15,206 matches
-
Pentru Georgel Nucă niciun fruct al vieții nu e mai dulce și savuros ca acela căutat, cules și pus în cămara sufletească a publicului: melosul folcloric românesc! Culegerea nu s-a făptuit printr-un lan de cultură, ci pe o câmpie cu iarbă și flori spontane, trudnic, dar nu descurajator, având sprijinitori spirituali și chiar faptici, pe savanta cercetător și etnolog Emilia Comișel, prof. univ. dr. Gheorghe Oprea (Universitatea Națională de Muzică din București), realizatorii Theodora Popescu, Ion Filip, Simona Patraulea
GHORGEL NUCĂ. IDEAL GUVERNAT ŞI ÎMBOLDIT DE FOLCLOR de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1377 din 08 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353045_a_354374]
-
dedicat cauzei pe care o susține de la tatăl său, Gheorghe, preot și dascăl, un luptător, după cum susține Părintele, pentru unitatea României: Tânăr fiind, entuziast și cu dragoste de țară și de poporul românesc, a fost unul dintre cei prezenți pe Câmpia de la Alba Iulia care au zis: Vrem să ne unim cu țara! “ De aici începe povestea, iar cuvintele se înnoadă atât de bine unele de altele încât ai impresia că retrăiești adolescența Părintelui Nicolae Bordașiu. Ungurii n-au uitat lucrul
CU ŞI DESPRE PĂRINTELE PROFESOR NICOLAE BORDAŞIU DE LA BISERICA “SFÂNTUL SILVESTRU” DIN BUCUREŞTI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 705 din 05 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/353012_a_354341]
-
au alcătuit o musică vocală cu nișce versuri prea frumoase puse pe un ton național plin de armonie și triumfal, cu care a ajuns entusiasmul de patrie în inimile tuturor cetățenilor”. Evenimentul se petrecea joi, 29 iulie 1848, „într-o câmpie înconjurată cu arbori, ce este la marginea cetății”, adică actualul parc Zăvoi, prilej cu care s-a depus jurământul pe Constituție, s-au sfințit steagurile revoluției și s-a cântat pentru prima dată în Țara Românească, „Deșteaptă-te, române!” Tot
ANTON PANN de OVIDIU DINICĂ în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353075_a_354404]
-
cineva se înșeală. Cel mai greu e să ajungi până acolo. Prima zi ne-a scos sufletul, ne-a turnat plumb în picioare și, dacă nu ne-ar fi fost rușine de copii, cred că ne întorceam rostogol înapoi la câmpie. Încărcați cu rucsace grele, corturi, saci de dormit, aragaz și butelii de campanie, haine și mâncare, cu mușchii neobișnuiți cu efortul continuu, cu bășici la călcâie și cu plămânii afumați de țigări, simțeam că ne dăm duhul. Singura consolare erau
CABANIERUL DE LA BÂLEA LAC de DAN NOREA în ediţia nr. 1323 din 15 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/353155_a_354484]
-
străzii, pe măsură ce ne apropiam de zona centrală, întrucât știam de festivalul bucovinean. Mergeam încet și priveam admirativ clădiri, curți, grădini și flori, fără a neglija magazine și oameni, încercând să remarcăm specificul local comparativ cu cel din zona noastră de câmpie. Mi-a atras atenția starea de curățenie generală, atât pe bulevard, cât și prin curți ori grădini, iar mulțimea și prospețimea florilor mi-au amintit de spațiile verzi ale Slatinei, cu bogăția lor florală etalată încă de la începutul primăverii. Parcă
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1377 din 08 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353046_a_354375]
-
așezării, au fost favorizate de poziția geografică, de bogățiile solului și subsolului dar, în mod special, de dârzenia și hărnicia oamenilor, manifestate plenar până în zilele noastre. Ei produceau și prelucrau, în acele condiții vitrege impuse de relieful accidentat și lipsa câmpiei, unt și brânză, piei și blănuri de animale, vite și oi, produse vânătorești ori fructe de pădure, în timp ce se ocupau și cu extragerea pietrei de var și a pietrei de construcții. O parte din aceste produse erau trimise spre Liov
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1377 din 08 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353046_a_354375]
-
