6,287 matches
-
revistei „Teatrul azi” și conferențiar la Academia Națională de Teatru și Film. Debutează la „Viața românească” în 1953. Publică numeroase cronici literare și dramatice, articole și eseuri în „Gazeta literară”, „Viața românească”, „Contemporanul”, „România literară”, „Teatrul” („Teatrul azi”), „Cinema”, „Noul Cinema”, „Dilema” (unde susține o rubrică), „Rampa” ș.a. Prima carte, eseul Problema intelectualului în opera lui Camil Petrescu, îi apare în 1958. A fost distins cu Premiul „I. L. Caragiale” al Academiei RSR (1978), Premiul Uniunii Scriitorilor (1981, 1983), Premiul Asociației Scriitorilor
SOLOMON. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289788_a_291117]
-
membru al Biroului consiliului de conducere al Societății de Științe Filologice (1980-1992), realizator de emisiuni radiofonice și de televiziune. Debutează cu versuri în 1951, la „Scânteia tineretului”, publicând, în timp, peste o mie de articole, reportaje, eseuri în „Contemporanul”, „Luceafărul”, „Cinema”, „Convorbiri literare”, „România literară”, susținând rubrici în „Pentru patrie”, „Limba și literatura pentru elevi”. Scrie scenariile unor filme de mare succes în anii ’80, în regia lui Nicolae Corjos: Declarație de dragoste (1985), Liceenii (1986), Extemporal la dirigenție (1988), Liceenii
SOVU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289807_a_291136]
-
până la reluarea din 1991, când director devine Dumitru Dragomir, iar redactor-șef Dan Claudiu Tănăsescu. Paginile primei serii reflectă viața artistică bucureșteană din perspectivă informativă. Manifestările culturale sunt prezentate în primul rând prin texte publicitare, afișe, anunțuri, programe de teatru, cinema, concerte și instantanee fotografice. Informației i se adaugă interviuri și scurte comentarii. Rubrica „Reflector” prezintă expoziții de pictură, artă grafică, fotografie, sculptură sau discută dramatizarea unor romane și tipologia personajelor dramatice. Din 1966 înregistrarea manifestărilor culturale e marcată de filtrul
SAPTAMANA CULTURALA A CAPITALEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289478_a_290807]
-
din realitate, surprinse într-un așa-zis scenariu „subiectiv”, semnat „argus”, „ciclop”, „polifem”, „ajax”, „memo”, „observator”. La rubrica „abc” se comentează, profund tendențios, actualitatea culturală, în timp ce „Agenda”, cu un titlu ulterior „De vineri până vineri”, informează despre programele de teatru, cinema, muzee, case de cultură etc. Cronica literară e semnată de H. Zalis, I. Negoițescu (până în august 1971), Cornel Regman, Aurel Baranga, Liviu Călin, Ben Corlaciu (înlăturat după un timp), Mircea Vaida, Marian Popa, I. D. Bălan, Cornel Ungureanu, Dan Zamfirescu, Dan
SAPTAMANA CULTURALA A CAPITALEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289478_a_290807]
-
V. Ciocâlteu, Eugen Constant, George Silviu, cu proză Liviu Rebreanu, Gib. I. Mihăescu, Carol Ardeleanu, Al. Lascarov-Moldovanu, Otilia Ghibu-Silviu, N. Milcu, iar dramaturgie semnează D. Nanu. Tudor Arghezi, un colaborator constant, trimite numeroase pamflete politice și sociale, articole despre teatru, cinema și arte plastice. S. semnalează apariții editoriale din țară și străinătate, noutăți din actualitatea literară, include cronici literare semnate de M. D. Ioanid, C. V. Gerota, Const. D. Ionescu. Sunt publicate două recenzii la volumul al doilea din Memorii de E.
