4,175 matches
-
a evenimentelor, B. P. Hasdeu menționează faptul că „acest orășel”, fusese întemeiat de husiții alungați din Boemia și din Ungaria. Ei și-au ales „un cuib” (Huși, n.a.), care să le amintească de patria pierdută. Impresionat de frumusețile acestor plaiuri, cărturarul le compara cu cele ale celebrei stațiuni cehe Karlsbad (Karlovy-Vary): „Dealurile și pădurile Hușului reproduc până acum imaginațiunii călătorului pitoreștele situri de lângă Carlsbad”. Deosebirea între cele două localități este hazlie: la Karlsbad sunt băi de ape minerale, iar la Huși
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Ion Simionescu - te isbește îmbucurător, relativa curățenie a străzilor principale. Dintre celelalte orașe din Moldova deluroasă, Hușii mi s-a părut cel mai curat” (subl. ns.). Episcopia Hușilor, vestită prin vechimea și prin tradiția ei culturală, era considerată de vizitatorul cărturar ca „o oază din arhaica viață de demult”. Descrie Episcopia, cu zidurile ei groase, înconjurată de grădini întinse („covorul ierbii dese”) și de șiragul de chilii vechi. După unirea Basarabiei cu Patria-Mamă, orașul s-a înviorat. Prutul se putea trece
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
secolului al XVIII-lea, că evreii „nu au altă îndeletnicire decât neguțătoria și să țină hanuri”. Interesantă este mențiunea, puțin credibilă, că moldovenii, în general, nu agreau negustoria, considerând-o o meserie rușinoasă: „Rareori aflii un moldovean neguțător - scrie marele cărturar - pentru că [...] orice neguțitorie o socotesc lucru de ocară, afară de neguțătoria cu roadele pe care le dobândesc de pe pământurile lor”. Dimitrie Cantemir remarca faptul că „aceasta este pricina cea mai de seamă de nu se poate afla decât rareori un târgoveț
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
voi unire cu frații din Valahia și unirea aceasta vă va deschide și vouă o cale luminoasă și vă va face să gustați din roadele libertății, pe care voi încă poate nu le-ați gustat de mult”. „Strămoșii noștri - remarca cărturarul unionist - și-au vărsat sângele de multe ori, și-au pus sufletele pentru ca să ne păstreze nouă patria aceasta”. Disputa dintre forțele unioniste și cele antiunioniste a căpătat intensitate. Pregătirile pentru alegeri în Adunarea ad-hoc (martie 1857) au început, la Huși
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
garantarea integrității teritoriale a Principatelor. Dimpotrivă, Poarta a mărit continuu tributul, împovărând țările române cu tot felul de obligații extraordinare și încălcând în mod constant autonomia lor. Pe baza acestor fapte, pe baza drepturilor românilor la libertatea națională, marii noștri cărturari (Nicolae Bălcescu, Mihail Kogălniceanu ș.a.) au demonstrat că Poarta, ca putere suzerană, prin conservatorismul regimului impus Principatelor, împiedica evoluția istorică a Principatelor. Așezate la confluența de interese pentru supremație a celor trei mari imperii - otoman, țarist și habsburgic -, țările române
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
le-a dat Hușul, orașul copilăriei și tinereții sale. A decedat în 1976, întreaga-i viață fiind dedicată medicinei și adevărului. Printre refugiații veniți la Huși în toamna anului 1916 s-au aflat poetul și matematicianul Ion Barbu (Dan Barbilian), cărturarul și omul politic Onisifor Ghibu, scriitorul Th. Speranția. Poetul simbolist Ion Minulescu, împreună cu soția sa, Claudia Millian, poetă simbolistă, s-au aflat și ei la Huși în timpul refugiului, fiind găzduiți într-o casă situată pe strada Cuza Vodă și care
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
