38,100 matches
-
pe care o invocă Schiller, mustrînd un poem pentru că n-ar respectă "statornicia legăturii" pe care ar presupune-o o atare "logică"! Formă își adjudeca o "recompensă" a funcției sale particularizatoare, prin cutezanța internă, prin "infinitul mic" ce-l deschide cititorului, vrăjindu-i ochiul, asadar cu o indeterminare în altă cheie, cu o transparență a misterului deopotrivă scriptic și ontic: "sîngeram din același braț / zi după zi, din ce in ce mai transparenți, / mai oxidabili... / te sun rar: tăcere, sporovăiala, emoții de stadion; / și totuși
Formă si existentă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17692_a_19017]
-
năduful doar pe un sistem întreg, compact, plasându-te în abstract și este mult mai lesnicios să-ți cauți ținte concrete pentru a te descarcă. Acum zece ani, scriitorul încă mai era - cel ce era - o prezumtiva portavoce a tuturor cititorilor săi. Chiar și stăpânirea dădea voie unor supape (bine precizate!) să elimine o parte din presiunea acumulată, astfel încât până și cei mai zeloși cântăreți ai dictaturii se pot lăuda azi - cu textele în fața! - că au spus ceva ce altul n-
Despre dialogul frânt by Gheorghe Schwartz () [Corola-journal/Journalistic/17690_a_19015]
-
pentru scris i se strecoară printre degete. Pe de altă parte, relația cu publicul sau s-a schimbat esențial: el, Scriitorul (cu S mare), nu mai reprezintă Speranța (tot cu S mare), cărțile au devenit un lux pe care atât cititorii, cât și bibliotecile sunt obligate să și-l drămuiască, iar timpul afectat lecturii este agresat de numeroase alte provocări. În al treilea rând, solidaritatea de grup - atâta câtă a fost - s-a spart cu totul. Din varii motive, care nu
Despre dialogul frânt by Gheorghe Schwartz () [Corola-journal/Journalistic/17690_a_19015]
-
treilea rând, solidaritatea de grup - atâta câtă a fost - s-a spart cu totul. Din varii motive, care nu mai au loc să fie amintite aici. Până la urmă, confraților nu li se mai cere decât să joace măcar rolul de cititori avizați. Însă și confrații trec prin aceleași probleme ca și ceilalți cititori, abia de mai au timp să-și scrie cărțile lor... Beneficiind de un număr limitat de exemplare de autor, scriitorul le împarte celor de la care așteaptă o reacție
Despre dialogul frânt by Gheorghe Schwartz () [Corola-journal/Journalistic/17690_a_19015]
-
cu totul. Din varii motive, care nu mai au loc să fie amintite aici. Până la urmă, confraților nu li se mai cere decât să joace măcar rolul de cititori avizați. Însă și confrații trec prin aceleași probleme ca și ceilalți cititori, abia de mai au timp să-și scrie cărțile lor... Beneficiind de un număr limitat de exemplare de autor, scriitorul le împarte celor de la care așteaptă o reacție scrisă sau celor de la care nădăjduiește o părere pertinenta. Însă nici macar cei
Despre dialogul frânt by Gheorghe Schwartz () [Corola-journal/Journalistic/17690_a_19015]
-
săi, făcându-le numele să circule pe toate canalele; autorii scurtei "perioade de dezgheț" au reușit să pătrundă și ei în conștiința publicului. În contrast, cei veniți după 1970 au rămas la fel de anonimi prin opera lor în fața paturilor largi de cititori că și înainte de ^89. S-au făcut cunoscuți doar aceia care apar în talk-show-uri și este, de aceea, de presupus că faima li se trage de acolo și nu din cărțile lor - chiar dacă, în paralel, unii dintre ei sunt și
Despre dialogul frânt by Gheorghe Schwartz () [Corola-journal/Journalistic/17690_a_19015]
-
repetate - fără nici un efect - până la plictis. Rândurile acestea vor doar să le amintească scriitorilor înșiși că faptut că nu mai sunt capabili de un dialog între ei "cu cărțile pe masa" alimentează frustrările, falsele probleme și un spectacol dezagreabil în fața cititorilor. Nu trag pe nimeni de urechi, nici măcar pe criticii profesioniști, tot mai "specializați" în comentariile lor. Nu trag pe nimeni de urechi pentru că nici eu nu mă pot lăuda cu o disponibilitate mai largă spre dialog. Singur, artistul, scriitorul este
Despre dialogul frânt by Gheorghe Schwartz () [Corola-journal/Journalistic/17690_a_19015]
