3,612 matches
-
din comun a reprezentat pentru Wittgenstein îndreptățirea de a trăi potrivit îndemnului pe care l-a adresat Weininger oricărei personalități care aspiră să se desăvârșească: „Fii pur și creator!“ Acesta a fost crezul vieții lui Ludwig Wittgenstein. În lumina acestui crez, vom putea înțelege pasiunea, dăruirea totală, uitarea deplină de sine care distingeau confruntarea lui cu temele intelectuale și problemele morale care l-au preocupat, ceea ce lăsa o impresie de neșters tuturor celor care l au cunoscut bine.14 Și tot
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
lăsa o impresie de neșters tuturor celor care l au cunoscut bine.14 Și tot așa intransigența lui neînduplecată, lipsa de îngăduință pentru sine și de înțelegere pentru slăbiciunile celorlalți, în urmărirea unui ideal de neatins al perfecțiunii.15 Un crez care a făcut din viața lui o continuă escaladare, marcată de căderi și reveniri, către un pisc inaccesibil. O viață de erou? * * * Ca student la Cambridge, Wittgenstein s-a consacrat cu ardoare acelor probleme logico filozofice care constituiau terenul comunicării
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
lui. În același „Cuvânt înainte“, el menționa contribuția pe care au avut-o la recunoașterea greșelilor din Tractatus discuțiile sale cu Frank Ramsey și îndeosebi cu Piero Sraffa. Von Wright susține că sub impulsul acestei critici Wittgenstein ar fi abandonat crezurile filozofice de care s-a lăsat condus în opera de tinerețe și a pășit pe căi noi. „El (Wittgenstein) spunea că discuțiile cu Sraffa l-au făcut să se simtă ca un copac căruia i-au fost tăiate toate ramurile
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
ale cunoașterii comune. Cercetarea condițiilor în care capătă sens expresiile limbajului este specifică filozofiei. Iar identificarea unor modalități și metode potrivite pentru înfăptuirea acestui obiectiv reprezintă adevăratele realizări în filozofie. Opera timpurie și cea târzie exprimă, în egală măsură, acest crez fundamental.9a Rudolf Haller, cel mai important interpret austriac al lui Wittgenstein, afirmă și el unitatea și dezvoltarea progresivă a gândirii acestuia. Motivele ei fundamentale ar fi rămas aceleași. Filozofia a fost concepută și practicată în mod constant de către Wittgenstein
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
pe care o reprezintă gramatica limbajelor naturale, prin construcția unor limbaje cu o structură clară și precisă, limbajele formalizate. Russell va afirma deja în primele rânduri ale autobiografiei sale intelectuale, scrisă în anii târzii ai vieții sale, că adoptarea acestui crez a constituit singura schimbare cu adevărat „revoluționară“ pe care a cunoscut-o modul său de a gândi. Câteva pagini mai încolo, întâlnim următoarea exprimare semnificativă: „De la despărțirea mea de Kant și de Hegel, m-am străduit continuu să caut soluția
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
care-și amintește de cer.” (A. de Lamartine) În această luptă a omului cu el Însuși, trebuie să fim optimiști: „Oricît ar fi de păcătos omul tot are Într-Însul un dram de căință.” (M. Sadoveanu) ”Căința” a fost Însuși crezul de existență al marelui Dostoievski: „Conștiința vieții prețuiește mai mult decît viața”. Întreaga operă literară a lui Dostoievski demonstrează faptul că remușcarea prin căință nu este un proces psihic distructiv, ci, dimpotrivă, unul constructiv: nu poți să te schimbi mai
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
din lumea animală: „De ce-i privighetoarea-n colivie? Din pricina limbii” (Ibn Yamin). * „Ce este cuvîntul, orice cuvînt? Nimic decît o rană a tăcerii.” (Lucian Blaga) Probabil deoarece „cuvîntul” silește „tăcerea” să se transforme, de exemplu, Într-un gest, Într-un crez, sau Într-un vis... * „Pentru ca o idee să trăiască, n-ajunge să-i puie un miez de geniu scriitorul. Îi trebuie ideii contribuția de minte și de bunăvoință a cititorului” (Tudor Arghezi). Se Întîmplă uneori, e drept mai rar, ca
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
adun: Viață unii dau problemei, Ceilalți gîndirea-i o supun. („E Împărțită omenirea”) * Cel mai frumos sentiment intelectual pe care-l poate trăi un om este cel al satisfacțiilor rezultate din „explicație” și din „reprezentare”. Un astfel de sentiment a fost crezul de-o viață al lui Albert Einstein: „Mi-e suficient să contemplu misterul vieții conștiente care se perpetuează la nesfârșit, să meditez asupra structurii minunate, a universului, pe care abia dacă o putem percepe, și să Încerc umil să Înțeleg
