4,620 matches
-
și de simțuri cum ar fi: culori, sunete, gusturi, durere etc. Toate acestea se manifestă la nivelul cogito-ului și prin legătura cu ele putem să le considerăm ca având suport la nivelul lumii sensibile. Dacă se reușește stabilirea unei relații cauzale între imaginile lucrurilor sensibile și lucrurile în sine, se poate susține existența acestora ca ansamblu. Pentru aceasta este necesar să se construiască o relație între manifestarea sensibilă a ego-ului - corpul și existența sa. Pentru a putea susține existența corpului și
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
erau supuse erorii. Există sau nu există lucruri materiale? se întreabă mai departe Descartes. Dacă simțurile și imaginația ar fi aparținut cogito-ului, atunci lucrurile percepute ar fi intrat în sfera realului, deoarece legătura dintre cele două atribute și eu este cauzală, precum cea dintre cogito și sine. Dar nu s-a putut oferi o astfel de argumentare, așa încât s-a căutat o altă soluție. Lucrurile ce sunt percepute de multe ori le percep dincolo de voința mea, deci ele nu îmi aparțin
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
sensibil: natura. Dacă aceasta poartă rolul de argument pentru a accepta elemente noi în sfera cogitatelor, ea mai joacă încă un rol: reglarea raportului dintre exterior și interior. Natura reprezintă, pe de o parte, complexul lucrurilor sensibile legate între ele cauzal, iar pe de altă parte posibilitățile perceptive ale individului îmbinate cu facultățile sale. "Negreșit, aici iau natura în chip mai restrâns decât drept țesătura tuturor celor ce mi-au fost date de Dumnezeu; căci în această țesătură sunt cuprinse multe
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
ca un joc de puzzle 4, în care se adună noi componente la imaginea deja existentă. Această perioadă constructivă este parcursă din secolul al XVII-lea și până la începutul secolului al XX-lea. Ea este caracterizată de raționalitate și analiză cauzal mecanică. Dar odată cu începutul secolului sub impactul fizicii relativiste și a celei cuantice viziunea asupra lumii se modifică schimbându-se inclusiv metodologia: "Știința secolului al XX-lea, spre deosebire de știința secolelor anterioare, se cramponează mai puțin de explicația fenomenelor cu ajutorul reprezentărilor
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
mecanică. Dar odată cu începutul secolului sub impactul fizicii relativiste și a celei cuantice viziunea asupra lumii se modifică schimbându-se inclusiv metodologia: "Știința secolului al XX-lea, spre deosebire de știința secolelor anterioare, se cramponează mai puțin de explicația fenomenelor cu ajutorul reprezentărilor cauzale mecaniciste, rigide"5. Ea ar reprezenta etapa post-dogmatică încercând cenzurarea imaginarului dezvoltat până în acest moment. Dacă construcția imaginarului științific modern s-a realizat pe baza cenzurii celorlalte imagini în momentul de maxim al acestuia se încearcă și cenzura lui, pentru
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
indiferent de cauzalitatea istorică. Ea reprezintă modalitatea de exprimare, de la un moment dat construindu-se în mediul social, depinzând de acesta. Identificarea cauzalității dintre două fenomene este rolul pe care îl joacă o lege științifică. Corespondența dintre realitate și relația cauzală reprezintă unul dintre motivele pentru care aceasta are valabilitate. Legea științifică, în perioada modernă, avea drept scop identificarea unei relații cauzale "reale" ce se manifestă întotdeauna. Prin existența acesteia putem scoate în evidență una dintre cele mai importante funcții ale
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
Identificarea cauzalității dintre două fenomene este rolul pe care îl joacă o lege științifică. Corespondența dintre realitate și relația cauzală reprezintă unul dintre motivele pentru care aceasta are valabilitate. Legea științifică, în perioada modernă, avea drept scop identificarea unei relații cauzale "reale" ce se manifestă întotdeauna. Prin existența acesteia putem scoate în evidență una dintre cele mai importante funcții ale științei: funcția predictivă. Predicția poate să apară atât timp cât cauzalitatea este una riguroasă. Pentru aceasta trebuie identificate posibilitățile prin care raționamentele folosite