SECOLUL-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289599_a_290928]
-
Societății Scriitorilor Români ș.a. Din 1940 orientarea prolegionară a publicației devine evidentă. Sporadic sunt prezente „Cronica dramatică”, semnată de Al. Raicu, Dan Petrașincu, Mihai Anastasiu, „Cronica muzicală”, susținută de Const. A. Orășianu, „Cronica cinematografică”, „Cronica științifică”. Rubrici culturale sunt și „Cinema”, „Astă seară veți asculta la radio”, „Muzică”, „Cărți noi”, „Bibliografie”, „Spectacole”, „Cărți, reviste”, „Plastica”, „Știri artistice”, „Teatrul și oamenii lui”, „Reflectoare”. Alți colaboratori: Anișoara Odeanu (sub semnătura Doina Peteanu), Arșavir Acterian (sub pseudonimul A. N. Suitariu), N. Pora, C. Dan
SEARA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289589_a_290918]
-
a) grupuri decizionale, care conduc societatea, gestionează puterea și aplică legile, exercitând în felul acesta un „control” asupra instituțiilor și cetățenilor; b) grupurile de manipulare, care exercită sub aparența informării o acțiune largă de manipulare prin mass-media (presă, radio, TV, cinema, teatru, megafestivaluri, competiții sportive etc.), generând „curente de opinie” adoptate automat, nereflexiv, de către populație; c) grupurile de persoane castrate, defavorizate și dependente social, care nu pot trăi independent, dar nici nu se pot adapta ușor în societate, având nevoie de
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
l-au mințit și l-au înșelat, poporul românesc își va lua, cu fruntea sus, locul de popor liber și independent, între noroadele unei lumi mai drepte și mai bune” (Al. Cerna-Rădulescu, Continuăm). Cotidianul are o pagină intitulată „Teatru, literatura, cinema, humor”, susținută de D. I. Atanasiu (rubrică „Însemnări”), Victor Papilian, Simion Bărbulescu, George Păun, Aurel M. Șerban, Toader Gătej, Miorița Mușat, Al. Cerna-Rădulescu, Aurel Tita, George Frângă, Ion Apostol Popescu, Alexandru Olteanu, Ț. D. Măruța, Ștefan Dragu ș.a. Versuri publică Marioara
TRIBUNA ROMANEASCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290259_a_291588]
-
din teatru (trăite de actorii Victor Handoca, I.C. Damira, Bruno și Any Braeschi) sunt completate armonios de desenele scenografului Th. Kiriakoff și de caricaturile lui Ion Sava sau ale lui Brudea. Culese din țară și din străinătate, sub rubrică „Teatru. Cinema” sau risipite printre altele, informațiile teatrale și cinematografice sunt mereu proaspete și obiective. Un „Bazar sportiv” alătura cronici sumare redactate de Emil Ronea și Mircea Manole. Diversitatea paginilor este susținută de mai multe traduceri, una din idiș (Shalom Alehem, Cei
UMORUL LITERAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290339_a_291668]
-
în 1990 trece la Studioul TVR, ca redactor, apoi realizator de emisiuni. Debutează cu versuri la „Steaua” în 1965, iar editorial cu volumul de proză scurtă Portocale și cascadori, apărut în 1978. Mai colaborează la „Echinox”, „Amfiteatru”, „Tribuna”, „Vatra”, „Orizont”, „Cinema” ș.a. Încă din studenție conduce trupe de teatru, ulterior regizează spectacole la Teatrul „Radu Stanca” din Sibiu, secția germană, realizând și filme de televiziune. Între 1990 și 2002 obține mai multe burse de specializare la Paris, Berna, Basel și Viena
ŢUCULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290279_a_291608]
-
1953 la „Tânărul scriitor” cu un grupaj de poezii, și editorial în 1956 cu traducerea în versuri a dramei pastorale Aminta de Torquato Tasso, iar în 1965 cu prima carte personală, placheta Poezii. Colaborează la „Ateneu”, „Tomis”, „Transilvania”, „Gazeta literară”, „Cinema”, „România literară”, „Convorbiri literare”, „Secolul 20”, „Orizont”, „Limba română”, „Săptămâna” ș.a., precum și la radio, unde a fost titularul rubricii „Cărți pentru eternitate” (1981-1985) și examinator în cadrul emisiunii-concurs „Cine știe câștigă”. A făcut regie de teatru (I. L. Caragiale, O noapte furtunoasă
VULPESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290668_a_291997]
-
Tibet maestrul, iar în Africa colonizatorul, chiar și cu forța. Prioritate aveau cunoștințele și deprinderile, dar se urmărea și o idolatrizare a unor eroi: mari conducători, aventurieri. În America și acum se crede că orice fată poate deveni stea de cinema și orice băiat poate deveni președinte de țară. În țara noastră, educația parentală a fost simplă, dar de bun simț. Părintele își educa copilul în spiritual credinței, cu frică de Dumnezeu, cu dragoste față de domnitor, cu umilință față de boier, cu