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
mari bucurii, sau În trăirea dezamăgirii crunte a unei ipocrite promisiuni... * „Versurile mele au sensul care li se dă.” (Paul Valéry) Poate că este o exagerare, deoarece creația poetică, asemeni Întregii creații artistice, poartă totuși pecetea individualității psihologice și a crezului artistic al autorului respectiv. Însă pe de altă parte, este adevărat că valoarea autentică a unei creații artistice este dată de capacitatea acesteia de a fi proteică, de a declanșa reacții cît mai diverse, de a deschide la trăiri și
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
în dialog permanent cu Dumnezeu și viața noastră sufletească este îmbunătățită. Rugăciunea săvârșită în timpul Sfintei Liturghii este o școală a învățăturii creștine și o metodă de cateheză creștină. în Biserică, creștinul află învățătura dogmatică a Bisericii, sub forma concentrată a Crezului, dar și sub forma rugăciunilor din plinătatea imnografiei ortodoxe. Prin participarea la Sfânta Liturghie intrăm în legătură de taină cu Dumnezeu. Ea izvorăște din Sfântul Prestol și actualizează Jertfa Mielului lui Dumnezeu. Suprema legătură de taină cu Dumnezeu, spre care
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
unesc.” Apoi îl întreabă preotul: „Te-ai unit cu Hristos ?” El sau nașul răspunde: „M-am unit.” Și iarăși îl întreabă preotul: „Și crezi Lui ?” Și el sau nașul răspunde: „Cred Lui ca unui împărat și Dumnezeu.” Apoi se rostește Crezul de cel botezat sau de naș. După care, preotul întreabă iarăși de trei ori: „Teai unit cu Hristos ?” El sau nașul răspunde: „M-am unit.” Și preotul îl întreabă: „Și crezi Lui?” Și acela sau nașul răspunde: „Cred Lui ca
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
pietre, dar apelând la spargeri informatice, la viruși ș.a. Mai periculoși sunt cei strecurați în unitate pe principiul calului troian. Zicala „Doamne, spune-mi dușmanul care mi-e prieten, căci pe celălalt îl știu eu” trebuie să devină un adevărat crez pentru conducerea unităților. 4. Utilizatorii pot să contribuie substanțial la pierderile informatizate, îndeosebi prestând activități nestandardizate și neautorizate. Pe primul loc se află jocurile pe calculator, care, pe lângă faptul că înseamnă folosirea resurselor firmei în scop personal și irosirea timpului
[Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
august 1944, presa a fost un mijloc de descoperire a celor cu talent de la cenaclurile literare, iar mulți dintre acești condeieri, odată formați, au stăr uit a rămâne prin creația lor în paginile respective, înnobilându‐le prin semnătura, autoritatea și crezul lor. Lista ziarelor și revistelor de la Bârlad poate fi un ajutor suplimentar pentru cei dornici de noutate... Pe mulți, nădăjduim, îi va chema la studiu și a originale lor aflate ca într‐ un ierbar în rafturile arhivelor... Unele consemnări au
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
110 Obiectiv Obiectiv apare la Vaslui, strada Ștefan cel Mar e nr. 70, dar cu un șef de secție și la Bârlad (Mihai Vasile) , singurul ziar din Județ, membru al Biroului Român de Audit al Tir ajelor, care are drept crez îndemnul „noi spunem lucrurilor pe nume”, în 16 pagini, ajuns la 3 octombrie 2003 la al 645‐ lea număr, director - Irina Sadici, director editor - Clara Bisoc, Viorel Oprea. Editor - S.C. Media Grup Nord - Est S.R.L., Vaslui; Tipar Multiprint S.A. Iași
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
nespusă impresiune de bine. Vă rog a‐i urmări ideile - este ziarul exclusiv al meu” - îi scria Șt. Neagoe lui G. Bariț. Ideile ziarului erau în bună parte cele ale Semănătorului creat tot la Bârlad de Ion Popescu. Avea drept crez: „să practice adevărul și să distrugă abuzul și nedreptatea”. Paloda a fost condusă pe acest drum de fondatorul ei Șt. Neagoe, decan al presei bârlădene (Gh. Vrabie: „Bârladul cultural” București 1937) iar când acesta este scos la pensie, dimpreună cu
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Timpul”, București, 14 mai și 28, 29 octombrie 1891; „România”, București, 15 mai 1891; „Bună credință”, București 24 decembrie 1891; „Voința Națională”, București, 18 martie 1892. După 1906 ziarul ajunge în mâna „avântenilor” - o foaie de difuzare și promovare a crezului Societății culturale „Avântul”, organizație de autoconducere școlăre ască dar care a determinat și canalizat mișcările sociale țărăn ești de la 1907. Tineri plini de entuziasm, precum D.V. Anghel, N. Dorin, Virgil Gabrielescu, St. Manole, Săghinescu, P.Ciobanu, P. Ciolan, Const., Th.