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
poate să apară atât timp cât cauzalitatea este una riguroasă. Pentru aceasta trebuie identificate posibilitățile prin care raționamentele folosite în argumentarea științifică să fie certe. Von Wright 15 unul dintre cei mai aprigi susținători ai cauzalității riguroase, consideră că, fără o relație cauzală strictă, problema legității în știință își pierde importanța. Dar însuși modul în care legea redă realitatea a devenit problematică. Metoda inductivă, care era considerată ca fiind principalul mod de a descoperi legile științifice, nu duce la concluzie cu certitudine. De
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
arterei carotide. Studiul în cauză stabilește o relație între prezența rigidității arteriale (măsură a procesului difuz de arterioscleroză) și cea a calcificărilor vasculare, ca expresie a procesului segmental de ateroscleroză, accelerată în cazul pacientului cu uremie cronică. Care este relația cauzală/ temporală între procesele de arterio- și ateroscleroză va trebui elucidat în viitor în studii longitudinale de lungă durată, inițiate preferabil la pacienți tineri. Strategii de reducere a incidenței și severității leziunilor calcifice cardiovasculare la pacienții renali Rolul sărurilor de calciu
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, D.J.A. Goldsmith, A. Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91911_a_92406]
-
Întoarcere a aceluiași, drept altul ce se pierde În progres, progres fiind „nu ceva nou, ci ceva din nou―. Astfel, apare concep tu l de „progres― ce a duce o perspectivă pozitivă asupra timpului, văzut acum ca evoluție liniară cumulativă cauzală ce permite deschiderea spre viitorul infinit și eliberează de trecutul ce până atunci părea de nedepășit. Timpul este văzut ca succesiv, ireversibil, infinit. Astfel se răstoarnă relația tradițional-modern. Societatea românească interbelică era caracterizată de o modernitate artistică și etnică deopotrivă
Polarităţile arhitecturi by Andreea Daniela Radu (Udrea) () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92983]
-
noi drepturi, de la cele sociale la cele politice și civile și prin apariția neo-corporatismului. În direcția opusă, s-a înregistrat o restricție parțială a acelorași drepturi, rămase puțin peste pragul minim; 2) o coincidență (puțin clară din punct de vedere cauzal) între democrație și creșterea economică pare a sugera că un sistem democratic consolidat garantează oportunități mai bune pentru creșterea economică 63, în timp ce un regim autoritar nu reușește să se stabilizeze chiar într-o țară dezvoltată (economic și social). Nu este
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
găsit o relație puternică între democrație și indicele de "distribuire a resurselor". De asemenea, concluziile lui Przeworski și ale colaboratorilor săi [1996: 39-55] nu sunt în esență diferite. Interesul lor rezultă din faptul că o analiză atentă arată o direcție cauzală diferită de cea prezentată de Diamond și Vanhanen. Astfel, Przeworski și colegii săi arată că, prin decizia unui lider sau a unui grup de lideri democrați, o democrație poate să se consolideze, declansând un proces de dezvoltare economică. Analiza a
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
unui mecanism sau sistem în interiorul căruia nu se poate pătrunde (spre exemplu, lecțiile de biologie sau geografie unde sunt descrise fenomene sau zone inaccesibile observației nemijlocite, lecțiile de istorie unde sunt invocate evenimente din trecut, cu înlănțuirea lor temporală și cauzală, geometrie și activitățile practice unde sunt folosite modele în relief sau reduse la o anumită scară de mărime etc.). Se recomandă evitarea utilizării excesive a metodelor verbale în activitatea de predare, folosirea procedeelor intuitiv-practice și activ-participative, formarea la elevi a
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