Comunist. De menționat faptul că, în succesiunea colectivizării, s-a urmat o logică politică, în baza căreia au avut prioritate zonele multietnice de graniță: Dobrogea și Banatul. Au urmat cele considerate nesigure din punct de vedere politic, precum Maramureșul, apoi câmpia Bărăganului, considerată vitală pentru aprovizionarea capitalei țării. Alte regiuni, considerate omogene din punct de vedere etnic și având o importanță economică sau geopolitică mai redusă, precum Suceava, au fost printre ultimele colectivizate. O anumită parte, destul de întinsă a ținuturilor bucovinene
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1377 din 08 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353046_a_354375]
-
respirăm alături cu ea Nici vieții nu îi vedem frumusețea-, Numai pe părinții noștri îi prețuim Când sunt mai aproape de țintirim... DOINĂ TRANSILVANĂ... Vindecătoare Doină transilvană, Ca vinul din Scriptură pus pe rană, Din deal în deal, din Munte în câmpie Ești semnul nostru dinspre veșnicie! Când te ascultă sufletul din mine Parcă pogoară duhul din cerime, Precum în Ziua de Rusalii sfântă, Ferice muritorul ce te cântă! Din clipa cea dintâi ce ne-a fost dată, Nu ne-ai uitat
POEME PENTRU TINE de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1323 din 15 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/353151_a_354480]
-
de liceu, mândrindu-mă cu valorile, principiile și noile identități descoperite. Zona Codrului se află la interferența județelor Maramureș, Satu Mare, Sălaj, este un ținut cu un farmec aparte, din punct de vedere geografic, cu codri seculari ce se îngemănează cu câmpii mănoase, străbătute de râul Someș, care formează defileul cunoscut sub denumirea Strâmtorile Țicăului, tocmai la intrarea dinspre satul Țicău spre capitala administrativă a zonei - orașul Ulmeni, dar această zonă poartă cu semeție și urmele dacilor liberi, recent fiind inaugurat Muzeul
PLAIURI CODRENEŞTI de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1508 din 16 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353207_a_354536]
-
nu își dădură seama când văzură-n zare troienile viscolite. Locotenentul îi spuse lui Ghiocel: -Iată că am ajuns și în Țara Zăpezilor! De-acum, voinicilor, vom coborâ în zbor lin, direct prin lunci, pe râul înghețat. Vom trece prin câmpii și prin păduri, prin sate și orașe, până la Palatul de Gheață Veșnică. Din săbiile noastre și din scuturi vom slobozi mănunchi de raze, ce vor zbura în jurul nostru, ca să topească nămeții uriași. -Iar noi vom arunca în jur fermecații clopoței
MĂRŢIŞOR-16 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1511 din 19 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353203_a_354532]
-
de peste o jumătate de veac, ele mângîie inima și-o coase la răni cu acele dragostei. Sunt printre cele mai înveselitoare din folclorul nostru, și grandioase ca tablourile ariilor din operă. Sunt ocnițe pictate ale satului, produc alaiuri lăuntrice, întind câmpii, căi la cer, mări și râuri cu valuri bătute de lună și stele, codri cu zimbri, cerbi și păsări, cu fagi deși și poteci împlăpumite de frunze căzute, ca inima de gânduri... Un văzduh cu eterne cărări fără pulbere, spre
ANGELA MOLDOVAN. O ÎNTÂLNIRE CURMATĂ, AŞTEPTÂND...! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1635 din 23 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353232_a_354561]
-
epitom al frumuseții feminine. Potrivit credințelor vechi, lebăda cânta doar înainte de moarte, cântecul prevestind moartea. Și în ziua de azi „Cântecul lebedei” (prin analogie și cu baletul „Lacul lebedelor” de Ceaikovski) înseamnă actul artistic de final, înainte de a păși pe Câmpiile Elizee, așa cum credeau romanii, dar nu numai ei, despre tărâmul paradisiac de dincolo de moarte. Simbolurile prezente nu sunt întâmplătoare. De altfel, nimic nu e întâmplător în poezia Marianei Cristescu. Poezia împrumută jocuri filosofice de cuvinte „aproape-departe”, găsite și în cărțile
ŞAPTE POEME NEPROHIBITE, CRONICĂ DE RĂZVAN DUCAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 858 din 07 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/353216_a_354545]
