4,383 matches
-
comedioară aparent dezinvoltă, nici un detaliu, nici un plan, nici o secvență... E cu siguranță mai mult decât suntem obișnuiți în filmele românești de gen, unde scenariile sunt proaste pentru că sunt scrise de oameni care, de-atâta aplecat înăuntru, nu mai strâng decât clișeele Nu este cazul lui Nae Caranfil. Primul lucru foarte bun în filmul său de debut este, fără îndoială, scenariul. E pericoloso sporgersi vine cu o modestă propunere, care ascunde, de fapt, un mare orgoliu : acela de a-i reda Poveștii
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
cazul Prea lung pentru un documentar și prea înțesat de citate documentare pentru un film reconstituire, Oglinda preia ce e mai rău din ambele : praful istoric și șabloanele melodramatice. Din punct de vedere strict cinematografic, filmul este o colecție de clișee solemne, stângăcii felurite și rutină profesionistă ; un regizor inteligent ar fi avut de ales între a face un huis clos (câștigând astfel în adâncime psihologică și concentrare dramatică) sau un film de acțiune ; cum, în acest caz, nu spectaculosul desfășurărilor
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
amar, dar mai ales foarte amuzant), care este în egală măsură de autor și de public. Dacă primele secvențe ne introduc într-o Românie mizerabilistă, pe care-am ajuns s-o vedem de atâtea ori încât a devenit aproape un clișeu (noroaie, gunoaie și-un cuplu de tineri debusolați venind de la piață și găsindu-și mobila în stradă deși ar fi mai corect să spunem în noroiul din fața blocului...), continuarea este o foarte inspirată schimbare de macaz care demonstrează de ce Mungiu
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
nu doar ritmul și o anumită tipologie-instant, ci și o imagine a realității făcută din colajul de gesturi mărunt semnificative (întâlnirea cu un suporter stelist este antologică !). Nu toate momentele sunt convingătoare trezirea într-un tramvai la depou este un clișeu inutil. Dar Furia își duce la destinație mesajul-dinamită cu un simț al urgenței care-l face la fel de deranjant ca grenada aruncată-n poarta liceului ”Jean Monnet”... O comedie în locul dramei Când Nae Caranfil m-a rugat să prezint Filantropica la
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
cinemaul autohton, încât Nae ar trebui, înainte de toate, decorat cu Vitamina anului pentru buna inspirație de a vedea o comedie de milioane acolo unde alții nu văd decât drame de doi lei. Scenarist inteligent și abil, Caranfil șterge de praf clișeele în vigoare, stoarce lacrimi (de râs) din proza cotidiană și nu uită o clipă că Invenția (nu Imitația) este calea cea mai sigură spre Cinemaul de calitate. Filantropica împacă în fine ! spectatori și critici, într-o țară unde și unii
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
care, dintr-un viciu al CNC, a ajuns pe marile ecrane, în căutarea unui public pe care nu l-ar fi avut în veci la televiziune. Nu doar că povestea la rigoare, plauzibilă e povestită prost. Nu doar că există clișee peste clișee, care-ți sar în ochi pentru că altceva n-are ce să-ți sară. Nu doar că actrița pusă să o joace pe ziarista care investighează cazul ar fi mai la locul ei aducând tava într-un sitcom. Marea
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
un viciu al CNC, a ajuns pe marile ecrane, în căutarea unui public pe care nu l-ar fi avut în veci la televiziune. Nu doar că povestea la rigoare, plauzibilă e povestită prost. Nu doar că există clișee peste clișee, care-ți sar în ochi pentru că altceva n-are ce să-ți sară. Nu doar că actrița pusă să o joace pe ziarista care investighează cazul ar fi mai la locul ei aducând tava într-un sitcom. Marea problemă a
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
fost trecut cu dezinvoltură, producând versiuni tragic ridicole ale stilului tarkovskian. Exemplele sunt prea numeroase pentru a le aminti aici ; dar trebuie semnalat faptul că, în dorința lor de a se afirma cu un cinematograf cât mai personal, rupt de clișeele impuse, acești regizori au căzut cu voioșie în extrema cealaltă, luînd drept gramatică (replicabilă) ceea ce nu era, în fond, decât un stil (nereplicabil sau, în orice caz, nerecomandat să fie replicat !). Și totuși, au existat și excepții : Adela lui Mircea
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
care stereotipurile referitoare la evrei, așa cum apar ele În cultura tradițională românească, au supraviețuit (sau nu) În cultura așa-zis Înaltă. Mi-am propus să cercetez originea, evoluția În timp, răspândirea În spațiu și supraviețuirea (sau, dimpotrivă, declinul și dispariția) clișeelor care compun portretul fizic, profe- sional, spiritual, moral, magico-mitic și religios al „evreului imaginar”. M-a interesat, de asemenea, felul În care antisemitismul popular (inconștient și pasiv) l-a influențat pe cel intelectual (conștient și activ). Deschiderea de compas s-
