KorAP: Find »[drukola/base=coală & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...136 137 138 ...142 >

3,543 matches

Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467

moral, s? r? sp�ndeasc? cuno? țin? e ? i s? contribuie la �nt? rirea familiei. Dup? cum spunea Iorga, scopul era �formarea unui nou suflet rom�nesc cu ajutorul femeilor�150. Str? dania aceasta nu a prea dat rezultate. De? i ? coală misionar? urma s??? i deschid? cursurile �n august 1922, doar o candidat? se �nscrisese la ele �n noiembrie 1923151. �n primul deceniu al perioadei interbelice, Iorga a organizat mai multe congrese internă? ionale ? i a participat la c�teva altele. Fiind un bizantinolog

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
totul s? treac? prin acest filtru. Iorga a continuat s? aib? rela? îi foarte bune cu prin? esa Elenă, care, dup? ce Carol a fost exilat din ? ar? , a r? mas al? turi de fiul ei. Regina Elenă vizită adesea ? coală de la V? lenii de Munte a lui Iorga ? i �l invită pe acesta la re? edin? a ei. Iorga a fost invitat la Consiliul de Coroan? care l? a trimis pe prin? ul Carol �n exil. La sosirea lui Br? tianu, Iorga

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
1928, prim? ministru a fost Vintil? Br? tianu. �n vară lui 1927, Mihai Manoilescu, un economist renumit, care ? i?a �nceput carieră politic? că democrat sub �ndrumarea lui Maniu, devenind ulterior ideologul corporatismului ? i al fascismului �n Rom�nia, a conferen? iat la ? coală de Văr? a lui Iorga despre �falsă legalitate� care predomina �n Rom�nia207. Manoilescu l? a vizitat pe Carol �n exil ? i a adus scrisori de la acesta pentru diver? i ? efi de partide. Aceste scrisori au fost g? site atunci c�nd

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
s? dovedeasc? c? aceste calit?? i nu constituiau deloc un panaceu pentru bolile care afecteaz? dureros via? a ?? rilor mici ? i subdezvoltate. �n primul r�nd, dezordinile din universit?? ile ? i liceele rom�ne? ți nu au �ncetat, men? în�nd ? colile din Rom�nia �n stare de agită? ie ? i rev? rs�ndu? se pe str? zile oră? elor. �Noul na? ionalism� nu consideră c? a abuză de democra? ie ar fi o tragedie, �ntruc�ț el nu credea �n constitu? ie ? i �ntr

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
lucr? ri de istorie ? i de politic? (atacuri, replici la atacuri ? i contraatacuri la adresa du? manilor s? i, precum ? i opiniile lui asupra diferitelor probleme politice sau ideologice, de obicei sub form? de pamflet). A scris destul de pu? ine manuale pentru ? colile Rom�niei Mari, ? i?a tradus operele despre istoria Rom�niei �n limbile francez? , italian? , englez? ? i german? ? i a republicat c? r? i vechi �n func? ie de actualitatea lor. Că aproape toate activit?? ile intelectuale ale lui Iorga destinate fortific? rîi

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
el�24. A continuat s??? i exprime speran? ele inutile c? regele Carol ? i prin? esa Elenă se vor �mp? că. De? i Iorga p? strase rela? îi bune cu am�ndoi, Carol ? i prin? esa Elenă au vizitat separat ? coală de Văr? a lui Iorga de la V? lenii de Munte, �n vară lui 193025. �ntre timp, criza se accentua. Sinteză analizei f? cute de Iorga vie? îi ? i realit?? ilor moderne a fost �Agonia economiilor industriale�. El nu �n? elegea c? , �n ciuda

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
a?i cump? raț? � a explodat el. A primit un r? spuns dat cu s�nge rece: francezii considerau c? rom�nii s�nt �nerecunosc? tori! �55 Iorga era propriul s? u ministru al instruc? iei publice. El voia s? reformeze ? colile primare, sper�nd c? acestea vor deveni �sufletul satului�, s? mearg? pe urmele spiritului lui Spiru Haret ? i, mai presus de orice, s? r? m�n? credincios S? m?n? torismului. �n privin? a liceelor, dorea că ob? inerea bacalaureatului s? se fac? �n mod

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
F? r? ? tirea lui Iorga, Argetoianu reducea fondurile destinate educa? iei60. Dup? c?derea lui Iorga, legile lui din acest domeniu vor fi abolite de prietenul s? u, dr. Angelescu 61. Iorga acorda aten? ie ? i �nv??? m�ntului ? i ? colilor minorit?? ilor din Rom�nia. �n timpul campaniei electorale la Cluj, el declară: �Voi fi ministru al instruc? iei publice; voi dispune s? fie aprobat? orice cerere a ? colilor minorit?? ilor pentru c? s�nt convins c? orice p? rinte are

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
dr. Angelescu 61. Iorga acorda aten? ie ? i �nv??? m�ntului ? i ? colilor minorit?? ilor din Rom�nia. �n timpul campaniei electorale la Cluj, el declară: �Voi fi ministru al instruc? iei publice; voi dispune s? fie aprobat? orice cerere a ? colilor minorit?? ilor pentru c? s�nt convins c? orice p? rinte are dreptul s??? i educe copilul a? a cum vrea el. ?i mai exist? un motiv: statul va avea de asemenea dreptul s?? i aleag? pe cei care urmeaz? s? lucreze

