3,958 matches
-
a reușit să readucă la frecvența sacramentelor și la împăcarea cu Dumnezeu și între ei! Un exemplu între atâtea. Doi camarazi de arme, amândoi meridionali, au ajuns la dispute din motive copilărești. Unul era soldat simplu iar celălalt caporal. În timpul certei, i-a scăpat o jignire banală și o ofensă personală. Gradatul, fără să se gândească la gravele consecințe, a făcut raport împotriva soldatului, acuzându-l că ar fi ultragiat ierarhia militară și că s-ar fi mânjit de furt. Bietul
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
mai împlinită. Marxist dezlănțuit și intransigent în vorbe avea gusturi burgheze și, se pare, interese capitaliste în afacerile imobiliare elvețiene și exploatările agricole din America de Sud. Asemeni "căpitanului Fracasse" printre păpușile de bîlci de la Montecitorio, era specialist în ședințe agitate și certuri. Încă mai văd acea adunare cînd, scos afară manu militari de gărzile Camerei, Ferri, scăpînd pe un coridor de serviciu, reapare în zgomot de geam spart, într-o fereastră ochi de bou, deasupra băncilor din hemiciclu paiață hirsută vociferînd și
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
un sîrb la un loc, oasele li se vor separa de la sine") în timp ce prin culise, și tocmai datorită agitației lui Spalaikovici, se elabora înțelegerea militară a celor trei state rivale în Turcia, și care, acceptînd să lase pentru moment deoparte certurile dintotdeauna, se uneau pentru a ataca împreună acea Turcie de la care rîvneau, fiecare, aceeași moștenire... Astfel bîjbîiam noi în întuneric în cursul acelei ierni 1911 care a fost un fel de pregătire pentru luptă, fiindcă acordul secret al celor trei
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
fi vorba să-și împartă prada, și să conving guvernul român să aștepte, pregătit, această dispută finală pentru a juca fără nici un risc major și cu aprobarea generală, rolul de jandarm pacificator. Primul ecou despre un diferend mai grav decît certurile cotidiene ne-a venit de la Salonic. Grecii, din lipsa de fler a conducătorilor lor, s-au lăsat depășiți de niște detașamente bulgare sosite în viteză și pe care, la sosirea lor, le găsiră instalate în port. De unde și recriminările, somațiile
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
misiune în străinătate refuz motivat deopotrivă de faptul că lucram în acest domeniu și aveam grijă să-l feresc de intruși și de acela că nu-mi stătea în caracter să practic nepotismul. Pe deasupra, acest nepot agitat, mereu gata de ceartă, era un impulsiv, cu uri și prietenii schimbătoare la fel de pătimașe, și pe care nimic nu-l indica pentru moderația liniștită a muncii diplomatice. Cu ocazia fixării bugetului Afacerilor Externe acest nepot a venit să mă avertizeze, loial, că dăduse dispozițiile
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
burlescul satanic, descrierea breugheliană a ielelor într-o scenă de sabat: Una e chioară Gheboasă, mică; C-un ochi de cioară, Cea mai snovoasă Alta spetită, E ofticoasă; Mult obosită; Și cea mai bună Alta gușată E cea nebună; Tot ceartă cată; Toate pizmașe, Alta bârfește De om vrăjmașe, Prea neghiobește: Nerușinate, Una gângavă Înverșunate; Stă pe gâlceavă; Cât simt răcoare Alta bogată, Dau din picioare, Schioapă-ngînfată; Toți dracii strigă Alta calică, Ca să le frigă. BARBU PARIS MUMULEANU Barbu Paris Mumuleanu
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
din negoțime, I preoțime, călugărime, I dăscălime, profesorime, I ciocoime, și calicime, I sholărime, ș-ucenicime, Și toată ceata de slugărime Striga pe uliți: "Jos ristocrații, Ei ne mănâncă, să punem p-alții". Clopote urlă, sunet de glasuri, Pe uliți, poduri, certuri și harțuri... "Să cază neamul (zicea țiganul), Toți suntem una, nu mai e banul." C. BĂLĂCESCU C. Bălăcescu (c. 1809-1880) e un antibonjurist integral, luîndîn deriziune totul, instituțiile regulamentare, profesorii de la Colegiul național, ideea de progres însăși (uneori în maniera
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
imagine centrală (Teleor e un metaforist inventiv): Copacul gros, d-o sută de ani, În a frunzișului tărie Cu noduri mari ca chip de om, Rază de soare nu călca, Bronzat ici-colo de mușchi verde, Când vro furtună-i căta ceartă, Misterios ca și un gnom, În hohote se scutura. În curtea casei, sta în mijloc Înfipt adânc cu rădăcini Ce se-ntindeau în depărtare Trecând în curte la vecini. Îl luam în brațe pe d-o parte, Iar pe de
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
