3,751 matches
-
chinuite, coloni zidiți, cu trăsături fixate într-un rictus organic. Simți cum ceva o înhăță din mers. Genunchii i se înmuiară și i se tăie respirația și nu mai apucă să urle. Dar mâna era omenească și aparținea unui corp captiv cu chip familiar. Figura lui Carter Burke. Geamătul pe care-l auzi nu mai avea nimic omenesc: ― Ripley. Ajută-mă. Simt ceva în mine. Doamne, mișcă. O, Dumnezeule... Se holba la e. Depășise stadiul ororii. Nimeni nu merita o asemenea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85118_a_85905]
-
Golemul lor! M.I.: Da: ăsta a scris aici, a scris acolo, iar noi l-am lăsat și l-am aprobat. Și acum vine cartea asta, care e mult mai... E și în engleză, în America... S.A.: Czeslaw Milosz, în Gândirea captivă, face mult caz de ketman, tactica de a susține puncte de vedere ortodoxe până ce poți spune ce ai cu adevărat de spus. Milosz dă exemplul tânărului învățăcel musulman care se duce la școală, este cel mai obedient discipol, ascultă, iar
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
-
În această situație, condițiile de producere ale discursului jurnalistic din Scânteia sunt următoarele: 1. Scena de producere: organul de presă al PCR 2. Suport: Ziarul Scânteia 3. Actorii: * Producătorii: membrii PCR * Sprijinitorii financiari: PCR, URSS * Legislatorii: Adunarea Națională * Audiența: public captiv, întrucât libertatea presei "este asigurată prin faptul că mijloacele de tipărire, hârtia și locurile de întrunire sunt puse la dispoziția celor ce muncesc"163, ceea ce s-a tradus, în planul acțiunii publice, în naționalizarea presei și tiparelor. 4. Contractul de
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Journalistic/1409_a_2651]
-
a confuzat electoratul o dată în plus prin mesajul împăciuitorist, prosemit și prooccidental, impropriu liderului său, C.V. Tudor. Vadim știe asta și tocmai de aceea a anunțat că-și va radicaliza discursul. UDMR nu intră în calcul, electoratul său a rămas captiv. Potrivit „modelului românesc“, UDMR trece întotdeauna de partea învingătorului, căruia îi rămâne fidel atâta timp cât acesta rămâne puternic și ofertant. Ca să revin, aici se dă lupta, pe teritoriul dintre cele două blocuri politice, PSD și D.A. (PNL-PD), în aria votanților altor
Nişte ciori vopsite-n roşu by Răsvan Popescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1376_a_2711]
-
mai mici ca în Ungaria, producția nu cred că presupune cheltuieli mai mari, așadar ce motiv ar fi ca producătorii români să vândă mai scump și să fugă de concurența directă cu producătorii străini? Simplu: fiindcă aici există o clientelă captivă, care plătește mai mult. Fiindcă nu are încotro. Când avem secetă, producătorii din panificație anunță că, din lipsă de grâu, trebuie să mărească prețul pâinii. Când am avut supraproducție la grâu, aceiași producători au anunțat că, din cauza prețului scăzut la
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2176_a_3501]
-
se întîmplase. Patru ani mi se păreau un abces. Încercam, mai ales, să uit că dintre toate cuștile prin care trecusem aceea era cea mai asemănătoare cu ce văzusem la circ. Gardienii semănau cu îngrijitorii, iar noi semănam cu animalele captive. O vreme, însă, toate străduințele mele s-au soldat cu eșecuri. Deținuții aveau parcă o pasiune specială să facă ultimilor sosiți o impresie cât mai proastă. Cel cu care mă nimerisem în celulă reușise, printr-un miracol, să ascundă de
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
mă leg de copaci, strâns, cât mai strâns, ca să fiu sigur că golul de sub mine nu va reuși să mă înhațe. Pe măsură ce liana putrezea făceam să se nască alta, verde, mlădioasă, care, înfășurată în jurul copacilor, mă apăra și mă ținea captiv. Apoi în locul necunoscutului a apărut individul cu mers de pisică, iar eu am constatat că mă aflam în camera mea și mă miram de ce i se vedea individului umbra fără să fie nici soare, nici lumina aprinsă. "De ce m-ai
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
lui, dar și mormântul lui. Poate nici pe Moașa n-a iubit-o. Într-un deșert, iubirea e la fel de rară ca apa". La ce-i servea puterea Bătrânului dacă nu se mai bucura de nimic? Era stăpân absolut, dar și captiv absolut. Trăia ca un ascet, ca un invalid, într-o peșteră strălucitoare, domeniul și închisoarea lui, mântuirea și blestemul lui, unde era și boală și bolnav. Și nu țineam, deloc să-i semăn, adică să mă frustrez și eu. Nu
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
