5,141 matches
-
Grigore Vieru "contaminarea ideologică a fost minimă și superficială" (p. 47); poetul a cunoscut "drama conștiinței sfâșiate, împotriva căreia a luptat ani de zile, mai ales cu sine, stare augmentată de descoperirea lui Eminescu și a adevăratei sale identități" (loc. cit.); a refuzat "crezul sovietic panslav al întâietății lui homo sovieticus" (p. 48). Pagini comprehensive consacră Theodor Codreanu luptătorului. Vieru trece drept un Goga basarabean, deși structura fragilă nu l-ar recomanda pentru bătălii dure. "Creșterea lui în mijlocul unei societăți înstrăinate
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
și tăcerea, întinsă pe lungimea măcar a unui deceniu, pe care o recomandă profesoral E. Negrici, supunându-l pe poet și gazetar (îndeosebi) unui ciudat embargou. În fond, canonicul de la Blaj punea în discuție, cu "furie iconoclastă" (Th. Codreanu, lucr. cit., p. 323) tocmai cultul pentru cel care nu era "nice barem poet". Eminescu, "geniu impus", un biet poetastru era beneficiarul presiunilor venite dinspre noua direcție, ctitorindu-i un cult periculos și nemeritat. Or, poezia sa crea o veritabilă "tortură sufletească
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
de mentorul junimist. De unde și "ingratitudinea" de care se va plânge, repetat, Maiorescu. Cabala antieminesciană viza anihilarea ziaristului, trăitor "între lupi", cel care reușise "să se pună rău cu toată lumea" și care își impunea drept normă de viață adevărul (lucr. cit., p. 211). Incursiunea în epocă nu putea ocoli, "războiul diagnozelor". Cu documentele pe masă, dl. Codreanu dovedește condiția de cobai a poetului (pretins luetic), supus de dr. Iszac unei intoxicații mercuriale care, evident, îi va înrăutăți starea. Chiar Eminescu credea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
de cobai a poetului (pretins luetic), supus de dr. Iszac unei intoxicații mercuriale care, evident, îi va înrăutăți starea. Chiar Eminescu credea despre sine că ar fi "un om sacrificat" (zicea Petre Th. Missir). Iar Maiorescu, un "om criptic" (lucr. cit., p. 326), greu de descifrat își va face jocul duplicitar. Fără a ignora ori minimaliza condiția sa de binefăcător, Maiorescu vădește lașitate, traversând "infernul sacrificial"; îl vom găsi alături de "amicii sacrificatori" și, pe altă parte, are grijă protectoare, împinsă de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
stând lucrurile, Maiorescu este, deopotrivă, întemeietorul cultului Eminescu (oferind girul spiritului său critic) și regizor al evenimentelor din anii de recluziune ai poetului. Ziua de 28 iunie 1883, când s-a rostit sentința morții civile este "o cheie hermeneutică" (lucr. cit., p. 73) pentru tot ce va urma. Cu certitudine însă (și demonstrația d-lui Codreanu e fără fisură) n-a urmat un vid intelectual în existența eminesciană. Omul sacrificat a ieșit creator la rampă, așezând premisele unui mit transformator. Adevărat
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
din normă ("cercul strâmt"); sau, cu vorbele lui A.C. Cuza, "normal, în înțelesul vulgar, (el) nu era". Motiv temeinic, așadar, de a propune, metodologic vorbind, un dublu referențial, fără a manevra exclusivist doar referențialul nebuniei. Or, "spargerea referențialului unilateral" (vol. cit., p. 73) presupune a conjuga perspectivele (patologică și ideologică), luând în calcul conjunctura geopolitică și implicarea masonică. Înțelegem de ce, citit în rama epocii, incomodul gazetar, "stricat cu toată lumea", trebuia anihilat, "uitat", purtând stigmatul nebuniei. Evident, publicistica l-a epuizat, procurându
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
o epistolă din 3 mai 1880), asumându-și soarta "bolnavului exemplar". Îndreptățit, Theodor Codreanu insistă acum asupra referențialului secund și scoate la lumină date suplimentare, confruntă variante care se contrazic, încercând a face ordine într-un "haos de informații" (vol. cit., p. 266). Observam cu un alt prilej că lectura textuală, în firea lucrurilor, se cuvine întregită prin lectura contextuală încercând a descifra, în cazul lui Eminescu, epoca sa, cea care i-a hrănit îmbelșugat opera ziaristică. O frază pe care
