POPEYE MARINARUL by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Science/84039_a_85364]
-
puțin o autonomie foarte largă 162. Ele au constituit în inima vechiului Imperiu feudal nuclee generatoare ale unei vieți politice noi, fondată pe sentimentul până atunci necunoscut al vieții colective. Ceea ce a însemnat apariția unei adevărate inflorescențe de ligi, corpuri, bresle, corporații și frății 163. O simplă asociere de fapt a bogatelor bresle de negustori și a marilor orașe comerciale a fost suficientă pentru a constitui, în jurul orașului Lübeck, ambițioasa și respectata Hansa germană cea mai importantă dintre asociațiile comerciale -, care
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
Imperiu feudal nuclee generatoare ale unei vieți politice noi, fondată pe sentimentul până atunci necunoscut al vieții colective. Ceea ce a însemnat apariția unei adevărate inflorescențe de ligi, corpuri, bresle, corporații și frății 163. O simplă asociere de fapt a bogatelor bresle de negustori și a marilor orașe comerciale a fost suficientă pentru a constitui, în jurul orașului Lübeck, ambițioasa și respectata Hansa germană cea mai importantă dintre asociațiile comerciale -, care și-a asigurat în secolul al XIV-lea monopolul economic 164 al
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
ei, pe baza protecționismului. În vremea cînd revoluția industrială încă nu se instalase în Principate, industria se limita la lucru cu mîna ce producea suficient pentru trebuințele claselor de jos ale țării, producție care se dovedește prin organizarea medievală a breslelor din oraș. În consecință, "Românii aveau o clasă de mijloc nu atît de puternică ca cele din străinătate, dar în orice caz populația orașelor avea o piață în care să-și vîndă munca, avea pîinea de toate zilele cu îndestulare
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
De mirare nu e deci că există atîția ziariști degradați sau devalorizați pe plan uman, ci că, în pofida atîtor dificultăți, numărul oamenilor de valoare și de o cinste ireproșabilă e totuși mult mai mare decît își pot închipui cei din afara breslei". Dacă ziaristul, înțelegînd și pe cei din audiovizual, este un anume tip de politician profesionist, și, după cum se vede, unul cu deja un trecut remarcabil, funcționarul de partid are un trecut mai recent, dar extrem de consistent, dacă am face trimitere
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]