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
fi scris pasajul de mai sus - fusese expulzat din România, ca evreu indezirabil. În ceea ce mă privește, scopul principal al acestei cercetări este de a stabili originea, evoluția În timp, răspândirea În spațiu și supraviețuirea (sau, dimpotrivă, declinul și dispariția) clișeelor care compun portretul fizic, spiritual și moral al „evreului imaginar”. Cu alte cuvinte, urmăresc modul În care s-a născut și a evoluat antisemitismul popular În spațiul cultural românesc. Dar și felul În care antisemitismul popular (inconștient și pasiv) l-
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
efectuării cercetării, am conside- rat adecvată o abordare comparativă a subiectului, pe patru direcții distincte : 1. comparație În timp - este vorba de o contextualizare diacronică a temei, prin care am Încercat să văd cum au evoluat de-a lungul timpului clișeele și motivele legendare și să pun În evidență cauzele care au determinat această evoluție (sau involuție) ; 2. comparație În spațiu - este o Încercare de a pune tema principală a lucrării În context geocultural. Cu alte cuvinte, mi-am propus să
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
4. comparație culturală - demers comparativ prin care mi-am propus să stabilesc care aspecte și elemente ale „antisemitis mului popular” au fost preluate de „antisemitismul intelectual” (literatura cultă și literatura politică din secolele XIX-XX). Este vorba aici de migrarea unor clișee mentale dintr-un mediu cultural Într-altul. Am urmărit care stereotipuri au supraviețuit (cum și de ce s-au modificat) și care și de ce au dispărut complet. Am analizat, de asemenea, situații În care clișeul - după ce a trecut din mediul cultural
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Este vorba aici de migrarea unor clișee mentale dintr-un mediu cultural Într-altul. Am urmărit care stereotipuri au supraviețuit (cum și de ce s-au modificat) și care și de ce au dispărut complet. Am analizat, de asemenea, situații În care clișeul - după ce a trecut din mediul cultural tradițional și rural În cel cult și urban - a fost reformulat, reactivat, ideologizat, multiplicat prin presă și retransmis cu o forță Înzecită În spațiul cultural care l-a generat. Am numit acest fenomen feedback
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
stereotipului. Au făcut-o cu succes alți savanți. Eu am preferat să utilizez rezultatele cercetărilor lor, aplicându-le pe cazul concret al imagologiei etnice și, În mod special, al imaginii evreului În cultura tradițională din răsăritul și centrul Europei. Există clișee mentale indiscutabile - care se referă la situații evident neadevărate (de genul „evreii au coarne”) - și care supraviețuiesc mai ales În zonele unde nu trăiesc evrei sau unde aceștia sunt foarte puțini. În astfel de cazuri, portretul „evreului imaginar” se poate
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
nu trăiesc evrei sau unde aceștia sunt foarte puțini. În astfel de cazuri, portretul „evreului imaginar” se poate dezvolta În voie, căpătând dimensiuni de ființă fabuloasă, deoarece nu există posibilitatea ca „evreul real” să corecteze acest portret. Există, de asemenea, clișee mai puțin evidente, care nu exprimă neapărat un neadevăr, ci un adevăr parțial, ridicat la rang de adevăr general (de genul „evreul este bun afacerist”). A atribui unei Întregi categorii de ființe o trăsătură pe care o are doar o
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
un adevăr parțial, ridicat la rang de adevăr general (de genul „evreul este bun afacerist”). A atribui unei Întregi categorii de ființe o trăsătură pe care o are doar o parte a acestora este simptomul unei gândiri stereotipe și comode. Clișeul este o imagine ultrasimplificată a unui fenomen, determi nată de mediul cultural În care apare. Și cum coordonatele acestui mediu Își au rădăcinile de regulă În cultura tradițională (care este arhaică și profundă), ne putem imagina cât de puternice sunt
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
este o imagine ultrasimplificată a unui fenomen, determi nată de mediul cultural În care apare. Și cum coordonatele acestui mediu Își au rădăcinile de regulă În cultura tradițională (care este arhaică și profundă), ne putem imagina cât de puternice sunt clișeele și cât de rezistente sunt ele la schimbare, chiar atunci când sunt infir- mate (sau doar parțial confirmate) de realitate. Lucrând cu categorii, gândirea noastră este, În bună măsură, stereotipă ( , susținea André Gide) și nu prea putem schimba situația decât, pe