-
Acasa > Strofe > Creatie > CLAROBSCUR DE DACIA Autor: Costel Zăgan Publicat în: Ediția nr. 802 din 12 martie 2013 Toate Articolele Autorului Pe câmpia geto-dacă n-are cine să mai tacă Pe câmpia românească n-are cine să vorbească Au au au ce vreme-amară au fugit munții din țară Că nu-i munte ci câmpie ceea ce nu-mi place mie Că nu-i deal
CLAROBSCUR DE DACIA de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 802 din 12 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352582_a_353911]
-
Acasa > Strofe > Creatie > CLAROBSCUR DE DACIA Autor: Costel Zăgan Publicat în: Ediția nr. 802 din 12 martie 2013 Toate Articolele Autorului Pe câmpia geto-dacă n-are cine să mai tacă Pe câmpia românească n-are cine să vorbească Au au au ce vreme-amară au fugit munții din țară Că nu-i munte ci câmpie ceea ce nu-mi place mie Că nu-i deal ci e genune ceea ce nu pot eu spune Că
CLAROBSCUR DE DACIA de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 802 din 12 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352582_a_353911]
-
802 din 12 martie 2013 Toate Articolele Autorului Pe câmpia geto-dacă n-are cine să mai tacă Pe câmpia românească n-are cine să vorbească Au au au ce vreme-amară au fugit munții din țară Că nu-i munte ci câmpie ceea ce nu-mi place mie Că nu-i deal ci e genune ceea ce nu pot eu spune Că eu tac tu taci el tace tăcerea de cap își face De aceea te-aș ruga fă Doamne cu noi ceva Ori
CLAROBSCUR DE DACIA de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 802 din 12 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352582_a_353911]
-
Tu ești aici? Ești chiar tu? Pentru că domnișoara din fotografia care o reprezintă în urmă cu 30 de ani nu are nimic din femeia de astăzi decât, poate, trăsăturile fiziologice ale chipului obosit de grijile cotidiene. O localitate banală din Câmpia Boianului. Și o nuntă cu tot ceea ce presupunea ea: mireasă, mire, nași, cuscrii, invitați, neamuri... Soarele de toamnă învăluie în căldura lui copleșitoare culorile frunzelor arămii sau verzi sau galbene și cuprinde în mrejele lui mulțimea de oameni participanți la
DREPTUL LA NEFERICIRE, AUTOR LILIANA TERZIU de GEORGE TERZIU în ediţia nr. 1707 din 03 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352598_a_353927]
-
Domnișoara cu pălărie și voaletă ar fi trebuit să fie medic... Poate medic psiholog... sau farmacistă... Într-un oraș cu multe lumini și cu multe magazine. Cu multe, multe pălării cu voaletă... 17 febr. 2015 Undeva, într-un orășel din Câmpia Boianului Referință Bibliografică: Din volumul in curs de aparitie :DREPTUL LA NEFERICIRE, autor Liliana Terziu / George Terziu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1707, Anul V, 03 septembrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 George Terziu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
DREPTUL LA NEFERICIRE, AUTOR LILIANA TERZIU de GEORGE TERZIU în ediţia nr. 1707 din 03 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352598_a_353927]
-
Geții sunt cei care, nu numai că rezistă invaziei, dar îl doboară pe guvernatorul însuși, deci erau o forță militară de invidiat. Iar despre puterea de necontestat a geților să ne amintim că „la 292 î.e.n. Lysimachus a penetrat până în câmpia Basarabeană, dar a fost obligat să se predea, dar regele Geților numit Dromichete l-a lăsat să se întoarcă în pace”. Iată, deci, cât de puternici erau geții! Nu numai că l-au înfrânt pe Lisimachus, dar și-au permis
ADEVĂRATA OBÂRŞIE A POPORULUI ROMÂN. de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1740 din 06 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352566_a_353895]
-
al Academiei din 1936). În prelungirea evocării din numărul omagial al Gândirii din anul 1940, când schițase „Începuturile și cadrul unei prietenii”, poetul-filozof creionează acum sub cupola Academiei un remarcabil portret al vechiului prieten și colaborator „Nichifor Crainic”. Om al câmpiei române, adoptat spiritual de Ardeal, Nichifor Crainic intră solemn în Academie flancat de doi ardeleni: Octavian Goga și Lucian Blaga. Cu o operă poetică dominată de bipolaritatea pământ-cer (Darurile pământului - Țara de dincolo de veac), teologul-scriitor Crainic a depășit sămănătorismul prin