mai întoarcă”. Un alt personaj, vânătorul Ulfheim din Când ne vom trezi din morți, se aventurează, de asemenea, în spații asociate muntelui, pădurii, furtunii, spații ale libertății, dar și ale primejdiei, ale morții. Spații în care omul riscă să rămână captiv, prins într-o stâncă, într-o piatră, încremenit ca după o întâlnire cu Gorgo. Allmers, care vine dintr-un altundeva ce seamănă cu un tărâm al morții, se numără printre cei cărora le-a ieșit în cale Femeia cu șobolani
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1979_a_3304]
-
reprezentând oameni „în mișcare”, statui, remarcă Genet, cu picioare imense, masive, înfipte într-un bloc solid de piatră și cu un trup subțire, lung și deșirat, terminat printr-un cap minuscul. Sugestia nu este însă aceea a încercării unui corp captiv de a se smulge din locul unde e țintuit, ca în cazul statuilor sculptorului lui Ibsen, despre care am vorbit mai înainte. „Femeile nu se zbat să iasă din glodul greu și lipicios: la apusul soarelui, ele se pregătesc să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1979_a_3304]
-
se uită la ochelarii de soare. Îi ieșise în cale o afacere excelentă, ca un cadou lăsat în pragul ușii. Un negru care risca să fie arestat pentru vagabondaj dacă nu-și găsea de lucru. Urma să aibă un portar captiv pe care putea să-l pună la treabă pentru o nimica toată. Splendid. Era prima dată că se simțea mulțumită de când dăduse cu ochii de cei doi indivizi care îi terfeliseră localul. Plata este douăzeci de dolari pe săptămână. — Hei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
a tentaculelor staminelor ori a mugurilor ascuțiți, parcă Înghimpați; toată această vegetație luxuriantă nu era În stare să emane măcar un atom de arome, nici cît o viorea sălbatică de cîmp. Încununarea acestor salve vegetale erau niște ramuri de magnolie captivă În Grădina Botanică, aidoma unor Încrengături cu frunze de piele cu cîte-o ditamai eflorescență albă În vîrf, ca un pampon de mătase din pletele „fetelor de familie bună“ pe care Kamerad Bandura le asemuia (exagerare deliberată) cu boarfele din port
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
stătea cât mai departe posibil de Vânătorul Roșiilor, rămânând totuși în aceeași încăpere. Era un bătrân micuț și pirpiriu, cu niște ochi albaștri, strălucitori, și o tuse pe care o alimenta cu țigări europene foarte tari. Avea acea alură specifică captivilor de pretutindeni, disprețuind prezența celor care l-au capturat - deși circula și supoziția că își oferise serviciile de bunăvoie. Satterlee se plimba acum de colo colo, gesticulând spre cei prezenți ca și cum ar fi fost patru sute de oameni, nu patru. Mal
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
se plâng că nu au mijloace să-și cumpere ochelarii cu care să vadă până departe, iar publicul pare să fie consumator mai mult de Mc' Cultură, decât de cultură adevărată...? N-aș zice că termenii limită între care e captiv poetul astăzi sunt aceștia, "cultura poetică" și "poetica culturală". Convingerea mea este că există cu adevărat un dramatism al condiției actuale a poetului, dar acesta e dat de o marginalizare a poetului și a poeziei. Poezia nu mai interesează, posibilul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
mi-am trăit însă adolescența ca elev al Liceului "Gheorghe Lazăr", marcat fiind de farmecul său medieval ce și-a pus amprenta pe firea mea de poet. Idealizează, te rog, cât poți, atmosfera cultural-amicală a Sibiului care te-a luat captiv... Numai în Sibiu pot visa cu ochii deschiși. Aici am realizat lucruri pe care, în altă parte, nu cred că le-aș fi putut face. O revistă. O carieră universitară. Chiar dacă mi s-ar oferi șansa de a trăi în
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
șapte și sunt întemnițat într-o pădure lângă care îmi pasc vacile, doisprezece și sunt închis în catalogul în care profesoara de română mi-a pus media generală 2,93 și m-a lăsat repetent, 16 și încep să devin captivul orbirilor fiziologice, 22 și devin prizonierul unei realități pe care n-o pot pricepe, 25 și ajung în Ieudul fără ieșire, 32 și îmi pun gratii de București, 53 și cred că e destul, dar nu-i așa. La 55
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
și, până la un punct, traducerile apărute în primul deceniu petrecut la Paris, când se întreținea numai din scris, explicitează cu prisosință în varii modalități de expresie opțiunea scriitorului pentru lumea liberă. Versurile din volumul Lumina zilei și eseurile din Spiritul captiv, amândouă tipărite în 1953, sunt concludente. Moralist, în primul rând, Milosz întreprinde în cel dintâi, pe direcții tematice bătătorite și mai înainte, o analiză de profunzime a situației intelectualului din Polonia postbelică, în care predomină tentele sarcastic-ironice nu o dată cu adresă