care nu reușesc să facă față exigențelor programului educativ din școală; diagnosticarea elevilor cu dizabilități sau cu dificultăți de învățare (de ce natură sunt dificultățile, care sunt disciplinele unde apar aceste dificultăți, nivelul de interes, lacunele în cunoștințe etc.); depistarea complexului cauzal care a determinat apariția dificultăților de învățare (prezența unor deficiențe, mediul familial, probleme de adaptare, tulburări de comportament, eșec școlar repetat etc.); proiectarea unui curriculum diferențiat și personalizat, în funcție de situațiile și problemele identificate; desfășurarea unui proces didactic activ, formativ, cu
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
învățămintele sale despre burghezia română Primul set de argumente în favoarea teoriei intrării în capitalism aparține lucrării lui Ștefan Zeletin "Burghezia română. Originea și rolul ei istoric", publicată în 1925. Analizând prima tranziție la capitalism a României, apariția burgheziei și "explicarea cauzală a procesului de naștere a României moderne"6, găsim factorii de întârziere ai capitalismului: originea relațiilor de putere, tranziția liniștită spre capitalism, originea clasei politice actuale, identitatea destinatarilor direcți ai puterii, schimbarea socială de tip gradual și nevoia de a
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
acest cadru general. Dacă înțelegerea acțiunii colective recurge invariabil la întrebări de tipul: cine provoacă schimbarea?; la ce moment?; care sunt pârghiile ei?, și formulează aceste întrebări astfel încât numai istoria pare capabilă să poate răspundă la ele, printr-un model cauzal retrospectiv, asta nu înseamnă eludarea modelului prospectiv, ci convertirea lui într-un viitor anterior. "Utopiile trecute, în măsura în care au fost eficiente în plan social, se revelează ca ideologii"12. Oricum, problema schimbării societății nu interesează retrospectiv decât pentru că există și un
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
intestinale, laxative - Tratament: vasoprotectoare, antiinflamatoare (acetat de hidrocortizon), anestezice locale (lidocaină clorhidrat) - Proctita tardivă: se manifestă cu hemoragii, stenoze și fistule. CANCERUL COLULUI UTERIN ANAMNEZA Sindroame actuale: - sângerări atipice recidivante și la contact sexual; - acuze imprecise cronice pelvine; - anemie. Anamneza cauzală: - Raporturi sexuale precoce, igiena deficitară, parteneri multipli. - Infecții virale genitale cu virusuri Papilloma (11,16, 18, 33, 35) purtătoare a oncogenelor E6E7, herpes simplex 2. - Displazie cervicală (CIN I-II) cu evoluție către carcinom (CIN III) in situ și invaziv
Radio-oncologia cancerului genital feminin by Bild E. () [Corola-publishinghouse/Science/91719_a_92366]
-
000 decese anual. În ultima perioadă s-a înregistrat o creștere a incidenței acestuia în populația tânără. CANCERUL CORPULUI UTERIN ANAMNEZĂ Simptome actuale: - metroragii, leucoree perimenopauză și postmenopauză; - hematometrie - piometrie; - dureri pelvine - anemie hipocromă - tulburări urinare și de tranzit. Anamneză cauzală: - nulipare; - menopauză tardivă - menarhă precoce; - obezitate: crește riscul de 3-10 ori, - diabet zaharat; - hipertensiune arterială; - hiperplazie adenomatoasă de endometru; - administrare de estrogeni (sintetici) timp îndelungat, doză mare, - radioterapie pelvină, - infertilitate anovulatorie cu predominență estrogenică (sd. Stein-Leventhal); - antecedente personale de cancer
Radio-oncologia cancerului genital feminin by Bild E. () [Corola-publishinghouse/Science/91719_a_92366]
-
luni. Privind regimurile chimioterapice, cel mai eficient este Paclitaxelul în monochimioterapie sau asociat MONITORIZAREA: se va face prin examen clinic general, examen ginecologic, markeri tumorali și examene radioimagistice - frecvent necaracteristice. CANCERUL VAGINAL ANAMNEZĂ Simptome actuale: - leucoree, - sângerări; - vulvovaginite recidivante. Anamneză cauzală: - pesar pentru prolaps genital; - inflamații cronice; - precancer cervical; - VIN (vaginal intraepitelial neoplasia). Anamneză familială: - administrare de dietilstilbestrol la mamă: - benzi transversale vaginale; - adenoză vaginală; - stenoză tubară; - zonă de transformare atipică; - adenocarcinom cu celule clare. STARE PREZENTĂ Predilecție: vârsta peste 60