-
Scriitorul vorbește acum cu el însuși (fiindcă n-a avut curajul, fiindcă n-a fost prudent să vorbească timp de cincizeci de ani cu ceilalți?), considerându-se pe șine cel mai stimabil conlocutor, chiar dacă se exprimă în prezența masei de cititori. Scriitorul nu mai are încredere în critici, mai ales că aceștia, așa cum am arătat, "s-au specializat" pe anumite figuri, iar el, scriitorul, se simte singur, chiar după cinci premii literare. Nemaiexistând o scară convențională de valori, iluzia acesteia se
Despre dialogul frânt by Gheorghe Schwartz () [Corola-journal/Journalistic/17690_a_19015]
-
Alex. Ștefănescu Flăcările de deasupra comorilor Cristian Bădilită își publică, în sfârșit, o parte din versuri, după ce s-a afirmat că publicist, eseist și traducător. Fișa să bio-bibliografică este semnificativă în multe privințe, astfel încât o reproduc pentru edificarea acelor cititori care n-au altă sursă de informare. Născut la 27 martie 1968 în orașul Săveni din județul Botoșani, Cristian Bădilită a studiat filologia clasică, la București, si teologia, la Madrid și Paris. A debutat cu volumul de eseuri Sacru și
Poet român, afirmat la sfârsitul secolului XX by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17691_a_19016]
-
rasă) Aceasta este prima impresie. Când începem, însă, să citim cartea cu adevarat, lăsându-ne absorbiți integral de ea și începând să înțelegem limbă străină în care ni se adresează Cristian Bădilită (pentru că stilul oricărui poet valoros reprezintă inițial pentru cititor o asemenea limbă străină), descoperim că aproape fiecare poem are profunzime. Există o gravitate de fond, a unui filosof care a ajuns să știe despre viața mai multe decât el însuși și-ar fi dorit. Irizațiile semantice jucăușe pe care
Poet român, afirmat la sfârsitul secolului XX by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17691_a_19016]
-
Este un personaj luminos, care nu găsește o plăcere perversa în evocarea extincției. Dacă totuși glumește - si glumește adeseori - pe seama morții este numai pentru că nu vrea să-i contamineze și pe alții de tristețe. De fapt, poetul se poartă cu cititorii că un matur cu copiii. Le spune ceea ce are de spus pe înțelesul lor, adeseori sub forma unui joc: Vine seară, iti ucizi nevasta/ aruncând-o blând într-un cuțit/ tot atât de fraged că și coasta/ de din care ea s-
Poet român, afirmat la sfârsitul secolului XX by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17691_a_19016]
-
și câte un moment de superficialitate voioasa: "- Din doi fulgi de nea,/ imaculați,/ se poate obține/ foarte simplu/ un înger la eprubeta" (Mic tratat de angelologie) Însă, în marea majoritate a cazurilor, este vorba de un tragism care se transmite cititorului tocmai pentru că lipsește acea solemnitate tradițională care, din perspectiva sensibilității estetice de azi, face neverosimil sau chiar ridicol tragismul: "Lacrima dulce/ și sfântă/ lacrimă-turture/ lacrimă-strugure/ lacrimă-lacrimă/ plângând Maria/ născu pe Mesia." (Colind) La cei numai 3l de ani ai săi
Poet român, afirmat la sfârsitul secolului XX by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17691_a_19016]
-
Plăcută pentru că, paradoxal, ea nu este cu adevarat inactualitate, căci așa cum spuneam, în final orice poveste semnată de el își scoate la iveală acel cordon ombilical care o ține legată de timpul în care trăim. Dar, ceea ce pare inactualitate permite cititorului să se rupă de imediat, să intre într-o stare interioară care presupune detașare și depărtare de zgomotul cotidianului și al actualului, pentru că abia de la această distanță astfel cîștigată să poată privi cu luare aminte propriul său univers. Îmi dau
Autoportret de unul singur by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17703_a_19028]
-
român că echivalent al unui album de fotografii, interesant este că toate fotografiile sînt una și aceeași, căci ele nu înregistrează modificări ale persoanei înfățișate, ci, dimpotrivă, reafirmări identice. Fidelman nu se schimbă, nu evoluează. Datele lui identitare sînt communicate cititorului de la bun început. Și atunci, de ce mai multe fragmente, de ce nu doar prima povestire? Pentru că tocmai consecventă lui Fidelman este cea care îi definește profilul tragic. Fidelman nu știe că e același, el caută schimbarea, pentru că de fapt își caută