Czeslaw Milosz – Întoarcerea spre sine by Stan Velea () [Corola-journal/Journalistic/12570_a_13895]
-
în inima florilor necunoscute. Desenă mâncăruri pe care nu le mâncase vreodată: o ciută suspendată deasupra unui foc împreună cu un șir de ingrediente care aveau s-o transforme în ceva magnific, un păun sărind printre căței de usturoi, un mistreț captiv într-o junglă de arbori de papaya. Cepele creșteau mai mari sub picioarele ei, plante agățătoare tâșneau dintre scândurile podelei, iar peștii înotau pe sub uși. În camera vecină se auzeau pașii domnului Chawla plimbându-se în sus și-n jos
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2296_a_3621]
-
într-o magnifică insectă. Oglinda era pătată, ușor încețoșată, deteriorată de vreme. Se simțea ca și cum ar fi fost departe, ridicat de pe pământ de un avion. În rama aceea, ar fi putut fi o fotografie sau un tablou sau un personaj captiv într-o carte de povești. Distant, învăluit în mister, încălzit de aerul romantic degajat de tot ce îl înconjura, simți o durere bruscă, o poftă de o lume imaginară, o poftă de ceva ce nu mai cunoscuse până atunci, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2296_a_3621]
-
om mai senin, fiindcă știe ce-l așteaptă. Cu alte cuvinte, omul îmi pare într-o astfel de colectivitate mai liber, în timp ce în marile aglomerări se crede nemuritor. Or, cine nu-și cunoaște condiția e mai robit de ea, mai captiv, prins cum e într-un program de ucidere a timpului care îl abate fără greș de la reflecție și câștigarea unui echilibru biruitor. Mă feresc să vâr în toate acestea soarele și spațiul, zăpezile și alte elemente, în mijlocul cărora copiii noștri
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
liniști mulțimea. Am efectuat această arestare pentru a vă proteja, deoarece avem motive să credem că acest om este un spion. Poate câțiva dintre voi îl vor recunoaște după ce îi redăm adevărata înfățișare. Din cauza vitezei cu care se întâmplase totul, captivul avusese impresia că visa. Când își dădu seama de realitate, începu să se zbată, dar era prea târziu. Fu așezat pe un scaun și ținut cu forța acolo până când sosi un chimist care transporta un cărucior cu rotile, încărcat cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85099_a_85886]
-
În Thérèse și Fima Îl văzuse pe tatăl său ținându-i pe Thérèse și pe bebelușul ei ostatici În subsolul filialei YMCA1 din Ierusalim, sub amenințarea unei puști cu două țevi, doar că spre sfârșitul visului devenise el Însuși copilul captiv. În dimineața următoare se trezi și se apucă să caute o sinagogă În Salonic; nu fusese niciodată un evreu practicant și era convins că Dumnezeu Însuși nu era religios și nici nu prea vedea la ce i-ar putea folosi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
de unul singur. Cei doi mă îndreptau spre ușa din față pe care scria doctor Octav Basmescu. Drăguț nume, dar de ce doctor? Începeam să mă simt ca un copil care trăiește încă într-un joc născut de imaginația lui și captiv în gândurile pe care abia dacă își mai amintește pe ce făgaș au luat-o. Oare atât de departe puteam ajunge? Unul din ei a deschis ușa fără să bată, deci se pare a fi un joc în care regulile
A doua oară unu by Cristi Avram () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91792_a_92958]
-
unde-și căuta interlocutorii. La un moment dat, părea că a găsit ce-l interesa și l-a dirijat pe Valeriu drept spre un vagon, ordonîndu-i să urce. Aceleași explicații date pazei că prizonierul e al lui... De aici Încolo, captivul n-a mai priceput nimic, dar bănuia că se dau amă nunte privind destinația și predarea lui În mîinile vreunei autorități. Îl durea capul de cînd căuta și nu găsea un șiret lic prin care să-i smulgă neamțului pistolul
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
interogativă, care sub visul unității pluraliste și al refuzului exclusivismului întreține și găzduiește o negativitate infinită ce-i asigură un prezent pur și o salvează de riscul dogmatizării.“ Același Petre Isachi este optimist în legătură cu modul cum va reacționa cititorul: „Cititorul captiv între miturile totalității și ideologiile fracturii se va lăsa repede pătruns de metoda de lucru pe care am adoptat-o, metodă pe de o parte - constatativă, descriptivă, enumerativă, analitică, comparativă și sintetică, iar pe de alta - estetică, poetică, poietică și
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]