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
op. cit., p. 216 (n.ed., L.C.). 10 Radu Enescu, Despre postmodernism după sau dincolo, în "Familia", nr. 1/1988. 11 I.B. Lefter, Postmodernism. Din dosarul unei "bătălii" culturale, ediția a doua, Ed. Paralela 45, Pitești, 2002, p. 254 (apud Th.C., op. cit, p. 138, n.ed., L.C.). 12http://aisberg.8k.ro/13 DESPARTIREA%20DE%20MODERNITATE.htm [accesat: 9 sept. 2012] 13 V. http://luceafarul.wordpress.com/literatura/o-noua...; accesat: 24.02.2015 14 Cronică semnată cu pseudonimul Dinu Mirea (n.ed., L.C.). 15 Cronică
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
la alin. (1); numărul voturilor astfel obținute de fiecare partid, formațiune politică sau alianță a acestora se împarte la 1, 2, 3, 4 etc., făcîndu-se atîtea operații de împărțire cîte mandate nu au putut fi atribuite la nivelul circumscripțiilor electorale; citurile rezultate din împărțire, indiferent de listă din care provin, se clasifică în ordine descrescătoare, pînă la concurență numărului de mandate neatribuite; cel mai mic din aceste cituri constituie coeficientul electoral pe țară, pentru deputați și, separat, pentru senatori; fiecărui partid
LEGE nr. 68 din 15 iulie 1992 - (*actualizată*) pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108348_a_109677]
-
de împărțire cîte mandate nu au putut fi atribuite la nivelul circumscripțiilor electorale; citurile rezultate din împărțire, indiferent de listă din care provin, se clasifică în ordine descrescătoare, pînă la concurență numărului de mandate neatribuite; cel mai mic din aceste cituri constituie coeficientul electoral pe țară, pentru deputați și, separat, pentru senatori; fiecărui partid, formațiune politică sau alianță a acestora i se vor repartiza atîtea mandate de deputati sau, după caz, de senatori de cîte ori coeficientul electoral pe țară se
LEGE nr. 68 din 15 iulie 1992 - (*actualizată*) pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108348_a_109677]
-
altele este semnificativ: The Origins of Backwardeness in Eastern Europe. Economies and Polities from the Middle Ages until the Early Twentieth Century, Editet by Daniel Chirot, University of California Press, Berkeley Los Angeles, London, 1989, 260p. 10. Victor Papacostea, op. cit, p. 18 11. Acad. Virgil Cândea, Nicolae Iorga și Europa de Sud-Est, în Memoriile Secției de Științe Istorice și Arheologice, seria IV, tomul XX, 1995, p. 65. 12. Acad. Ștefan Ștefănescu, Românii și conștiința europeană, în idem, p. 81. 13
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
Din textul Pactului Tripartit din 27 septembrie 1940, în Documents on International Affairs, 1939-1946, II, pp. 81, 82. 25 Memorandum al Ministerului Afacerilor Externe semnat de Schnurre asupra acordului comercial germano-sovietic din 11 februarie 1940, în Sontag și Beddie, op. cit, pp. 131-134. 26 Ribbentrop către Schulenburg, Berlin, 3 septembrie 1940, în Sontag și Beddie, op. cit., pp. 181-183. 27 Schulenburg către Ministerul de Externe al Germaniei, Moscova, 26 noiembrie 1940, `n Sontag și Beddie, op. cit., pp. 258, 259. 28 Operațiunea Barbarossa
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
Să mergem mai departe. În 1978, Comisia pentru învățământ, sănătate, cultură și administrație de stat25 era compusă din: Zaharia Gheorghe (secretar al Consiliului Popular, Iași), Baciu Gheorghe (inspector la Direcția Sanitară a județului Iași), Curievici Ioan (prof. la IPI - președinte CIT), Martinaș Petre (instructor la Cabinetul județean de organizare economico-soccială Iași), Stan Dumitru (inspector, IȘJ Iași), Turtă Dumitru (vicepreședinte al Consiliului județean pentru cultură și educație socialistă, Iași). Să-i luăm pe rând. Pe Zaharia Gheorghe îl știm, ne-a fost
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