Autoportret de unul singur by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17703_a_19028]
-
de geneză Munții Pindului. Creația populară i-a preocupat și i-a influențat, cum se știe, pe Anton Pann, Eminescu, Creangă și Slavici, pe Delavrancea, Coșbuc, Agârbiceanu și Sadoveanu, iar mai tarziu pe Lucian Blaga, Mircea Eliade și Vasile Voiculescu. Cititorul va găsi în Dicționar caracterizări dintre cele mai pertinente, cu evidențierea individualităților și a contribuțiilor fiecăruia, fie în calitate de culegători (A. Pann, M. Eminescu, I. Slavici), fie de teoreticieni (Lucian Blaga, Mircea Eliade). După Hașdeu, a doua personalitate proeminenta a domeniului
Dictionarul etnologilor români by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/17697_a_19022]
-
Apoi, eroul românului moare pe neașteptate, într-un accident de mașină (sau își asumă, în sfârșit, moartea care l-a adus în "Shambala"). Românul este de o artificialitate programatica; din cauza ei dramatismul experienței trăite de Iulian Raicu nu ajunge la cititor decât că o suferință teoretică. Pe de altă parte, autorul nu merge cu artificialitatea atât de departe încât să se elibereze de orice obligație de a fi verosimil și să ofere cititorilor un spectacol carnavalesc, ca Marquez. Lucian-Claudiu Amor (eu
PROZATORI TINERI by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17709_a_19034]
-
experienței trăite de Iulian Raicu nu ajunge la cititor decât că o suferință teoretică. Pe de altă parte, autorul nu merge cu artificialitatea atât de departe încât să se elibereze de orice obligație de a fi verosimil și să ofere cititorilor un spectacol carnavalesc, ca Marquez. Lucian-Claudiu Amor (eu, unul, voi continua să-i spun astfel) este un scriitor înzestrat, care nu s-a decis încă pentru un gen de proza care să-l avantajeze. Observator distant al realității și, în
PROZATORI TINERI by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17709_a_19034]
-
Humanitas, a înregistrat la numărul 160, în 2009, titlul unei scrieri rusești, - Compromisul -, semnată Serghei Dovlatov (versiune românească - Margareta Șipoș). Un survol de orientare auctorială sau tematică peste... colecție impune o apreciere la superlativ. Cu o precizare strict necesară - intimitatea cititorului virtual să fie provocată într-un mod de gustibus, cu o tonalitate stilistică specifică sentimentelor autentice. Așa se motivează prezența unor scriitori de referință ai literaturii universale din epoca modernă- de la japonezi, la canadieni, de la germani, la argentinieni, de la italieni
Din Estonia, direct la New York. In: Anul 5, nr. 3 (11), 2010 by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/83_a_99]
-
ruperile din ritm, Dovlatov trecându-le dintr-un registru într-altul. Ba o descriere de mobilier, de redacție, de familie, de corvoadă protocolară, ba una de cârciumă și numaidecât un dialog sec, alternând cu un stil indirect liber. Altfel spus, cititorul nu obosește în niciun fel, autorul oferindu-i câte ceva senzațional, fără de-a i-l interpreta. Colaborarea tacită devine o virtute a rusului american. Rețin câteva formulări, cărora traducătoarea le-a găsit frumoase echivalențe românești, adesea reverberatorii: „Câtă noblețe în
Din Estonia, direct la New York. In: Anul 5, nr. 3 (11), 2010 by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/83_a_99]
-
urmașii săi (nevastă, 2 copii), dar și în întreaga Rusie. Numai că înainte de a trece Styxul, Serghei Dovlatov, cel înțelept, se mărturisea tânguitor: „Copiii mei vorbesc rusa fără nici-un chef. Eu, fără niciun chef, engleza”. Fără speculații... critice, notez pentru cititorul român - no comment! N.B. Coperta cărții, semnată Angela Rotaru, este de excepție. Realizată la policromie, prezentând o clasică mașină de scris, cu doi indicatori în l. rusă -Estonia sovietică și Prazdnic v Talline.