DESPRE NICHIFOR CRAINIC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 255 din 12 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/352539_a_353868]
-
Poate chiar mișcări intense de stradă. Eu am venit apriori cu un imens spor al încasării impozitelor. La anul puteți mări salariile cât doriți, dar nu chiar. Noi locuri de muncă se obțin din drumuri și autostrăzi, din irigația mănoaselor câmpii, din reparări de scoli și spital sau, de ce nu, noi scoli dotate cu laboratoare industriale și puternice ateliere de producție. Dacă tot suntem la capitolul social rog să vă gândiți la o nouă meserie. Aceea de gospodină-mamă. La oraș alocația
ENERGIA ZETA de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2184 din 23 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/352701_a_354030]
-
1171 din 16 martie 2014 Toate Articolele Autorului părinte, eu iar m-am rătăcit, am venit la tine beat de infinit, vreau să mă spovedesc cu ardoare, am început s-o iau razna și mă doare. visez cai pe-o câmpie albastră, alte lumi dintr-o lume măiastră, visez lei fără trupuri pe cer, când mă scol dimineața îmi pier. mai visez metafore-n sânge și iubita-ntristată cum plânge, din ochii ei curg lacrimi de-avalma și-i sorb lacrimile cu
SPOVEDANIE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353594_a_354923]
-
au așezat în cuib străin, fac ce fac și-l alungă pe băștinaș. De multe ori l-a ucis mișelește ! În masă. Ip, Moisei, Treznea, Ciumărna, Aita Seacă, Sărmașu, Luduș, Sândominic, Aghireș, Huedin, Hărcana, Nușfalău, Cerișa, Marca, Brețcu, Mureșenii de Câmpie, Mihai Bravu, Zalău, Huedin, Belin, Zăbala, Halmășd, Sântion, Cosniciu de Sus, Camăr, Aghireș, Sucutard, Ditrău, Suciu de Sus, Tărian, Prundu Bârgăului, Cătina, Răchitiș, Șincai, Turda, Ozd, Gădălin și alte zeci de locuri vă spun ceva? Numai pun la socoteală deznaționalizare
TABLETA DE WEEKEND (60): IGEN ! de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353595_a_354924]
-
devorează singură dacă abuzează de știința sofisticată și înădușită de scrupulozitatea nelimitată a mai multei științe decât voci! Luminița Dobrescu nu este în nici un caz străină de cultivarea muzicii, dar cântă mai ușor ca ciocârlia care are a ei numai câmpia și văzduhul, fără nicio graniță. Întocmai a cântat și la Festivalul de la Brașov și de aceea a câștigat. A cântat, cum altfel, ușor, cântecele de muzică ușoară „Of, inimioară!”, de Edmond Deda și „Dacă nu iubești” de George Grigoriu. E
LUMINIŢA DOBRESCU. SUCCES FĂRĂ SUBSTRATURI ŞI VERSIUNI DE FABULAŢII de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1170 din 15 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353614_a_354943]
-
Acasa > Orizont > Portret > ALEXANDRA VELNICIUC. UN OM, CA O CÂMPIE... Autor: Aurel V. Zgheran Publicat în: Ediția nr. 1529 din 09 martie 2015 Toate Articolele Autorului Frumosul nu are coordonate perfect identice în percepția a doi oameni din lumea întreagă. Câtul raportului privit-plăcut stabilește un număr de adevăruri egal cu
ALEXANDRA VELNICIUC. UN OM, CA O CÂMPIE... de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1529 din 09 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353688_a_355017]
-
așteptăm și așteptăm până la ultima toamnă, ne este mai ușor de zugrăvit oameni frumoși, pentru că dragul pune umărul la trudă! Așa s-a întâmplat și acum, când timpul a zburat și a lăsat în urma lui descrierea unui om ca o câmpie: nu o seamănă nimeni, și are cele mai frumoase flori, nu o stăpânește nimeni și e a tuturor, are păsări, cer deasupra, are iarbă și rouă jos, are tată soarele, are mamă umbra, are frați dorul și iubirea, are avere
ALEXANDRA VELNICIUC. UN OM, CA O CÂMPIE... de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1529 din 09 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353688_a_355017]