ARTA DE A FI PĂRINTE. In: Arta de a fi părinte by Lămîiţa Măcieş, Tatiana Grigoraş () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1395]
-
temporare ale unor obiecte (”împrumuturi”) posibilitatea de a îmbrăca o rochie pentru ocazii speciale, de a sta pe scaunul cuiva, de a avea o cameră privată etc.; activități stimulatoare excursii jocuri, vizionarea unor programe T.V., sau a unor filme la cinema, citirea cărții preferate etc.; recompense sociale îmbrățișări afectuoase, laude, zâmbete, o simplă privire care să exprime interesul ș.a.m.d. Zece motive care susțin folosirea recompensei: Un copil care este educat folosindu-se adecvat tehnica întăririi pozitive, își va dezvolta
CE ÎNSEAMNĂ SĂ FII PĂRINTE?. In: Arta de a fi părinte by Cristina Glisă () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1418]
-
redactor-șef, în 1944-1946 director, alături de Mihai Ralea. Colaborează la „Arhiva pentru știință și reformă socială”, „Convorbiri literare”, „Bilete de papagal”, „Clopotul”, „Revista literară”, „Minerva”, „Dimineața”, „Adevărul” și „Adevărul literar și artistic”, „Universul literar”, „Cuvântul” și „Cuvântul literar”, „Realitatea ilustrată”, „Cinema”, „Revista Fundațiilor Regale”, „Națiunea” lui G. Călinescu ș.a., semnând și Margareta Popescu sau M. Suchianu. Din 1939 este directorul săptămânalului „Film”. Arestat în 1948, este închis fără proces până în 1950. În aprilie 1951 G. Călinescu îl numește „colaborator științific” la
SUCHIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290006_a_291335]
-
Profira Sadoveanu, Stele și luceferi, pref. G. Călinescu, București, 1969, 135-146; Corbea-Florescu, Biografii, I, 217-224; Florian Potra, „Empirismul eretic” al lui D. I. Suchianu, LCF, 1974, 13; Cornel Cristian, Bujor T. Râpeanu, Dicționar cinematografic, 1974, 417; Petre Rado, Păcăliți și despăcăliți, „Cinema”, 1974, 133; Crohmălniceanu, Literatura, III, 378-384; Șerban Cioculescu, Drumurile „Mioriței”, LCF, 1978, 44; Cornel Ungureanu, „Foste adevăruri viitoare”, O, 1978, 49; Silvian Iosifescu, „Foste adevăruri viitoare”, RL, 1978, 49; Alexandru Balaci, Pledoaria inteligenței, CNT, 1979, 16; George, Sfârșitul, III, 211-214
SUCHIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290006_a_291335]
-
o ființă manipulabilă de către stat și puterea politică, ducând treptat la o totală depersonalizare a sa (A. Barrère). 2) Civilizația imaginii publice Corelată direct cu civilizația materială, cu dezvoltarea tehnologiei, cultura contemporană este o civilizație a imaginii. Prin intermediul mass-mediei (TV, cinema, radio, presă, reclame, publicitate etc.) toate mediile sociale suferă o presiune invadantă a „masificării sociale” ( G. Cohen-Seat și P. Fougeyrallas). Omul modern devine un „locuitor al unei vaste iconosfere”, veritabil mediu de experiență impus de informația vizuală. Asistăm, în felul
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
publicitare, impuse propagandistic, ca soluții exemplare și pe care masele le vor urma și imita în mod automat, fără nici o critică. Aceste modele sunt reprezentate prin personalități exaltate (lideri politici, reformatori religioși sau moraliști), personalități captative (staruri, vedete, idoli de cinema etc.), personalități mesianice, salvatoare (cu rol profetic), personalități enigmatice (vindecători, traumaturgi, persoane dotate cu forțe benefice sau malefice, vrăjitori, terapeuți bioenergeticieni etc.), în fine personalități oculte (diavolul, forțele răului, extratereștrii, organizații oculte mondiale etc.). Aceste modele umane de referință, exemplare
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
proza germană contemporană, printre care se numără și cele din Bernhard Schlink. Traduceri: Victor Kernbach, Die seltsamen Wanderungen, în Planet im Raum. Wissenschaftlich-phantastische Erzählungen aus Rumänien, Berlin, 1972; Rudolf Kurtz, Expresionism și film, în Petre Rado, Labirintul umbrelor. Expresionismul în cinema, București, 1975; Gustav René Hocke, Manierismul în literatură, București, 1977; ed. pref. Nicolae Balotă, București, 1998; Martin Bocian, Dicționar enciclopedic de personaje biblice, pref. trad., București, 1996 (în colaborare cu Gabriela Danțiș); Carola Stern, Isadora Duncan & Serghei Esenin, postfața trad
SPUHN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289840_a_291169]
-
