5,110 matches
-
corelegionare 1 2 coreligionar coreligionar 2 2 coreligionare coreligionară 1 2 coreligionari coreligionar 9 2 coreligionarii coreligionar 23 2 coreligionarilor coreligionar 25 2 coreligionarul coreligionar 1 2 corepondentul corepondent 1 2 corporație corporație 3 2 corporației corporație 1 2 CORPORAȚII corporație 1 2 corporații corporație 6 2 corporațiile corporație 1 2 corporațiilor corporație 1 2 corporațiuni corporațiune 2 2 corporațiunile corporațiune 1 2 corporațiunilor corporațiune 1 2 corporative corporativ 1 2 cosmopolism cosmopolism 1 2 Cosmopolit cosmopolit 1 2 cosmopolit cosmopolit
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
coreligionar coreligionar 2 2 coreligionare coreligionară 1 2 coreligionari coreligionar 9 2 coreligionarii coreligionar 23 2 coreligionarilor coreligionar 25 2 coreligionarul coreligionar 1 2 corepondentul corepondent 1 2 corporație corporație 3 2 corporației corporație 1 2 CORPORAȚII corporație 1 2 corporații corporație 6 2 corporațiile corporație 1 2 corporațiilor corporație 1 2 corporațiuni corporațiune 2 2 corporațiunile corporațiune 1 2 corporațiunilor corporațiune 1 2 corporative corporativ 1 2 cosmopolism cosmopolism 1 2 Cosmopolit cosmopolit 1 2 cosmopolit cosmopolit 53 2 cosmopolită
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
coreligionar 2 2 coreligionare coreligionară 1 2 coreligionari coreligionar 9 2 coreligionarii coreligionar 23 2 coreligionarilor coreligionar 25 2 coreligionarul coreligionar 1 2 corepondentul corepondent 1 2 corporație corporație 3 2 corporației corporație 1 2 CORPORAȚII corporație 1 2 corporații corporație 6 2 corporațiile corporație 1 2 corporațiilor corporație 1 2 corporațiuni corporațiune 2 2 corporațiunile corporațiune 1 2 corporațiunilor corporațiune 1 2 corporative corporativ 1 2 cosmopolism cosmopolism 1 2 Cosmopolit cosmopolit 1 2 cosmopolit cosmopolit 53 2 cosmopolită cosmopolit
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
coreligionare coreligionară 1 2 coreligionari coreligionar 9 2 coreligionarii coreligionar 23 2 coreligionarilor coreligionar 25 2 coreligionarul coreligionar 1 2 corepondentul corepondent 1 2 corporație corporație 3 2 corporației corporație 1 2 CORPORAȚII corporație 1 2 corporații corporație 6 2 corporațiile corporație 1 2 corporațiilor corporație 1 2 corporațiuni corporațiune 2 2 corporațiunile corporațiune 1 2 corporațiunilor corporațiune 1 2 corporative corporativ 1 2 cosmopolism cosmopolism 1 2 Cosmopolit cosmopolit 1 2 cosmopolit cosmopolit 53 2 cosmopolită cosmopolit 19 2 cosmopolită
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
coreligionară 1 2 coreligionari coreligionar 9 2 coreligionarii coreligionar 23 2 coreligionarilor coreligionar 25 2 coreligionarul coreligionar 1 2 corepondentul corepondent 1 2 corporație corporație 3 2 corporației corporație 1 2 CORPORAȚII corporație 1 2 corporații corporație 6 2 corporațiile corporație 1 2 corporațiilor corporație 1 2 corporațiuni corporațiune 2 2 corporațiunile corporațiune 1 2 corporațiunilor corporațiune 1 2 corporative corporativ 1 2 cosmopolism cosmopolism 1 2 Cosmopolit cosmopolit 1 2 cosmopolit cosmopolit 53 2 cosmopolită cosmopolit 19 2 cosmopolită cosmopolită
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
coreligionari coreligionar 9 2 coreligionarii coreligionar 23 2 coreligionarilor coreligionar 25 2 coreligionarul coreligionar 1 2 corepondentul corepondent 1 2 corporație corporație 3 2 corporației corporație 1 2 CORPORAȚII corporație 1 2 corporații corporație 6 2 corporațiile corporație 1 2 corporațiilor corporație 1 2 corporațiuni corporațiune 2 2 corporațiunile corporațiune 1 2 corporațiunilor corporațiune 1 2 corporative corporativ 1 2 cosmopolism cosmopolism 1 2 Cosmopolit cosmopolit 1 2 cosmopolit cosmopolit 53 2 cosmopolită cosmopolit 19 2 cosmopolită cosmopolită 1 2 cosmopolite