preludiul divorțului. * Vânătorii și pescarii sunt oameni de pradă. * Originale sunt și cântecul privighetorii și grohăitul porcului; dar numai primul este operă de artă. * Dacă unul își ridică statuie, vor sări zece să i-o dărâme. * Ca să ajungi la înălțimea cărturarului, ridică-te tu, nu-l coborî pe el. * Dacă vrei recunoașterea propriei valori, consideră-i pe ceilalți asemenea ție. * Privește cu suspiciune laudele lingușitorului, dar temete de cele ale invidiosului. * Am încercat să pictez o floare și am avut o
Comprimate pentru sănătatea minţii recuperate, recondiţionate, refolosite by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/714_a_1242]
-
până în 1940. Profesor Elena Pușcariu a fost o personalitate ilustră, consacrată ca întemeietoare a Școlii de oftalmologie din Iași, organizatoare a primei clinici de specialitate din țară și cercetător de reputație mondială. S-a născut la Făgăraș, în familia marelui cărturar Ovid Densusianu. După ce a urmat cursurile Facultății de Medicină din Iași, susținându-și doctoratul în anul 1898, s-a specializat în laboratoarele de anatomie patologică și bacteriologic de la Paris, sub îndrumarea unor personalități ca Roux, Cornil și Metschnicov. Reîntoarsă la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
nopților de gardă, pașii predecesorilor care constituie adevărate repere în meseria lor. Printre aceste repere se situează și profesorul Strat. Născut în 1905, la Mândrești Galați, într-o familie de învățători (intelectuali modești ai timpului care au generat atâția iluștri cărturari români), Constantin Strat a urmat liceul și facultatea de medicină la Iași (absolvind-o în 1930, cu o teză îndrumată de Gr.T. Popa care îl aprecia în mod deosebit "Mușchiul mare pronator Studiu de anatomie comparată"). Tânărul doctor Strat s-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
existenței, convertite din greutăți în reușite; luminat prin creația sa științifică, una dintre cele mai ilustre din câte a dat medicina și biologia contemporană; în sfârșit, prin aplecare către cultură, care nu a fost aceea a unui diletant, ci a cărturarului. * Născut într-o familie de intelectuali modești (dar ce energii creatoare au avut acești "intelectuali modești" în destinul cel mai curat al culturii noastre...); născut "la țară" (altă împrejurare semnificativă), deprinzând viața într-o încrâncenare cu greutățile vieții, consacrat biologiei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
psihologică. Nu cred că poate fi înțeles fragmentar; nu intră în schema "specialistului" care știe totul despre nimic, nici în clasa celui care știe nimic sau nimicuri despre tot. Gr. T. Popa făcea parte din clasa de sus a omului cărturar care nu a învățat o disciplină, ci a asumat-o, nu a perceput un fapt izolat fără a parcurge ansamblul relațiilor îndepărtate ale acestui fapt. Această lumină filozofică l-a împins la cercetări de anatomie la Cambridge, unde, cu câțiva
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
și Goga, publicate la rubrica „De pe frontul nostru” și aveau căutare, priză la public cum spunem astăzi. Publicate cu subtitlul Poezii de război, volumul este , scrie Liviu Grăsoiu în prefața la cartea menționată. În ciuda vicisitudinilor și înăspririi vieții, intelectualii și cărturarii grupați în Academia bârlădeană, profesori, medici, preoți, militari și alte persoane cu preocupări diverse, desfășoară o intensă activitate literară nu numai în oraș. În timpul liber, alături de Vlahuță și Tutoveanu, alți discipoli și admiratori a ceea ce era Academia bârlădeană, o mișcare
Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/783_a_1506]
-
de foc, i-au găzduit sute de articole. Sandu Tudor are cărți de memorii. În urmă cu zeci de ani, în liniștea și tihna turlei sau a Bibliotecii sinodale de la Mânăstirea Antim, el încă se întâlnea cu marii teologi și cărturari ai „Rugului Aprins”: Sofian, Ghiuș, Vasile Voiculescu, Stăniloae, Anania, Scrima, Petroniu, Broga, Anton Dumitriu, Alexandru Mironescu, Ioan Kulâghin. Sunt 50 de ani de la moartea (1962) monahului-poet al „Rugului Aprins” - Sandu Tudor: „Să crezi, frate, tot ce se va spune rău
Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/783_a_1506]
-
adepții săi i-au păstrat vii ideile și memoria secole de-a rândul. Umanistul olandez Desiderius Erasmus a exemplificat cel mai bine mișcarea umanista pentru reformarea Bisericii la momentul la care Machiavelli scria Principele. Erasmus a fost deopotrivă un remarcabil cărturar clasic și un creștin devotat. Aprecia filozofia antică în tradiție platonica și ciceroniana pentru atenția acordată demnității personale a individului și importanța educației. Aceleași principii, consideră el, au apărut în Noul Testament, așa încât a argumentat că creștinismul trebuia să se întoarcă
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
republicanismului nu s-au schimbat prea multe. Într-adevăr, cele mai importante provocări pentru teza republicanismului au provenit din alte domenii, cu precădere din istoria americană,studiul antichității clasice, din studiile asupra lui Machiavelli sau a altor teoreticieni politici sau cărturari. În domeniul istoriei americane specialiști că Joyce Appley, John Diggins și Paul Rahe au reconstruit atmosferă intelectuală și culturală a Părinților Fondatori, iar John Locke a revenit, pe bună dreptate, pe scena principala 48. Ceea ce rezultă clar din aceste lucrări
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
repetat. Din interes pentru precizie Manetti consulta documente de arhivă și inscripții, dar prevestiri, de asemenea, se ivesc din toate acestea, și el poartă providențialismul în mânecă. Pistoiezii, scrie Manetti, după ce și-au cedat libertatea florentinilor, nu mai produc mari cărturari și poeți sau oameni de stat. Manetti i-a încurajat pe pistoiezi să-și apere drepturile și privilegiile el le-a găsit chiar și un avocat care să-i reprezinte în capitală. Dar Manetti înota împotriva aceluiași curent etatist care
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
considera deja a fi cel mai de seamă scriitor român, acceptat de-acum în fotoliile universalității, pe care nu i le întrevedea și lui Eminescu. "Las-o dracului de treabă, d-le Iorga îl lua el la vale pe marele cărturar, într-o Scrisoare deschisă domnului N. Iorga, publicată în Adevărul literar și artistic din 28 septembrie 1924 că-ncep să mă căiesc că m-am vârât în tărâțele românești, de unde cu groază am ieșit acum nouă ani!" Iar acum "de la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
spune autorul studiului, "trăitori prin secole în spațiul balcanic, aromânii, numiți și vlahi, macedo-vlahi etc., și-au păstrat cu stăruință propriul grai, datinile și tradițiile culturale, în pofida atâtor împrejurări nefaste. În ultimele secole, din rândul lor s-au ridicat numeroși cărturari, literați, poeți etc., mulți cu o contribuție remarcabilă în istoria culturală a diferitelor țări balcanice. [...] scriitori importanți de obârșie aromână din Macedonia, Albania, Serbia etc. au aflat în centrele universitare românești un mediu prielnic de formare și afirmare." Nu puțini
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
sinonimul parțial foaie, dar ceva mai bătrân decât pagină, neologism latino-romanic. El se rânduiește printre acele, destul de numeroase, grecisme, mai vechi sau mai noi, care denumesc obiecte din lumea culturii în general, a cărților și a scrierii în special: catastif, cărturar, condei, filă, hârtie, plic, tipar, bibliotecă etc., etc." Discuția pleacă de la sintagma "galbenele file", din Scrisoarea II, ce "evocă manuscrisele "învechite" ale Poetului". Pentru ca "epitetul cromatic galben", regăsit în Pajul Cupidon să-l afle asociat cu "ros de molii" ("În