la Gherla (1947-1963), devine apoi cadru didactic la Facultatea de Filologie din Târgu Mureș. Debutează cu folclor în „Izvorașul” (1935), iar în volum cu însemnările din Literatura ardeleană nouă (1945). Este redactor la „Prietenii artei” (1947), colaborează la „Artă, teatru, cinema, muzică”, „Astra”, „Claviaturi”, „Făclia”, „Luceafărul literar”, „Provincia”, „Ramuri”, „Scrisul bănățean”, „Steaua”, „Tribuna”, „Tribuna Transilvaniei”, „Voința Transilvaniei” ș.a. În Literatura ardeleană nouă P. încearcă să contureze profilurile unor scriitori ca Victor Papilian, George Boldea, Ion Moldoveanu, Mihai Beniuc, Emil Giurgiuca, Ion
POPESCU-12. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288933_a_290262]
-
PREMIERA ILUSTRATA, revista apărută la București între 17 noiembrie 1928 și iulie 1929, cu subtitlul „Bazar săptămânal de critică și informație. Teatru și cinema”. Redactori: N.N. Șerbănescu (care semnează și Teofil Șerban) și Mihai Arțăreanu. Publicația își fixează că țel „să îmbrățișeze toate manifestările de cultură ale teatrului românesc” și să promoveze „literatura cuminte și sănătoasă, a unor vremi trecute, dar nu prea depărtate
PREMIERA ILUSTRATA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289008_a_290337]
-
al cursului de istoria și teoria filmului (1971-1997). Debutează în 1961, la revista „Teatrul”, cu piesa În noaptea asta nu doarme nimeni, iar editorial cu volumul Experiență și speranță. Ecran românesc (1968). Colaborează la „Steaua”, „Viața românească”, „Secolul 20”, „Teatrul”, „Cinema”, „Contemporanul”, „România literară” ș.a. Traduce peste o sută de scrieri dramatice, multe dintre ele reprezentate la diferite teatre din București și din alte orașe ale țării. I s-au conferit numeroase distincții internaționale: Ordinul Meritul Republicii Italiei (1978, 1995), Premiul
POTRA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288990_a_290319]
-
crai della Vecchia Corte. Remember, ed. bilingvă, București, 1980. Repere bibliografice: Ileana Berlogea, Pirandello în România, SXX, 1967, 6; Michaela Șchiopu, Pirandello, RITL, 1967, 4; Ion Cantacuzino, „O voce din off”, RL, 1973, 29; Valerian Sava, „O voce din off”, „Cinema”, 1973, 7; Aurel Bădescu, Giorgio Bassani, „Bâtlanul”, CNT, 1973, 34; Constantin Hârlav, Giorgio Bassani, „Bâtlanul”, TR, 1973, 39; Ion Lazăr, Mai mult decât o „propunere”, LCF, 1975, 31; Valerian Sava, „Voci și vocații cinematografice”, „Cinema”, 1975, 8, Antoaneta C. Iordache
POTRA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288990_a_290319]
-
Sava, „O voce din off”, „Cinema”, 1973, 7; Aurel Bădescu, Giorgio Bassani, „Bâtlanul”, CNT, 1973, 34; Constantin Hârlav, Giorgio Bassani, „Bâtlanul”, TR, 1973, 39; Ion Lazăr, Mai mult decât o „propunere”, LCF, 1975, 31; Valerian Sava, „Voci și vocații cinematografice”, „Cinema”, 1975, 8, Antoaneta C. Iordache, Florian Potra, O, 1975, 10; Sorin Titel, Lecturi cinematografice, RL, 1976, 14; Manuela Cernat, Florian Potra, „Scânteia”, 1980, 11 695; Elena Nestor, „Reconstruiri”, RL, 1981, 52; Dan Ciachir, Mateiu I. Caragiale în italiană, SPM, 1982
POTRA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288990_a_290319]
-
1995), piesele Îndurarea norocului și Țipăt fără drept de apel, în limba rusă, intrate în anii ’80 în circuitul samizdatului, adaptări dramatice (după Eminescu, Mihail Sadoveanu, Ion Druță ș.a.), cărți pentru copii, monografii (Constantin Constantinov, 1982), eseuri despre teatru, muzică, cinema, literatură, numeroase traduceri (inclusiv o carte de transpuneri în rusește din poezia optzeciștilor români, realizată în colaborare). În fine, în 2003, publică volumul de teatru Dacă rusoaicele nu mai au de la cine naște copii, agață un român... . Pregătește pentru tipar
PREPELIŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289010_a_290339]
-
între 30 noiembrie 1941 și 16 aprilie 1944, sub titlul „Rampa. Teatrală și cinematografică”, iar cotidian din 21 octombrie 1946 și din nou săptămânal din ianuarie 1947 până la 18 iulie 1948, sub titlul „Rampa. Ziar de teatru, muzică, sport și cinema”. Directori: M. Faust Mohr (1915-1926), Scarlat Froda (1927-1938), George Gregorian (1941-1944). În 1946 din comitetul de redacție fac parte N.D. Cocea, Petru Comarnescu, I. Flavius, Alexandru Kirițescu, Ioan Massoff ș.a. Din 16 aprilie 1916 subtitlul este „Ziar artistic, teatral, literar
RAMPA NOUA ILUSTRATA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289125_a_290454]