5,129 matches
-
cel subțire în sus, le ciocnesc de trei ori, privind mai întâi spre apus, apoi spre răsărit.393 În Banat, de Rusitori sau Rusitoare, în a cincea zi după Rusalii, se realizează "slobozirea apelor"; o fată, din neamul celui răposat, cară apă pe la casele vecinilor, până când împlinește 80 de vase, fapt consemnat în diferite bocete: "Soare, Soare, mă rog ție, / Mei să-mi dai mărturie. C-am să-i slobod apele / Și să-i dau luminile, / Să-i plătesc și vămile
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
secerară / Zi de vară / Până-n sară, / Răsturnând un corn de țeară. / Iar după ce a înserat, / Înapoi când s-a uitat, / Au stat snopii / Ca și drobii, / Clăile / Ca stelele. Mânați, băieței! / Hăi, hăi! / Apoi carele-ncărcară / Și pe toate le cărară / Și jirezi mari că durară / În capul pământului, / În sterița vântului / La herghelie-a plecat, / Și-a ales 15 iepe / Tot sirepe, / Câte de zece ani sterpe, / Cu potcoave de argint, / Ce prind bine la pământ, / Care se duceau ca
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
cosmic: " Cununița grâului / De pe-ntinsul câmpului, / Fetele au secerat / Feciorii clăi a-nșirat. / De unde cununa vine / Mult mi-i drag și-mi pare bine, / Cununa-i de sânziene, / Cu Ilene-Cosânzene, / Cu Mării și Mărioare, / Flori de lăcrămioare. / De unde cununa pleacă / Multe cară se încarcă / Și fac drum belșugului, / Pân-la casa omului! / Cununița florilor, / Din adâncul văilor, / Cununița bradului / De pe culmea muntelui, / Îi ca lacrima curată, / Fetele pe frunte-o poartă, / Cununița-i scuturată / Trebuie adăpată, / Tot cu apă de izvor / Stropită cu
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
ca țiganu, / Văzut-a că s-a înșelat, / Deci el m-a împodobit / Cu cercei, cu ghiocei / Și salbă de nouă lei. La dumneavoastră am adus-o, / S-o vedeți și s-o priviți, / Cu bun dar s-o dăruiți, / Car` cu lei, car` cu bani, / Cu colac de grâu curat, / Pe colac vadra de vin, / C-așa-i legea din bătrâni, / Din bătrâni, din oameni buni! La mulți ani cu sănătate!"150 Ritualul tăierii porcului amintește de jertfele aduse în
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
suferea de un ulcer gastric și avea și niște dureri foarte puternice de spate, pentru care făcea tratament. In cazul mamei mele, singurele speranțe de a mai fi în viață, pentru tatăl meu, erau date de ghicitoare. Mama mea mă căra cu ea, uneori împotriva voinței mele, pe la babe care ghiceau în cărți sau cafea și care-i spuneau că tatăl meu trăiește și se va întoarce acasă. Deși îmi venea să plâng când vedeam cât se chinuiește și că dă
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
ca niște săgeți în împărăția stufului numai în șir indian ca să nu provocăm în gheață spărturi totale (care au avut loc totuși) dar picioarele erau permanent în apă”, povestește Cătălin Ropală. După tăiere, stuful era făcut snopi care apoi erau cărați în spate până la brațul Chilia de unde erau transportați la fabrică. Pentru a-și face norma, trebuiau să facă 10 maldăre de stuf și să facă circa 20Km cu transportul lor. După o astfel de muncă istovitoare se dormea pe
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
un kilometru distanță, prin miriștea desfundată și tăioasă ca sticla, până la grindul unde un nacealnic lipovean și un sergent urgisit de soartă ne numărau și ne calculau norma pe ziua respectivă. Opt snopi de fiecare deținut, de tăiat, legat și cărat la grind. Imposibil de realizat”. Și mai departe acesta concluzionează: „Deveniserăm niște fiare. De la 5 decembrie până la 15 martie - atâta durează sezonul de tăiat - nimeni nu s-a spălat, nimeni nu s-a bărbierit. Eram opt brigăzi în fiecare bac
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
Intr-un an, ne-au dus la stuf a doua zi de Crăciun. Coseam stuful cu tarpoanele. Dar pe la ora 9, se dezgheța Dunărea și eram obligați să stăm în apa rece până la orele 16-17 după-amiaza. Partea grea era sa cărăm snopii mari de stuf, fiecare de 40-50 kg..”. Părintele Zosim Oancea vorbește și el despre munca la Periprava, în special despre cea mai grea, la stuf. Aici a întâlnit, printre alții, mulți țărani olteni care se opuseseră colectivizării. Despre ei
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