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
coreligionar 9 2 coreligionarii coreligionar 23 2 coreligionarilor coreligionar 25 2 coreligionarul coreligionar 1 2 corepondentul corepondent 1 2 corporație corporație 3 2 corporației corporație 1 2 CORPORAȚII corporație 1 2 corporații corporație 6 2 corporațiile corporație 1 2 corporațiilor corporație 1 2 corporațiuni corporațiune 2 2 corporațiunile corporațiune 1 2 corporațiunilor corporațiune 1 2 corporative corporativ 1 2 cosmopolism cosmopolism 1 2 Cosmopolit cosmopolit 1 2 cosmopolit cosmopolit 53 2 cosmopolită cosmopolit 19 2 cosmopolită cosmopolită 1 2 cosmopolite cosmopolit
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
fie reprezentat pe monumentul său funerar, în exercițiul meseriei sale: așa se face că dispunem de o bogată documentație iconografică. Se regăsesc în ea meserii urbane tradiționale: brutari, olari, negustori de vin, măcelari etc. Cei mai importanți sînt organizați în corporații sau în colegii cu scop funerar și de întrajutorare, cu un consiliu, *ordo, magistrați, locuri de întîlnire. Aceste corporații grupează oameni liberi, *liberți, sclavi legați de meserie, ceea ce favorizează raporturile sociale. Astfel, este cunoscută corporația navigatorilor la Paris pentru navigația
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
iconografică. Se regăsesc în ea meserii urbane tradiționale: brutari, olari, negustori de vin, măcelari etc. Cei mai importanți sînt organizați în corporații sau în colegii cu scop funerar și de întrajutorare, cu un consiliu, *ordo, magistrați, locuri de întîlnire. Aceste corporații grupează oameni liberi, *liberți, sclavi legați de meserie, ceea ce favorizează raporturile sociale. Astfel, este cunoscută corporația navigatorilor la Paris pentru navigația pe Sena sau la Lyon pentru Saône și Rhône, corporațiile negustorilor de vin și de ulei, la Lyon, a
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
mai importanți sînt organizați în corporații sau în colegii cu scop funerar și de întrajutorare, cu un consiliu, *ordo, magistrați, locuri de întîlnire. Aceste corporații grupează oameni liberi, *liberți, sclavi legați de meserie, ceea ce favorizează raporturile sociale. Astfel, este cunoscută corporația navigatorilor la Paris pentru navigația pe Sena sau la Lyon pentru Saône și Rhône, corporațiile negustorilor de vin și de ulei, la Lyon, a fabricanților de textile etc. Printre meșteșugari, olarul gal este foarte renumit. Repartizați în numeroase ateliere mici
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
cu un consiliu, *ordo, magistrați, locuri de întîlnire. Aceste corporații grupează oameni liberi, *liberți, sclavi legați de meserie, ceea ce favorizează raporturile sociale. Astfel, este cunoscută corporația navigatorilor la Paris pentru navigația pe Sena sau la Lyon pentru Saône și Rhône, corporațiile negustorilor de vin și de ulei, la Lyon, a fabricanților de textile etc. Printre meșteșugari, olarul gal este foarte renumit. Repartizați în numeroase ateliere mici (Graufesenque, la Millau; Lezoux în Puy-de-Dôme; în Galia de est, etc.), acești olari fabrică ceramică
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
avut drept rezultat o îmbogățire reciprocă. Permanențele indigene. Cultele indigene au lăsat mărturii abundente, din care nu vom lua decît cîteva exemple. Unul dintre primele documente în care zeii galici sînt reprezentați împreună cu zeii romani este "stîlpul navigatorilor", oferit de corporația navigatorilor parizieni sub domnia lui Tiberius (14-31 d.I.C.). Pe el figurează patru zei celtici: Esus, ca tăietor de lemne; Tarvos Trigaranus, taur însoțit de trei păsări; Smertrios, un fel de Hercule celtic; și, în sfîrșit, Cernunnos, cu coarne de cerb
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