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
la schimbare, chiar atunci când sunt infir- mate (sau doar parțial confirmate) de realitate. Lucrând cu categorii, gândirea noastră este, În bună măsură, stereotipă ( , susținea André Gide) și nu prea putem schimba situația decât, pe de o parte, limitând numărul de clișee pe care le utilizăm și, pe de altă parte, conștientizând gradul de deformare a realității pe care acestea Îl introduc. Dacă nu putem să evităm definițiile parțial adevărate și schematice (de genul „păsările zboară”), trebuie măcar să știm că, folosindu-le
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
di țiile istorice, politice și culturale specifice, a Înlocui o reali tate dramatică și complexă cu câteva sentințe-ștampilă și clasamente morbide, realizate pe baza numărului de evrei morți, Înseamnă a folosi aceleași tipuri de șabloane, de scheme rudimentare și de clișee mentale pe care le reproșăm gândirii antisemite. Înseamnă să creăm, alături de portretul-robot al „evreului imaginar”, pe cel al „românului imaginar”, al „polonezului imaginar”, al „neamțului imaginar” etc. Acestea sunt, de regulă, rezultatele „discursului istoriografic etnocentric”, cum l-a numit și
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
a vorbit deci, insistent și pe diferite tonuri, despre o „proverbială” toleranță a românului față de alte etnii și confesiuni, o virtute Înscrisă Într-un soi de „cod genetic” al neamului. Este aceasta o caracteristică reală sau doar unul dintre numeroasele clișee care compun portretul schematic al românului, la rândul lui, „imaginar” ? În 1845, Într-un acces de protocronism avant la lettre, Mihail Kogălniceanu scria că românii (; cf. <endnote id="82, pp. 36-37"/>). Poli- ticianul moldovean spunea aceasta În condițiile În care
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
secolului al IX-lea (vezi Stuttgart Psalter), iconografia medievală occidentală a excelat În prezentarea cari- caturală a evreului, cu trăsături diavolești <endnote id="(544)"/>. Evident, evreul emblematic era Iuda (mai rar Cain sau Caiafa), al cărui facies con- centra toate clișeele fizionomice identitare : nasul coroiat, buza de jos groasă și răsfrântă, exoftalmie, barba ascuțită, părul roșu etc. „Chipul de Silen” al lui Iuda, marcat de grimasă, contrasta puternic cu cel frumos și senin al lui Isus. Pentru a putea fi ușor
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
nu doar de prezența la evrei a pistruilor, dar și de cea a părului și a bărbii roșii („Jidanul cu barbă roșie/ Duce pe Dracu’ la poștie” ; cf. <endnote id="3, p. 13"/>). În Încercarea de a evita folosirea unui clișeu (de genul „evreii au părul roșu”), la sfârșitul secolului al XIX-lea, folcloristul Dimitrie Dan scrie despre evreii din Bucovina că au „părul brun”, iar câteodată de „coloare blondă, ba chiar și roșie” <endnote id=" (126, p. 7)"/>. Una dintre
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
rugau la „Dumnezeul evreu” să le blesteme dușmanii <endnote id="(70, p. 140)"/>. Toate acestea, În condițiile În care a blestema era un act magic strict interzis de vechile reglementări religioase ale evreilor (Leviticul 24, 15-16). În literatură și politică Clișeu al literaturii populare, „evreul roșu” a fost preluat și În literatura cultă. La Gogol (Taras Bulba, 1835), de exemplu, printre „jidănușii murdari și zdrențăroși, cu părul creț” din ghetoul varșovian („Ulița jidovească”) apare „un ovrei roșcovan, cu obrazul atât de
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Baltagul (1930) - are barba și mustățile ca „o mască de arici roș ; stropituri mărunte de aceeași coloare Îi pătau partea neblănită a obrazului” <endnote id="(437, p. 54)"/>. Scriitorul cernăuțean Gregor von Rezzori (1914- 1998) nu face eco nomie de clișee atunci când descrie În textele sale memorialistice (Memoriile unui antisemit, 1979) un „evreu inconfundabil” din Bucovina : „Fața lui acoperită de puf roșcat și Înconjurată ca de-o blană de cârlionți sârmoși și arămii era stropită de pistrui. Părea un berbec tânăr
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
În campania pentru președinția României - afirma că Emil Constantinescu va pierde competiția electorală pentru că este Înconjurat de consilieri „cu barba roșcată” <endnote id="(157, p. 93)"/>. Această ultimă sintagmă pare a fi un tic verbal, care maschează de fapt un clișeu mental. La jumătatea anului trecut, În revista România Mare a apărut o scrisoare anonimă, semnată de „un grup de intelectuali”, În care sunt „demascați” mai mulți „evrei obraznici” și „progenituri de beliți [= circumciși]” din rândul adversarilor politici. „Tot un evreu
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]