o oră ?” „Am cules 24 mure, apoi 53. Din ele am mâncat 65. La rest am adaugat 54, apoi am mâncat 42. Câte îmi mai trebuie până la 99 ? ” După ce au conversat mai mult timp, două pasarele s-au luat la ceartă. Oare de ce ? Dacă știi, scrie ! Corectează unde găsești greșeală ! Astăzi ne jucăm de-a școală, spune privighetoarea. -Bine, eu întreb iar tu răspunzi, hotărî mierla. -De acord. -Ce operație aritmetică indică expresia -Scădere. -Dar micșorează cu atat mai mult -Adunare
ABC-ul lucrului in Microsoft Word by Aurora Adam () [Corola-publishinghouse/Science/84036_a_85361]
-
1 În vremea aceea Iuda(fratele lui Iosif pe care-l vîndu-se madianiților iar aceștia l-au vîndut în Egipt) a părăsit pe frații săi și a tras la un om din Adulam, numit Hira(în limba română cuvîntul hîră: ceartă, neînțelegere, tuse rea, mătreață, boală de piele). 38,2 Acolo Iuda a văzut pe fata unui canaanit numit Șua(braț, proprietate), a luat-o de nevastă și s-a culcat cu ea. 38,3 Ea a rămas însărcinată și a
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
cu geții. Nu este pentru Lia plecăciunea plină de dușmănie și chiuitura rea. Bre! cu această bucată de pînză de in cusută cu beteală se iese la ilău iar pericolul sînt bas- tarnii. Sfîntul Zabelo și geții adunați au spus: cearta și mînia se însoțesc una pe alta. Se șoptește pe marginea șanțului să dați dracului beteala. Medalion: Conducă- torul Guto al adunării Sarmisetuzei”. Nu știm dacă s-a ajuns la pace între neastîm- păratul Orolo și restul lumii. Și înaintînd
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
respecta regulile de scriere corectă a cuvintelor, de punctuație și de așezare în pagină. TESTUL Nr. 5 Toate subiectele sunt obligatorii! Se acordă 10 puncte din oficiu. Timp de lucru: 1 oră I. Citește cu atenție textul următor: ,,Astfel începu cearta. Acum, când amândoi recapitulaseră totul până la început, tăcură mai mult timp. Apoi Nino întrebă: - Spune-misincer, Nicola, ai știut despre bancnotă încă dinainte de tranzacție sau nu? - Desigur, altfel nici n-aș fi făcut schimbul! - Așadar trebuie să dmiți că m-ai
50 DE TESTE ?N VEDEREA ADMITERII ?N CLASA a V-a by S?ndica Bizim, Dorel Luchian, Larisa T?rzianu, Viorica Dobre ,Geanina Honceriu, Manuela Mih?escu ,Lumini?a Agache ,Marilena Roman ,L?cr?mioara Isai, Violeta Gale? () [Corola-publishinghouse/Science/83886_a_85211]
-
cuvântul viril, muzical și colorat, și care dedea poeziei lui o voluptate sensuală, un fel de melodie ascunsă ce te face să întrevezi lucruri pe care ea nu le spune“. Trei zile după aceasta, aflai din ziare că, în urma unei certe violente cu alt bolnav, atins de delirium tremens, „pentru o bucată de pâine”, Eminescu a fost lovit cu un pietroi, drept în frunte, după care a sucombat, în dureri atroce, la ora 3 după amiază, în ziua de 15 iunie
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
feluri: j" manieră umoristică sau ca o cursă pentru o dispută, într-un context nostim, cel ce folosește expresia așteaptă răspunsul "spuneți" și de îndată ce a terminat de povestit, interlocutorii au datoria să râdă. în provocarea unei dispute sau a unei certe sună cam așa: BOB: Sue este o fată atât de amabilă, atât de deschisă! (Face un compliment unei terțe persoane. ) SALLY: Aș putea să spun și eu câte ceva despre asta. (Cursă. ) BOB: (întrebător) Ce vrei să spui? (înghite momeala împreună cu
[Corola-publishinghouse/Science/85111_a_85898]
-
dovada că sentimentele sau observațiile lui au fost luate în seamă, se înfurie de regulă tot mai mult, în timp ce se străduiește să contracareze fiecare din scuzele noastre. Adesea, această tehnică defensivă face ca neînțelegeri mărunte să ia amploarea unor adevărate certuri. Un al patrulea mod de a ne apăra este să replicăm dur, tot prin observații critice, după principiul "cea mai bună apărare este atacul". Iată câteva exemple: GAY: Carol, azi hainele tale nu arată prea grozav. CAROL: Tocmai tu vorbești
[Corola-publishinghouse/Science/85111_a_85898]
-
de a îndrepta împotriva sa tensiunea acumulată în noi. Deși pe moment poate fi aducătoare de satisfacții, replica dură aduce mari daune unor relații. Rareori conduce la o evaluare corectă a problemelor reale sau Ia posibile compromisuri. Mai mult. generează certuri aprinse și-i face pe oameni să-și piardă respectul mutual ('încerc să-l conving cu argumente, dar el tot ce găsește de făcut este să urle. Nu cred că are ceva materie cenușie în cap!") și respectul față de ei
[Corola-publishinghouse/Science/85111_a_85898]
-
de sine coborâtă poate declanșa complexul de inferioritate (A se vedea Anexa 10). 6. Părinții reprezintă un model de autoritate. Pentru copil părinții reprezintă autoritatea supremă, de aceea părinții nu trebuie văzuți pierzându-și demnitatea în fața altor persoane. De asemenea, certurile între părinți sau discuțiile în contradictoriu în fața copilului îl destabilizează, îi generează sentimentul lipsei de securitate. Mai târziu, raportarea situației la un sistem de valori, îi creează o stare de dezamăgire și de apatie - toate în detrimentul creativității. 7. Copiii își