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
învins cu o armată de viteji pe împăratul Adrian și a cucerit multe cetăți de la romani, iar în numele jertfelor lăsate, face să renască speranța realizării idealului scump al tuturor evreilor pentru dezrobire universală, a unei patrii recăpătate, așa cum ne dictează crezul n ostru cel nou”... „Revista noastră este exclusiv zionistă” i se răspunde în cel de al patrulea număr domnului doctor H.K. Bar‐Kochba cuprinde materiale specifice: „Purismul de azi și cel de altădată”, „Zionism și patriotism ”, „Explicarea unei notițe talmudice
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
și M. Lungeanu, doar Tutoveanu provenea din grupul de la „Făt Frumos”, făcând legătura cu o nouă generație de condeie. Dar - spune G. Ursu, din întreg materialul publicat, se dovedește că „Florile Dalbe”, ca și „Făt-Frumos” și „Freamătul” au servit aceluiași crez al unei literaturi izvorâtă din firea curată a neamului 333 nostru”... „O revistă sau o carte literară trăiește nu prin viața lor proprie, ci prin viața timpului în care s-a născut, prin viața interioară a generației pe care o
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
întărirea sufletului național prin cultură, prin chemarea în conștiința generală a ideii de solidaritate și unitate prin cultul tradițiilor strămoșești, pr in păstrarea intactă, conservatistă a comorilor etice transmise și în sfârșit, prin educație civică a maselor. Pentru biruința acestui crez, pentru realizarea deplină a acestor idei, în cadrul restrâns al ținutului n ostru, noi cei strânși în jurul ”Țării de Jos” vom lupta cu înverșunat ă convingere, cu 433 încordarea tuturor energiilor de care dispunem. Desfășurând de pe zidurile vechii cetăți de c
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
o formă culturală specifică. Confruntat cu Grecia, a fost impregnat de mentalitatea elenă și de tendința acesteia de a analiza totul în lumina unor întrebări pertinente. Astfel s-a impus nevoia de a împăca rațiunea cu credința, de a face crezul religios rezonabil. Gânditorii Evului Mediu inițiază sarcina monumentală de a exprima credința într-un limbaj riguros, împrumutând de la Platon și Aristotel noțiuni și instrumentele reflecției. Euharistia devine "transsubstanțiere" și mai târziu, la Luther, "consubstanțiere". Deci, se vrea susținerea dogmei prin
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
vedea nu numai valori morale, ci, în egală măsură, și atribute ale creației autentice. La Weininger, radicalitatea morală a lui Kraus era însoțită de o pledoarie pentru creație drept singurul țel al vieții unei ființe omenești pe deplin dezvoltate. Un crez asumat cu o consecvență nemiloasă prin sinuciderea lui spectaculoasă, după publicarea, în 1903, a cărții sale Sex și caracter. Inspirația viziunii asupra destinului omului a tânărului autor a fost una riguros dualistă. În orientarea vieții, valoarea și plăcerea îi apăreau
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
unei înzestrări ieșite din comun a reprezentat pentru O VIAȚĂ DE EROU? 25 Wittgenstein îndreptățirea de a trăi potrivit îndemnului pe care l-a adresat Weininger oricărei personalități care aspiră să se desăvârșească: „Fii pur și creator!“ Acesta a fost crezul vieții lui Ludwig Wittgenstein. În lumina acestui crez, vom putea înțelege pasiunea, dăruirea totală, uitarea deplină de sine care distingeau confruntarea lui cu temele intelectuale și problemele morale care l-au preocupat, ceea ce lăsa o impresie de neșters tuturor celor
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
O VIAȚĂ DE EROU? 25 Wittgenstein îndreptățirea de a trăi potrivit îndemnului pe care l-a adresat Weininger oricărei personalități care aspiră să se desăvârșească: „Fii pur și creator!“ Acesta a fost crezul vieții lui Ludwig Wittgenstein. În lumina acestui crez, vom putea înțelege pasiunea, dăruirea totală, uitarea deplină de sine care distingeau confruntarea lui cu temele intelectuale și problemele morale care l-au preocupat, ceea ce lăsa o impresie de neșters tuturor celor care l au cunoscut bine.14 Și tot
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
lăsa o impresie de neșters tuturor celor care l au cunoscut bine.14 Și tot așa intransigența lui neînduplecată, lipsa de îngăduință pentru sine și de înțelegere pentru slăbiciunile celorlalți, în urmărirea unui ideal de neatins al perfecțiunii.15 Un crez care a făcut din viața lui o continuă escaladare, marcată de căderi și reveniri, către un pisc inaccesibil. O viață de erou? * * * Ca student la Cambridge, Wittgenstein s-a consacrat cu ardoare acelor probleme logico filozofice care constituiau terenul comunicării
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
lui. În același „Cuvânt înainte“, el menționa contribuția pe care au avut-o la recunoașterea greșelilor din Tractatus discuțiile sale cu Frank Ramsey și îndeosebi cu Piero Sraffa. Von Wright susține că sub impulsul acestei critici Wittgenstein ar fi abandonat crezurile filozofice de care s-a lăsat condus în opera de tinerețe și a pășit pe căi noi. „El (Wittgenstein) spunea că discuțiile cu Sraffa l-au făcut să se simtă ca un copac căruia i-au fost tăiate toate ramurile
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]