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
acestui neam". Victor Crăciun și Tudor Nedelcea oferă în pandant strădaniile, în epocă, întru reconsiderarea și restituirea operei politice a lui Eminescu, inclusiv deci a Doinei: Numai că la intervenția lui Moses Rosen, fost șef rabin, și în pofida poziției altor cărturari evrei și apărători ai lui Eminescu, volumul zece (al seriei de Opere, n.n., Ct.C.) a fost topit, poetul fiind acuzat de antisemitism. Am avut și noi posibilitatea de a discuta cu Moses Rosen, împreună cu apropiatul său Harry Maiorovici, pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
nici francezi nici italieni nici spanioli nici portughezi. Ce dracul de limbă vorbesc ei? întrebă unul mai nerăbdător dintre toți. Stați, mă rog, răspunse un altul mai bătrân cu niște mustețe mucegăite de bere, un fel de filolog probabil, mai cărturar decât ceilalți. Aceștia trebuie să fie mauri. Sie müssen Mauren sein208, zise el cu multă seriozitate. La această descoperire, toate nasurile cele roșii și vinete se îndreptară spre noi, toți ochii cei spălăciți ne ațintiră cu o nespusă curiozitate, iar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
mai intensă dezvoltare în plan economic, social, politic și cultural. Cu toate dificultățile prin care a trecut țara, deceniile trei și patru ale acestui secol s-au caracterizat printr-o puternică afirmare a științei, artei și literaturii românești; creațiile multor cărturari români din acea perioadă au trecut dincolo de granițele țării. Frămîntările politice interne, accentuate de evoluția situației internaționale, dominată de un proces de puternică manifestare a totalitarismului de stînga și de dreapta au împrumutat celor două decenii, cuprinse între primul și
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
din valoare după restaurarea făcută de arhitectul francez André Lecompte de Nouy și de Nicolae Gabrielescu, în a doua jumătate a secolului trecut, din porunca regelui Carol I. Un cavaler al Ordinului Dragonului și un domn isihast, pe care vestitul cărturar din Constantinopol, Manuil Corintios, il numea “mare voievod și împărat și autocrat a toată Țara Românească” sunt doar ipostaze ale autorității domnești valahe, al cărei început îl pusese Basarab I, știrbind autoritatea angevină și creând instituțiile specifice statului feudal. Șirul
Supoziţii pe colţul unui blazon. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Luminiţa Crihană () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1429]
-
mai dorm, Risipiți fără teamă, prin zări mergând, Noi vedem anii grei ai zidirii Răsărind din dragi și înțelepte-ndrumări. Refren Iubite cetitoriu, Biruit-au gândul să ne-apucăm de-această trudă, să dăm lumii la vedere feliul nostru, urmașii marelui cărturar. De unde este începătura cestii școli, carea-a fost mărsul și creșterea ei, care-au fost și care sunt cinstiții dascăli ce s-au nevoit să muncească întru buna lor credință, pentru luminarea minții celor ce sau ridicat oameni, prin sârg și
IMNUL LICEULUI TEORETIC MIRON COSTIN – IAȘI. In: Arc peste timp 40 ani 1972-2012 by Genovica Vulpoi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/795_a_1826]
-
sti țioase, care l-au ales primar al Capitalei. Pentru un diiac, care era foarte de triabă de scrisoare, s-au rugat boiarii [către ștefan Vodă Tomșa] să-l erte, că iaste cărturariu bun. Au răspunsu: „Ha, ha, ha! Mai cărturar decât dracul nu este altul.“ și totuși l-au omorât și pre acela. Miron Costin AM FOST UN OSTAȘ MEDIOCRU, AMÂNAT MEREU LA RECRUtare ca „slab de constituție“ sau „lăsat la vatră ca prisos al contingen tului“, dimpreună cu toți
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]