Din Estonia, direct la New York. In: Anul 5, nr. 3 (11), 2010 by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/83_a_99]
-
Dorin-Liviu Bîtfoi Despre interpretare, al doilea tratat, după tradiție, din seria celor care alcătuiesc Organon-ul aristotelic, se înfățișează din nou, incepand cu finele lui 1998, la orizontul cititorului român - în formatul de buzunar al colecției "Marile cărți mici ale gândirii universale" coordonată de Sorin Vieru la Editură Humanitas. E recomandabil că buzunarul, mic sau mare, în care va fi purtat acest volum să fie unul rezistent, întrucat avem
Comentând Despre interpretare by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/17712_a_19037]
-
din care izbucnește, din cînd în cînd, cîte un text mai răsărit. * Ceea ce se poate observa, în ansamblu, e ca editorialul de tip analitic, lipsit de înflorituri literare, care stă în exclusivitate pe exactitatea analizei, nu e deocamdată prizat de cititorul autohton de ziare. * Dar nu e mai puțin adevărat că atît ziariștii cît și sociologii care au studiat fenomenul dorinței cititorului de ziare din România sînt de acord că ar mai fi loc, la noi, de un ziar. Un ziar
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17721_a_19046]
-
de tip analitic, lipsit de înflorituri literare, care stă în exclusivitate pe exactitatea analizei, nu e deocamdată prizat de cititorul autohton de ziare. * Dar nu e mai puțin adevărat că atît ziariștii cît și sociologii care au studiat fenomenul dorinței cititorului de ziare din România sînt de acord că ar mai fi loc, la noi, de un ziar. Un ziar căruia încă nu i se cunoaște formulă ideală, dar care, cel puțin teoretic, ar trebui să se despartă și de formulă
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17721_a_19046]
-
cunoscută și ea va fi favorizată din plin de selecția propusă în volum. Majoritatea textelor au apărut în Integral (1925-1928) și sînt cronici la unii dintre cei mai la modă autori ai timpului: Pirandello, Cocteau, Aragon, Eluard etc. Prin Fondane cititorul anilor ^20 știa nu numai ce se întîmplă în fiecare moment în literatura europeană, ci și jocurile de culise, conflictele dintre scriitori... Autorul acestor comentarii se adresa unui public concret, prietenilor săi avizi de noutăți culturale. Fraze precum "Integral s
Alte privelisti în opera lui Fondane by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/17726_a_19051]
-
comentat cărți aparținînd tuturor genurilor. A făcut, la Tomis, ce n-a mai făcut nimeni: o cronică a cronicii literare. A dovedit o luciditate nestinsa de rutină inevitabilă. Indiferent de diagnosticul sau, cronicarul și-l apară totdeauna bine. E un cititor atent (enervant de atent cîteodată), scrupulos și care n-are slăbiciune pentru lumea literară, pe care o frecventează rar și o privește de sus. Nu face nimănui concesii, nici chiar prietenilor cerchiști, cărora le arăta, e drept, mai multă simpatie
Luciditatea cronicarului by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17739_a_19064]