sau de consulat în Midi), care se bucură de o largă autonomie, și orașele libere care au primit mai ales privilegii economice. La originea comunelor se găsesc legături orizontale țesute între egali și sub jurămînt: asociații de *pace, confrerii religioase, corporații de negustori și de meșteșugari. Comuna însăși este rezultatul jurămîntului făcut între burghezi, mai întîi pentru a obține comuna, apoi pentru a o administra. Cea mai veche comună cunoscută pe teritoriul francez este cea, efemeră, de la Le Mans în 1070
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
cele mai vechi: funcția politică, în palatul mărit neîncetat pentru a primi noile servicii ale regalității și funcția religioasă în jurul catedralei Notre-Dame, atît de nouă. Pe malul stîng, încă rural și puțin populat se desfășoară activitățile intelectuale în sînul universității, corporație de profesori și studenți care și-a primit statutul în 1215. Pe malul drept, orașul vede dezvoltîndu-se în jurul portului Greve și a *halelor construite de Filip August, principalele activități economice, controlate de puternica corporație a negustorilor, care au monopolul traficului
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
desfășoară activitățile intelectuale în sînul universității, corporație de profesori și studenți care și-a primit statutul în 1215. Pe malul drept, orașul vede dezvoltîndu-se în jurul portului Greve și a *halelor construite de Filip August, principalele activități economice, controlate de puternica corporație a negustorilor, care au monopolul traficului pe Sena și pe afluenții ei, *hansa negustorilor apei. Șeful ei, prevotul [primarul] negustorilor, este reprezentantul burgheziei pariziene; puterea sa este totuși limitată de prezența prevotului [ofițerului] regal care administrează orașul în numele regelui. Întotdeauna
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
care administrează orașul în numele regelui. Întotdeauna gata să încurajeze mișcarea comunală în detrimentul vasalilor lor, Capețienii nu i-au lăsat niciodată pe parizieni să formeze o comună. Activitatea este intensă și, în 1268, prevotul regal Etienne Boileau recenzează o sută una corporații în a sa Carte a meseriilor (Livre des métiers). Populația depășește deja cu mult incinta construită în 1190 de Filip August. Tîrgurile din Champagne. Aceste activități pariziene se explică mai ales prin prezența unui foarte mare centru de consum. Ele
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
adevăr, la această dată, singurele realizări comparabile cu ceea ce se petrece în Anglia sînt intreprinderea metalurgică din Creusot-Montcenis, cu fontă și cocs și mașini cu abur, forjele de la Hayange, în Lorena și minele de la Anzin). Alături de meșteșugăritul urban organizat în corporații și lucrînd pentru nevoile locale, marea producție, mai ales textilă, care alimentează exportul, se află din ce în ce mai mult în mîinile negustorilor fabricanți, în cadrul a ceea ce istoricii de astăzi numesc proto-industrializare. Desigur, este vorba tot de o producție la domiciliu sau în
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
el restabilește libertatea comerțului cu cereale, pentru a favoriza o creștere a producției; în ianuarie 1776, el suprimă corvoada regală și o înlocuiește cu subvenția teritorială, impozit în bani pe toate proprietățile funciare și suprimă de asemenea *jurandele, metrizele și corporațiile, făcînd astfel ca munca să fie liberă. Ministrul are și alte proiecte, dar măsurile luate deja lovesc prea multe privilegii. Regele opune rezistență mai întîi impunînd parlamentului de la Paris înregistrarea edictelor din ianuarie 1776, apoi cedează unei intrigi conduse de
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