edu/cgi/p/pod/dod. Flonta, Mircea, Adevăruri necesare?, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1975. Florian, Mircea, Logica lui Aristotel, în vol. Aristotel, Organon I, Editura Științifică, București, 1957. Florian, Mircea, "Introducere" la Aristotel, Organon II. Analitica primă, ed. rom. cit. Florian, Mircea, "Indice terminologic al Organonului", în Aristotel, Organon, IV, ed. rom. cit. Frege, Gottlob, (1) "On sense and reference", în A. W. Moore (Ed.), Meaning and reference, Oxford University Press, 1993. Frege, Gottlob, Scrieri logico-filosofice, I, trad. Sorin Vieru
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
București, 1975. Florian, Mircea, Logica lui Aristotel, în vol. Aristotel, Organon I, Editura Științifică, București, 1957. Florian, Mircea, "Introducere" la Aristotel, Organon II. Analitica primă, ed. rom. cit. Florian, Mircea, "Indice terminologic al Organonului", în Aristotel, Organon, IV, ed. rom. cit. Frege, Gottlob, (1) "On sense and reference", în A. W. Moore (Ed.), Meaning and reference, Oxford University Press, 1993. Frege, Gottlob, Scrieri logico-filosofice, I, trad. Sorin Vieru, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1977. Gadamer, Hans G., (1) Adevăr și metodă
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
col. Gândirea slabă, trad. Ștefania Mincu, Editura Pontica, Constanța, 1998. Vezeanu, Ion, "Dificultăți ale identității absolute: Leibniz și Frege", în Revista de filosofie analitică, Volumul IV, 2, Iulie-Decembrie 2010. Vieru, Sorin, " Note" la Gottlob Frege, Despre concept și obiect, ed. cit. Vlăduțescu, Gheorghe, Modernitatea ontologiei aristotelice: aristotelismul ca filosofie a individualului, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1983. Vlăduțescu, Gheorghe, Filosofia în Grecia veche, Albatros, București, 1984. Vlăduțescu, Gheorghe, Deschideri către o posibilă ontologie, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1987. Vlăduțescu, Gheorghe, Bufnița Minervei
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
35 Gottlog Frege, "Funcție și concept", în vol. Scrieri logico-filosofice, I, p. 249-251; Idem, On sense and reference. (Ed. citate) 36 A se vedea, pentru această problemă, și Sorin Vieru, " Note" la Gottlob Frege, Despre concept și obiect, în vol. cit.; Nota 6, p. 307. 37 Aristotel, Despre interpretare, 17 a (6), p. 215. 38 Cf. Despre interpretare, 17 a (6). 39 Cf. Wittgenstein, Caietul albastru, pp. 43-44. 40 A se vedea, pentru această problemă, și: Quine, "Two dogmas of empiricism
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
and reason is always in the same state; but that which is conceived by opinion with the help of sensation and without reason, is always in a process of becoming and perishing and never really is." Plato, Timaeus, Ed. eng. cit., p. 16. 42 Există și un alt context care probează ideea neafirmării omnipotenței judicativului în discursul platonician, de mai multe ori amintit în lucrarea de față. Este vorba despre ceea ce s-a numit "tabela categoriilor" din Sofistul. Dezbătând condițiile în
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
reducție fenomenologică, în Maurice Merleau-Ponty, Phénoménologie de la perception, Troisième partie, III: "La liberté". 207 Aristotel, Etica nicomahică, Cartea a II-a, V, 4; 1105 b; p. 38. 208 Cf. Thomas Nagel, What is it like to be a bat?, Ed. cit. 209 A se vedea " Introducerea" acestei lucrări. 210 Wittgenstein, Tractatus Logico-Philosophicus (Logisch-philosophische Abhandlung); 6.522, p. 111. 211 Cf. Wittgenstein, Tractatus Logico-Philosophicus (Logisch-philosophische Abhandlung), 3.221; 3.3; 6.522; pp. 22, 23, 111. 212 Gottlob Frege, On sense and
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
6/1775; 12/1775. 50 Mihai-Ștefan Ceaușu, op. cit., p. 129. 51 DJAN Suceava, colecția Documente, pachet V, doc. nr. 24/1774; p. XXVI, doc. nr. 44/1774. 52 Hurmuzaki, Documente, vol. VII, nr. LXXVI, p. 124-125. 53 DJAN Suceava, loc. cit. 54 DANIC București, fond Consiliul Aulic de Război, pachet I, doc. nr. 5/1775; Daniel Werenka, Die Verhandlungen Österreichs mit der Türkei über den "Bukowiner District", în "Jahresbericht der Staats-Unterrealschule", Wien, 1891/1892, p. 7. 55 Rudolf Wagner, op. cit., p.