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
protestat rom�nii ortodoc? i ? i Bisericile Unite, care refuzau amestecul statului liberal �n prerogativele lor din domeniul educa? iei, care era predominant confesional? pe tot cuprinsul Transilvaniei. Bisericile maghiar? ? i german? erau tradi? ional bastioane ale na? ionalismului ? i majoritatea ? colilor erau confesionale. Astfel c? numele dr. Angelescu ? i N. Iorga erau considerate drept blestemate. Se pare c? at�ț Iorga c�ț ? i Angelescu urm? reau atingerea a trei ? eluri: secularizarea, rom�nizarea ? i �n cele din urm? centralizarea �nv??? m�ntului �n toat

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
cu aceea a tuturor rom�nilor: minorit?? ile puteau primi drepturi ? i privilegii �n func? ie de loialitatea lor fă?? de statul rom�n. Dup? ce a devenit prim? ministru, Iorga a continuat s??? i ? în? cursurile �n Rom�nia, la Sorbona, la ? colile lui din Fran? a ? i Italia ? i �n alte p? r? i ale lumii 64. Mul? i politicieni (inclusiv ? eicaru) erau �mpotriva acestui fapt. Politică implic? o activitate sus? inut? , iar primul? ministru al unei ?? ri aflate �n criz? nu?? i putea

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
liberalii lui Ducă rupseser? alian? a cu Iorga. Un expert francez, Charles Rist, fusese angajat s? fac? un studiu asupra economiei rom�ne? ți. Iorga �l cuno? tea pe Charles Rist, acesta fiind ginerele lui Gabriel Monod, profesorul lui Iorga de la ? coală de �nalte Studii. Rist a sosit la Bucure? ți la �nceputul lui mai. M?șurile preconizate de el erau drastice. El nu aducea �mprumuturi din partea Fran? ei sau a Ligii Na? iunilor, cer�nd �ns? reduceri masive la capitolul buget

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
scop, urma s? fie creat? o nou? revist? (istoric?) care trebuia s? devin? instrumentul acestei lupte 150. Discursul acesta a fost piatră de funda? ie a �Noii ? coli� istorice rom�ne? ți. Lupta va dura p�n? aproape de moartea lui Iorga. �?coală nou? � ? i?a publicat propria revist? istoric? , �Revista istoric? rom�n? � . Directorii ei erau Gheorghe Br? tianu, P.�P. Panaitescu, Scarlat Lambrino ? i Nicolae Cartojan 151. Confruntarea dintre Iorga ? i Nouă ? coal? de Istorie a c? p? tat propor? îi, punctul culminant fiind

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
Giurescu va deveni una dintre persoanele pe care lui Iorga �i era drag s? le urăsc? �154. Iorga i? a amintit lui Giurescu c? are �o memorie bun? � ? i c? dispre? ul lui nu contribuia la adoptarea unui ton senin �n dezbaterile cu �? coală nou? �. Nu era niciodat? pl? cut s? fii ? inta manifest? rîi temperamentului lui Iorga. Tat? l lui Giurescu era profesor la Universitatea Bucure? ți ? i a luat o atitudine potrivnic? lui Iorga. A murit �n cursul anului 1918. Iorga a f

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
murit �n cursul anului 1918. Iorga a f? cut gestul nobil de a deveni protectorul ț�n? rului orfan, care, sponsorizat de el, a devenit istoric, f? c�ndu?? i studiile la Universitatea de la Bucure? ți. Dup? aceea, Iorga l? a dus la ? coală lui din Fran? a. Datorit? sprijinului lui Iorga, Giurescu a devenit la v�rsta de 25 de ani profesor la Catedră de Istorie a Rom�niei a Universit?? îi din Bucure? ți. Discursul de intrare la Universitate al lui Giurescu

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
ri de caracter la Iorga. Dimpotriv? , Iorga era gata s??? i asume orice risc, indiferent de pre? ul pe care urma s?? l pl? teasc? , atunci c�nd consideră c? are dreptate. Cel de al treilea membru important al Noii ? coli de istorie era P.�P.�Panaitescu. A devenit legionar, dar acest lucru nu a constituit ulterior un obstacol �n calea trecerii sale �n slujba comuni? tilor. Comuni? ții aveau nevoie de un specialist �n slavistic? 158. Poate c? a mai existat un factor care

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
sim? ea lipsa de la dispari? ia lui Bogdan: cunoa? terea profund? a limbilor slave, de la fundamentală slav? veche (bisericeasc?) , trec�nd prin polon? ? i rus? , p�n? la s�rbo-croat?. Fusese ? i el studentul lui Iorga la Bucure? ți ? i la ? coală lui din Fran? a ? i studiase la Universitatea Jagellon? de la Cracovia. �n 1927 a devenit conferen? iar de istorie slav? la Universitatea de la Bucure? ți, �nviind astfel mo? tenirea l? sat? de Ion Bogdan. Panaitescu pretindea �ntotdeauna obiectivitate total? de la romanticii