multe privilegii. Regele opune rezistență mai întîi impunînd parlamentului de la Paris înregistrarea edictelor din ianuarie 1776, apoi cedează unei intrigi conduse de regină și îl dizgrațiază pe Turgot la 12 mai 1776. Necker. În săptămînile care urmează, corvoada regală și corporațiile sînt restabilite. Atunci Maurepas sugerează să se apeleze la bancherul de origine geneveză Jacques Necker. Este un tehnician abil, care se bucură de un credit larg în mediile bancare; este, pe de altă parte, un partizan al colbertismului tradițional și
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
stările profitară în aparență de acest lucru prin reducerea rentelor pe care le datorau, reducere făcută mai întîi la 3% și apoi la 2%. Dar, de fapt, pentru ei era curată pierdere, întrucît particularii și companiile care compun aceste mari corporații fură prin aceasta zvîrliți într-o ruină totală. Spitalele, fabricile parohiilor, comunitățile ecleziastice, și cele seculare și cele aparținînd unor ordine religioase, mai ales cele de fete și atîtea alte persoane care nu aveau altceva decît rente constituite au fost
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
profesiile liberale și o definiție a rasei mai riguroasă decît în legislația germană. Noul regim vrea să inițieze "revoluția națională". Aceasta semnifică o ruptură completă cu spiritul și opera Revoluției franceze și valorile liberale. Regimul exaltă corpusurile intermediare familie, provincie, corporații și, cu susținerea Bisericii, propovăduiește reîntoarcerea la ordinea morală după așa-zisul "esprit de jouissance"16. El preconizează de asemenea întoarcerea la pămînt, sursă a tuturor virtuților. Prin aceasta, ideologia de la Vichy, al cărei ecou a fost mult mai important
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
poate fi hirotonist și, deci, nu poate avea dreptul de a-și exercita funcțiile ecleziastice (mai ales acordarea sacramentelor). Jurandă. Termenul, sinonim cu "comunitatea profesională", desemnează, sub Vechiul Regim, mulțimea persoanelor alese pentru a conduce un grup corporativ sau o corporație (acest din urmă termen nu apare decît în secolul al XVIII-lea). Justificare prin credință. Pentru Luther, înfăptuirile omenești nu joacă nici un rol în salvarea individului: numai credința în Dumnezeu îl poate face pe om drept și îl poate salva
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
În țările dezvoltate din Comunitatea Europeană (de exemplu Germania) salariul minim se stabilește Între 0,60÷0,65 din salariul mediu. Rapoartele statistice anuale permit reglarea eventualelor abateri de la regulă. 125 Fritjof Capra, Ibidem, p.207-208. 126 David C. Korten, Corporațiile conduc lumea, Editura Antet, București, 1997, p.42. 127 David C. Korten, Ibidem, p.127-128. 20% 20% 20% 20% 20% 82,7% 11,7% 2,3% 1,9% 1,4%P ro ce nt d in p op ul at
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
În țările dezvoltate din Comunitatea Europeană (de exemplu Germania) salariul minim se stabilește Între 0,60÷0,65 din salariul mediu. Rapoartele statistice anuale permit reglarea eventualelor abateri de la regulă. 125 Fritjof Capra, Ibidem, p.207-208. 126 David C. Korten, Corporațiile conduc lumea, Editura Antet, București, 1997, p.42. 127 David C. Korten, Ibidem, p.127-128. 20% 20% 20% 20% 20% 82,7% 11,7% 2,3% 1,9% 1,4%P ro ce nt d in p op ul at
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
2004, pag. 195-212. 73. Kapița P.L., Experiment, teorie, practică, București, Editura Politică, 1981. 74. Kaplan, R.S. Norton, D.P. The Balanced Scorecard, Harvard Business School Press, 1996. 75. Kastler Alfred, Această stranie materie, Ed. Politică, București, 1982. 76. Korten David C., Corporațiile conduc lumea, Editura Antet, București, 1997. 77. Kotarbinski Tadeusz, Tratat despre lucrul bine făcut, București, Editura Politică, 1976. 78. Malița Mircea - Zece mii de culturi o singură civilizație. Spre geomodernitatea secolului XXI, Ed. Nemira, 1998. 79. Manoilescu Mihail - Forțele naționale productive
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]