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
București, Fundația pentru Literatură și Artă "Regele Carol II", 1939, p. 103. 5 Ibidem, p. 201. 6 Mihai Eminescu, Opere IV, București, Editura Academiei R.P.R., 1952, p. 319. 7 Romulus Vulcănescu, op. cit., p. 18. 8 Mihai Eminescu, Opere I, ed. cit., p. 111. 9 Lucian Blaga, Elogiul satului românesc, Discurs rostit la 5 iunie 1937 în ședința solemnă, [în] Academia Română, Discursuri de recepție, București, 1937, p. 4: "Copilăria și satul se întregesc reciproc, alcătuind un întreg inseparabil. S-ar putea vorbi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
11. 13 Satul începe brusc, urcând un drum străjuit de plopi, desigur fără soț, lăsând câteva case în dreapta. Pe coasta celuilalt deal, în stânga biserica satului, din cărămidă și piatră, păstrând proporțiile ctitoriilor din Oltenia. 14 Mihai Eminescu, Opere I, ed. cit., p. 6. 15 Ibidem, p. 231. 16 Ibidem. 17 Ibidem, p. 201. Străbătând mai tot timpul valea, un curent de aer face ca această imagine din Trecut-au anii... să se reîntrupeze în real. 18 Mihai Eminescu, Opere VII, București
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
201. Străbătând mai tot timpul valea, un curent de aer face ca această imagine din Trecut-au anii... să se reîntrupeze în real. 18 Mihai Eminescu, Opere VII, București, Editura Academiei R.S.R., 1977, p. 314. 19 Idem, Opere I, ed. cit., p. 231. 20 Augustin Z.N. Pop, Noi contribuții documentare la biografia lui Mihai Eminescu, București, Editura Academiei R.S.R., 1969, p. 77. 21 Mihai Eminescu, Opere I, ed. cit., p. 231. 22 Ibidem, p. 6. 23 Ibidem, p. 121. 24
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
Editura Academiei R.S.R., 1977, p. 314. 19 Idem, Opere I, ed. cit., p. 231. 20 Augustin Z.N. Pop, Noi contribuții documentare la biografia lui Mihai Eminescu, București, Editura Academiei R.S.R., 1969, p. 77. 21 Mihai Eminescu, Opere I, ed. cit., p. 231. 22 Ibidem, p. 6. 23 Ibidem, p. 121. 24 Idem, Opere IV, ed. cit., p. 76. 25 Idem, Opere I, ed. cit., p. 123. 26 Idem, Opere IV, ed. cit., p. 354. 27 Idem, Opere I, ed. cit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
Z.N. Pop, Noi contribuții documentare la biografia lui Mihai Eminescu, București, Editura Academiei R.S.R., 1969, p. 77. 21 Mihai Eminescu, Opere I, ed. cit., p. 231. 22 Ibidem, p. 6. 23 Ibidem, p. 121. 24 Idem, Opere IV, ed. cit., p. 76. 25 Idem, Opere I, ed. cit., p. 123. 26 Idem, Opere IV, ed. cit., p. 354. 27 Idem, Opere I, ed. cit., p. 201. 28 Augustin Z.N. Pop, Contribuții documentare la biografia lui Mihai Eminescu, București, Editura
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]