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
ă D. Russo) au intervenit �n confruntare datorit? unor nemul? umiri personale sau din oportunism. Iorga sus? inea c? Russo se sim? ise nedrept?? it pentru c? nu fusese ales pre? edinte al Congresului Mondial de Bizantinologie din 1924166. Meritele Noii ? coli de istorie au fost definite de Michelson: 1)�Au fost ini? iate dezbateri rodnice ale istoricilor reprezent�nd Nouă ? coal? de istorie, arunc�ndu-li? se m? nu? a celorlal? i istorici; 2)��Revista istoric? rom�n? � �a stabilit noi standarde pentru

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
istoric? rom�n? � �a stabilit noi standarde pentru publică? iile istorice din Rom�nia�; 3)�monografiile noilor istorici au constituit o real? contribu? ie ? i �au stimulat eforturi la fel de importante �n aceast? privin?? din partea oponen? ilor lor�; ?i, �n sf�r? it, 4)�chemarea istoricilor Noii ? coli la combaterea �exceselor na? ionale� ? i la �obiectivitate metodologic? �. Michelson men? ioneaz? c? aceste eforturi, �de? i nu au fost �ntotdeauna constante... �, au ajutat la maturizarea istoriografiei rom�ne? ti167. Autorul c? r? îi de fă?? nu poate dec�ț s

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
sau cu faptul dac? a fost sau nu un instrument al oligarhiei boiere? ți din Oltenia. Iorga avea mai pu? ine probleme cu medievistul Br? tianu, indiferent de nivelul la care se aflau acestea. Replică lui Iorga la provocarea Noii ? coli de istorie a luat formă monumentalei sale opere, Istoria rom�nilor, �n zece volume (Bucure? ți, 1936? 1939). Că r? spuns la acuză? iile c? scrie istoria bizuindu? se pe �intui? îi� ? i nu?? i sprijin? afirmă? iile pe documente, aceste

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
dar pe care i? l putea l? să profesorul Iorga na? iunii sale�. Faptul c? cele zece volume ale lui Iorga purtau acela? i titlu că ? i lucrarea lui Giurescu nu era �nt�mpl? tor. Publică? ia istoric? a Noii ? coli de istorie, �Revista istoric? rom�n? � , avea acela? i format, iar titlul era tip? riț cu acelea? i caractere că ? i cele ale �Revistei istorice� a lui Iorga. Era vorba aici de o lupt? , despre o provocare la adresa lui Iorga. �n aceste zece

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
i pe avoca? i s? adune firimiturile. Iat? comentariul lui Emil Condurachi: �Recenziile asupra Istoriei rom�nilor a profesorului Giurescu au dep?? it tot ce se ? tia p�n? acum �n domeniul recenziilor de carte�. (Iorga i? a numit pe istoricii Noii ? coli de istorie �m? gări turba? i�). Condurachi scria c? �aceasta este o metafor? extrem de rar? �n paginile istoriografiei universale�176. Dar ceea ce era mai r? u abia de acum �nainte avea s? se �nt�mple. Iorga, eternul student, a alc? tuit din

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
numea Wesley, �lumină interioar? �) nu joac? nici un rol �n scrierea istoriei? Iorga scria �n lucrarea să Generalit?? i : �A? vrea s? fi avut talent politic mai mare ca s? pot aborda mai �ndeaproape ? i mai bine adev? rul istoric�186. Acuză? iile Noii ? coli relativ la lipsa de documenta? ie a lui Iorga pot fi respinse ca fiind nefondate. �n ceea ce prive? te concluziile la care a ajuns el, sintezele sale av�nd drept obiect trecutul ? i evoc? rile sale istorice, Iorga a prezentat o cantitate

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
i acord�ndu? le ? i alte avantaje. Toate acestea se �ncadrau �ntr? un efort de rom�nizare lent? a acestor zone prin educa? ie. �n domeniul economic, ungurii (? i evreii unguri, care dominau economia) erau un spin �n ochii rom�nilor. Majoritatea ? colilor ungure? ți erau confesionale, ceea ce era firesc, deoarece cultele din Ardeal au fost �ntotdeauna cele mai bune c? i de propagare a na? ionalismului. �n perioadă interbelic? s?a �nregistrat �nc? o sc? dere a num? rului ungurilor �n liceele mai bune ? i

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
loialitatea evreilor fă?? de Ungaria), ca ? i pentru mult prea mul? i rom�ni antisemi? i, există o diferen??: Berlinul era antisemit, iar Romă nu era (deocamdat?) . O �mplinire a speran? elor revizioniste realizat? cu ajutorul Germaniei naziste (conform principiilor acestei ? coli de g�ndire) ar fi �mbinat utilul cu pl? cutul (adic? dob�ndirea propriet?? ilor evreilor). Dup? 1936, binecunoscutul istoric medievist B�lint H�man (care a devenit politician Imr�distfascist) a elaborat o alt? doctrin?: Magyar? n�met sorsk

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]