Radio-oncologia cancerului genital feminin by Bild E. () [Corola-publishinghouse/Science/91719_a_92366]
-
la 5 ani. SUPRAVEGHERE - clinică și citologică, semestrial. PROFILAXIE - a precancerului de col uterin și vulvar; - ablație laser în leziuni unifocale; - brahiterapie intracavitară cu cilindru în leziunile plurifocale. CANCERUL VULVAR ANAMNEZĂ Anamneză actuală: - dureri; - sângerări; - prurit; - menarhă tardivă-menopauză precoce. Anamneză cauzală: - Precancerul vulvar : poate coexista cu leziuni displazice cervicale și vaginale. VIN (vulvar intraepithelial neoplasia), VIN I - II: displazie cu evoluție spre CIS și cancer invaziv în 10-20 % din cazuri; VIN III : CIS - papilomatos, eritroplazia. b. Bowen, multicentric, cu extensie superficială
Radio-oncologia cancerului genital feminin by Bild E. () [Corola-publishinghouse/Science/91719_a_92366]
-
în primii 3 ani, ulterior semestrial până la 5 ani. CANCERUL OVARIAN ANAMNEZĂ Simptome actuale: - nu există simptome precoce, - dismenoree, - dureri pelvine; - simptome urinare; - simptome digestive necaracteristice; - semne hormonale: hiperestrogenism, masculinizare; - sindrom de ovar palpabil postmenopauză; - scădere în greutate; - ascită. ANAMNEZĂ CAUZALĂ: - subfertilitate, celibatare sterile, nuligeste, nulipare, - iradiere pelvină - ovare polichistice cu anovulație, - numărul total de cicluri ovulatorii (incessant ovulation), ANAMNEZĂ FAMILIALĂ: - sindrom cancer familial tip Lynch I, prin genă BRCA 1, - disgenezie gonadică: 46 XY, 46 XO; - sindrom Peutz-Jeghers. STARE PREZENTĂ
Radio-oncologia cancerului genital feminin by Bild E. () [Corola-publishinghouse/Science/91719_a_92366]
-
paciente. CANCERUL MAMAR Predilecție: - cancer foarte frecvent (în creștere); - vârsta 30-60 ani; - mortalitate 15-25 %o.ooo, 30-50 % din rata incidenței de 50-60 %oo.ooo femei. ANAMNEZĂ Anamneză actuală, - noduli mamari; - scurgere (sângerândă) mamelonară; - "eczemă" mamelonară; - "inflamație" cutanată; - adenopatii axilare. Anamneză cauzală: - factori de risc familiali - rude de gradul I pe linie maternă cu cancer mamar sau de colon, uter, ovar, purtători de genă BRCA-1 sau BRCA-2; - mastopatie proliferativă; - factori endocrini: nulipare, nuligeste, sarcină tardivă, contraceptive, estrogeni; - dietă bogată în grăsimi și
Radio-oncologia cancerului genital feminin by Bild E. () [Corola-publishinghouse/Science/91719_a_92366]
-
accentul sa deplasat de ia literatură la cadrul ei istoric, care a fost folosit pentru a justifica noile valori atribuite literaturii vechi, în secolul al XIXlea, în mare măsură în dorința de a ține pasul cu metodele științelor naturii, explicarea cauzală a literaturii a devenit obiectivul cel mai de seamă, în afară de aceasta, falimentul vechii poetici, care s-a produs o dată cu trezirea interesului pentru gustul personal al cititorului, a întărit convingerea că arta, fiind fundamental irațională, trebuie lăsată în seama "aprecierii". Când
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
la folosirea magică a imaginilor - a imaginilor verbale - ca mijloc de a pune imaginile magice-simbolice în slujba poeziei sale. *45 Misticismul adoptă atitudinea contrară : imaginea este un simbol creat de o stare de spirit ; ea este o imagine expresivă, nu cauzală, și nu este neapărat necesară stării respective, deoarece una și aceeași stare de spirit se poate exprima și prin alte simboluri. Atât metafora mistică cât și cea magică sânt depersonalizatoare : amândouă acționează în sens opus proiectării omului în lumea neumană
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
și în engleză, fiind valoros tocmai prin dubla lui referire la compoziția structurală sau narativă și la structura internă determinată de teoria psihologică, filozofică sau socială care explică de ce personajele se comportă cum se comportă - în ultimă instanță, o teorie cauzală. Walter Scott a afirmat de mult că deosebirea cea mai importantă dintre o povestire reală și una fictivă este că prima se referă în mod obscur la cauzele îndepărtate ale întâmplărilor pe tare le "relatează... pe când în cea de a
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]