unde eu voi fi mai departe,/ roată,/ deal,/ inimă/." Legătura cu strămoșii, cu neamul, cu pământul, cu drumurile este străbătută de fiorul vrăjii: "Ialomița-ncet/ mi-a trecut prin piept/ Lungi drumuri de seară/ În mine au țesut/ Roțile de cară/ Ce m-au străbătut." ("Răsfrângere de câmpie") Ideea de sacrificiu în poezie, ca și în iubire, e condiția autodepășirii, în numele Astarteei, al Salomeei, simboluri tragice ce se confruntă cu timpul care se irizează, se dizolvă în materia cuprinsă în fluxul
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
armele de spaimă,/ nimerind din plin unul în capul celuilalt". O concluzie la acest capitol ar putea fi citarea poemului "Nopți". Noaptea este veșnică, un cumplit infern dantesc se constituie ca o componentă a existenței noastre: "Unul după altul gâfâind/ cară un munte spre celălalt/ La noi se opresc din când în când,/ să ardă sicriele copiilor care-au murit pe drum". Întreaga noapte răsună ca o "țară pustie în care toate privighetorile/ au murit". Satul ardelean " În cumpăna fântânii/ tatăl
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
Luceafărul eminescian, de exemplu). - Personajele alegorice apar mai ales în fabule, dar și în baladă sau basm; pot fi vie tăți, plante, obiecte, concepte personificate, cu valențe accentuate de semnificare. - Personajele parodice (antieroul, omul „sucit“ etc.) sunt construite întrun registru cari catural/ironic/ludic. Alte clasificări vizează gradul de implicare în evenimente (personaj prin cipal/se cundar/episodic/figurant, în opera dramatică) sau gradul de cuprindere (personaj individual/colectiv), categoria morală (personaje pozitive/negative) sau cea estetică (personaj verosimil/neverosimil/fantastic
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
borș și are vreo fată ori băiat răutăcios, să-l ungă pe la nas cu melesteul* cu care a mustuit borș, că atunci se înăcrește degrabă. Ca să-ți înăcrești borșul, zi așa cînd îl umpli: „înăcrește, borșule, înăcrește, că vin nouă cară cu pește: 39 trei te înăcrește, trei te oțătește, trei pe masă te gătește.“ Se zice de trei ori. Cînd se umple borș, gospodina trage de urechi sau de cap pe un băiat, ca borșul să fie iute ca și
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
mai întîi un bărbat în casa cuiva, apoi vacile aceluia vor face bouți; dacă intră mai întîi o femeie, atunci vacile vor făta vițele. în ziua Crăciunului nu se mănîncă carne, ca dihăniile să nu mănînce vitele. La Crăciun se cară funinginea din coșul vetrei în livezi. (Gh.F.C.) Crasnic Se povestește că unele femei nasc în loc de copil [un] purcel, care se zice „crasnic“* și care chiar din timpul apariției în cepe a țipa și a fugi prin casă. Babele dau foc
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
noaptea vine lupoaica și fură cărbuni. în zile de praznic, cum e la Sf. Paști și Crăciun, nu mătura în casă, iar a doua zi cînd ai mă turat, du gozul acela la pomi, că vor fi roditori. Gunoiul se cară pe cîmp numai la lună nouă, ca să înnoiască pămîntul și să nu facă viermi. Să nu te piși în gunoaie, că e rău de buboaie. Gunoiul amestecat cu păr, fie de la scărmănat lîna, fie de la tuns, nu se dă afară
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
cu piciorul capul copilului mort fără botez; altfel, copilul ar învia și ar face mult rău semenilor săi. Celui care îi moare [cineva] întîi, clopotul nu se trage și umblă cu căciula în cap. Cui i-a murit cineva, acela cară nouă săptămîni apă, cîte-o cobiliță, unei rude, în fiecare zi cîte una, de la Joimari pînă la Joimoși, de sufletul aceluia. Se crede că acela care a avut aici, pe pămînt, mai multe femei pe ceea lume va trăi cu acea
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
că mănîncă lupii porcii. Să nu muncești în ziua de Ignat, că-ți rup porcii bulendrele de pe gard. La Ignat, dacă nu vezi și nu auzi porc tăindu-se, e bine să-ți înțepi degetul cu un ac, ca mă car să vezi sînge. Cînd porcii se joacă sau se încură* cu fîn în gură, se strică vremea. Oamenii nu ies la coasă dacă n-au văzut la Ignat sînge de porc negru. Dacă n-au văzut, înțeapă creasta unui cucoș
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
țîstoasă cîrcîie* în baltă. Cînd asudă fereștile. Cînd se umezește sarea. Cînd se varsă solnița cu sare. Cînd se tîrăsc rîmele pe pămînt. Cînd se scutură oile mereu. Cînd umblă furnicile pe drum. Cînd ies furnicile din cuiburile lor și cară țărnă. Cînd furnicile fac mușuroaie mici pe lîngă drumuri. Cînd purecii mănîncă tare pe cineva. Cînd arde zgura de pe fundul ceaunului. Cînd se văd scîntei pe fundul ceaunului. Cînd arde ceaunul vara. Cînd oalele dau în foc. Cînd ard pirostiile