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
sunt nebună! Și ție trebuie să-ți mulțumesc de asta. Pristanda: (căutând s-o calmeze) Nu, coană Joițico, nu e nimica, nu e nimica publicat... "Răcnetul" nici n-a apărut astăzi... După ce a fugit Cațavencu, dăscălimea s-a apucat la ceartă, s-au bătut, l-au bătut pe popa Pripici, și nici vorbă să mai scoață gazeta... S-a spart partidul independent... s-a spart! (încet Zoii, trecând spre Tipătescu.) Am să vă spun ceva secret, acu numaidecât! Tipătescu: Nu spuneam
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
am știut decât dup-aia, din spusele lui... Noi, sighetenii, eram grupați, ne ajutam Între noi, colaboram, când aveam o treabă eram Împreună totdeauna, făceam curățenie la Încălțăminte... O fost o solidaritate deosebită a maramureșenilor, n-a fost vreodată o ceartă... Cât ați stat la Canal? La Canal? Din toamnă până În cealaltă toamnă, către sfârșit, adică până În decembrie ’51... Mi-a expirat pedeapsa În vară și am fost eliberat abia la trei luni și vreo 18 zile după expirare... Ați stat
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
nu putem să stăm doi inși față În față. Trebuia să ne băgăm picioarele unul Între cele ale celuilalt. Numai așa am putut ședea pe pat. Cred că n-o fost 25 de centimetri, măsurat, și În fiecare zi era ceartă. „Oameni buni, ce e de făcut, să măsurăm la fiecare cât ne ajunge?” Fiecare s-o grăbit ca să apuce un loc unde era mai Îndosit. Eu am zis că mie mi-e bine la ușe, că dupe coridor tot vine
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
a luat sfârșit la orele 12 1/2 noaptea). 52. Împotriva moțiunii s-au pronunțat în Cameră D.I. Ghica (considera că aceasta ar fi putut să aducă „teatrul războiului“ în țară), Nicolae Ionescu („Feriți-vă de a vă amesteca în certurile celor mari și puternici fiindcă acești luptători giganți pot să ne zdrobească în trânta lor“ - p. 3300), Pantazi Ghica (care îi întrerupea intempestiv pe oratori, îndeosebi pe Kogălniceanu sau, de pildă, pe Vasile Maniu care se referea în cuvântul său
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
s-a concentrat pe depistarea amenințărilor, insinuărilor răuvoitoare, criticilor nedrepte, precum și a limbajului dublu, greșelilor de limbă, alunecărilor în grotesc. Organic, n-am suferit și nu sufăr limbuția, trăncăneala, retorica oficială, recitările zgomotoase, relatările afectate, chichi-urile, exprimările simandicoase, schimonoselile didactice, certurile furibunde, confesiunile de bețivi, povestirile scabroase, abordările familiare, mojiciile, înjurăturile etc. Ori de cîte ori am fost nevoit să ascult așa ceva, am fost torturat interior. M-am „răzbunat” notîndu le, să știu din gura cui le-am luat și, eventual
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
însă a dus-o mama, fiindcă mătușa Aneta, pe atunci un „drac împielițat”, se pricepea s-o mintă și s-o înșele pe Mamuca, să sustragă lucrurile de care avea nevoie, să-și satisfacă poftele interzise. Nemaiputînd suporta prigoana și certurile, bunicul a acceptat în cele din urmă să le dea „în lume”: pe mama la profesorul Talpă din Roșcani, pe mătușa Aneta la „domnul senator Rotică”, în Cernăuți. Ideea de a o duce pe mama de-acasă pînă în cimitir
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
asta mai de demult, încît generației recente îi vine greu să creadă că au existat! Oamenii au devenit între timp mai sociabili, ieșind din egoismul și mohoreala care îi cuprinsese o lungă vreme după război, și auzi din ce în ce mai rar de certuri și de bătăi. Satul s-a desprins din formele vechi de existență, a renunțat la izolare. Reținerile, teama față de viața urbană s-au transformat, în urma unor solicitări reale, dar și a apariției unor «mituri», în dorință de a trăi la
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
critic” Al. Piru a venit „tocmai de la București” să oficieze evenimentul. Și alții mi-au spus că sînt intrigați - mai mult: consternați - de participarea Profesorului la un asemenea „bîlci” (s-a produs îmbulzeală, s-au distrus vitrine, s-au iscat certuri între cumpărători). Pe mine, gestul său nu m-a scandalizat, din contră, i-am savurat abilitatea și umorul. De la primele vorbe, Al. Piru s-a pus sub pavăza recomandărilor date anterior „scriitoarei” de Fănuș Neagu, Mircea Sântimbreanu și Mircea Nedelciu
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]