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
în '54 a ajuns șeful secției viticole Recaș (unde, după cum spune cu umor intervievatul, "erai beat o dată pe an: de la 1 ianuarie, la 31 decembrie"); a ebrietat o parte din guvernul de-atunci al României (printre alții, pe Al. Moghioroș, "cărat ca un sac cu făină la mașina cu care venise"; a cîntat, împreună cu soldații ruși, celebra... Lili Marlen!; a intrat, ca actor, la Teatrul German din Timișoara, ajutat de colegul recășan Iani Cojar, dar și de Cadarcă (pe lîngă "talentul
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
Carmen Ștefănescu, a făcut un dialog cu noi, realizatorii, pe scenă. Ne-a bucurat, dar am și tras consecințe: cînd am urcat în sala de protocol, o groază de necunoscuți, plus actrițe pensionare, dădeau iama în bucate & licori. Trei țațe cărau și acasă, în sarsanale încăpătoare. N-am mai prins nimic. Directorul, precaut, pusese deoparte bani pentru masa celor ce-au muncit. A fost o zi plăcută. L-am scos pe Bloch în premieră mondială, la Bacău! Cu muzică hasidică originală
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
culturii (și educației socialiste o toantă grasă, care se ducea la aeroport cînd pleca Tovarășul... și cam atît). Urma o femeie deșteaptă și citită, Tamara Dobrin, soție de general, beată în permanență (trăgea la măsea pînă cînd ajungea să fie cărată pe brațe). Mai erau oameni fără personalitate, cu un singur merit clar: dosarul de cadre. Erau și ei cam bețivi și oleacă pleșcari. Făceau, cei care aveau veleități, un fel de troc: publică-mi un articol și remunerează-l bine
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
sur les frontières problématiques du narcissisme qu'il (elle) porte au zénith dans l'épreuve de la passion. Swann et le narrateur, mieux que personne, avouent l'exaltaion moïque de l'amoureux qui n'est pas amoureux que de son amour. Car <<cette volupté d'être amoureux, de ne vivre que d'amour, de la réalité de laquelle il doutait parfois>> (Proust, n. n.) dépend des capacités d'exaltation, imaginaires ou esthétiques, de l'amant plus que des qualités réelles de l'aimé(e
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
fost achitat. Mai sînt oameni care înțeleg ce înseamnă dreptatea. 13 Un supererou din plastic se scălda printre valurile de scame din buzunarul pantalonilor lui. Nu se despărțea de buzunarul lui Cornel decît pentru a asuda mîinile celui care îl căra mereu. Se numea Georgică. Le făcuse cunoștință tatăl lui Cornel, cu ocazia zilei de naștere a băiatului. Tata avea obiceiul să boteze soldățeii dăruiți lui Cornel cu nume formate după numele cunoștințelor de care voia să rîdă, fără ca acestea să
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
Cornel nu gusta astfel de glume. Sînt bolnav, i-a spus drept justificare, ca și cum asta l-ar scuti să mai spună altceva. Marcu nu l-a crezut. Hai să mergem să ne distrăm. Dacă nu-ți poți folosi picioarele, te car eu. Dar dacă mă îmbolnăvesc mai tare? Cu atît mai bine. Nu mai trebuie să te duci luni la școală. Dar n-o să se-ntîmple, o să te simți bine, ai să vezi. Nu știu ce să spun... Dar normal c-a acceptat. Gura
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
Am văzut la televizor că hoții sună la ușă și, dacă nimeni nu răspunde, forțează ușa și intră și apoi fură tot ce găsesc prin casă, lasă casa goală, numai mobila rămîne că pe aia li-e greu s-o care. Dacă ne prind, ne omoară pe toți. Omoară ca să nu lase martori, să nu intre la pușcărie. Și ne torturează să spunem unde-s banii și bijuteriile părinților. În care ordine? a rîs Marcu. Ei prostii, a spus Radu, crezi
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
pentru cînd Cornel va avea nevoie. Cînd era mînjit pe mîini de cretă sau de praf, își ștergea pal-mele, apoi dosul palmelor de hainele lui Cornel. Ca o mîngîiere. Totuși se simțea fermitatea atingerii. Cînd Radu era prea obosit, îi căra ghiozdanul, un umăr pentru ghiozdanul lui Radu, celălalt pentru al lui, ca să fie în echilibru. Nu-l invita în casă. Înainte de-a ieși pe curtea școlii, îl punea să se uite în toate direcțiile după persoane suspecte. I-a
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]