7,252 matches
-
campanii se termină prin retragerea otomanilor și aduce voievodului titlul de "purtător de victorie", fiind înțelese de contemporani ca o continuare a cruciadei. În 1472, Ștefan se căsătorește cu Maria de Mangop, descendentă a Comnenilor, a Paleologilor și a Assanizilor. Cronicarii îi amestecă pe perși, altădată inamicii Bizanțului cu turcii, cu care se bat moldovenii. Se povestește că domnitorul împreună cu oștenii săi, după fiecare victorie, sărbătoresc și, cu ocazia reîntoarcerii la Suceava, mitropolitul și întregul cler fac o primire deosebită domnitorului
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Italianul Antonio Bonfini, instalat la Buda în 1486, stabilește pentru rege o genealogie romană și afirmă că ginta sa a fost reînnoită ca urmare a unui ordin divin. Dar oare Ștefan a căutat să imite modelul curții regelui Ungariei, unde cronicarii încurajau opera prințului? DRACULA Modalitățile punerii în scenă, stilul și deci căile de rememorare a cruciadelor sînt esențiale. Acțiunea lui Ștefan cel Mare intră într-o compoziție culturală coerentă. În schimb, domnia aproape contemporanului său valah, Vlad Țepeș sau Dracula
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Bun mai tîrziu -, catolicismul alimentînd conștiința că românii își au propriile origini. Raportul privilegiat al Moldovei cu Polonia din secolele XVI-XVII implică o circulație culturală esențială și antrenează un du-te-vino al elitelor între marile centre poloneze și moldave. Biografiile marilor cronicari ilustrează această întrepătrundere. Aceste acțiuni sînt simfonice și mărturisesc complexitatea căilor fondate pe strategiile conjuncturale de supraviețuire și de putere. La sfîrșitul secolului al XVII-lea se prevede o mutație importantă: deschiderea Moldovei spre o alianță nisă, după ce Polonia decepționase
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
poloneză și latină, pregătește o ediție trilingvă a Evangheliilor. Doctrina luteranismului îi apropie și impresionează pe catolicii din Moldova. Pretutindeni, arma propagandei este folosirea limbii naționale. În aceeași epocă, spre 1550-1551, apare un catehism reformat pentru sloveni și pentru croați. Cronicarul polonez Orechovius notează că erezia se întinde pretutindeni, pînă în Rusia. Pentru a contracara influența Reformei, s-au impus două metode: represiunea și competiția. Prima este aplicată de Ștefan Rareș și Alexandru Lăpușneanul. Ofensiva împotriva armenilor din 1551, condusă de
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Problemele originii, ale rolului și privilegiilor sale vor fi reluate, spre 1821-1830, de pe poziții ostile acestei elite, căreia i se reproșează că ar fi pactizat cu fanarioții. Fanarioții așază în față noblețea funcției; boierii "de țară" sînt legitimați după cum explică cronicarul Cantemir în Descrierea Moldovei de o decizie a voievozilor întemeietori care și-au înnobilat oștenii înzestrîndu-i cu pămînturi. Ambiția fanarioților consistă în a reduce numărul boierilor scutiți de plata impozitelor. Marii boieri se sustrag fiscalității, micii boieri fără funcție (mazili
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
în 1794. Scrisorile persane ale lui Montesquieu apar în greacă în 1817; Spiritul legilor nu va fi de găsit decît în 1830. Este tradus și Voltaire, însă alegerea vizează Istoria lui Carol al XII-lea, filosoful fiind înțeles ca un cronicar. Opera sa circulă în mediile francmasoneriei din Iași, aflate în legătură cu lojele din Moscova și Sankt-Petersburg. Andrei Pippidi insistă asupra specificității mediului socio-cultural care orientează modurile de relație cu operele și diferențiază deschiderea influenței lor în Franța și în Principate. Istoricul
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
1899 cînd, după patru ani de recolte rele, seceta a anulat orice recoltă în cîmpia Dunării, România aflîndu-se în pragul foametei. Aceste întîmplări neașteptate creează cu greu o viziune optimistă de țară cu natură darnică, viziune înfrumusețată încă de pe vremea cronicarilor de odinioară. Dimitrie Cantemir, în tabloul pe care 1-a lăsat asupra Moldovei de la începutul secolului XVIII, descrie un spațiu paradisiac, un spațiu de legendă, atunci cînd evocă munții Moldovei, dealurile și arborii fructiferi... În ajunul războiului, călătorii și inginerii
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
În pregătire: Stephen Fischer-Galați, România în secolul al XX-lea Nicolas M. Nagy-Talavera, N. Iorga Joseph F. Harrington, Bruce J. Courtney, Relații româno-americane Format 1/16 (70 x 100) Tiparul executat la Imprimeria Institutului European pentru Cooperare Cultural-Științifică lași • Str. Cronicar Mustea nr. 17 • C.P. 161 • Cod 6600 • Tel. Difuzare 032/233731 • Fax: 032/230197 1 Damian Hurezeanu, O carte eveniment: Catherine Durandin, Histoire des Roumains, Fayard, 1995, în Societate și cultură, 1996, 6, p. 46 2 Catherine Durandin, Premiers éléments
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
prin Nord antologie (2009), Aur și iederă (2011), Nordul. O gnoză a pietrei antologie (2011) Grota și literele (2013); Negură și caligrafie, 2014. critică literară: Saeculum. Metafizică și polemică eseu (1995), Cultură și literatură în ținuturile Sătmarului. Dicționar: 1700-2000 (2000); Cronicar pe Frontiera Poesis (2007), Cronicar pe Frontiera Poesis, II (2012); Satu Mare/ Szatmárnémeti/ SathmarPoezie și arhitectură, postfață, antologie realizată de George Vulturescu, Ed. Solstițiu, Satu Mare, 2014; Mihai Eminescu și scriitorii sătmăreni. Documente de istorie literară Studii critice, Editura Școala Ardeleană
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
și iederă (2011), Nordul. O gnoză a pietrei antologie (2011) Grota și literele (2013); Negură și caligrafie, 2014. critică literară: Saeculum. Metafizică și polemică eseu (1995), Cultură și literatură în ținuturile Sătmarului. Dicționar: 1700-2000 (2000); Cronicar pe Frontiera Poesis (2007), Cronicar pe Frontiera Poesis, II (2012); Satu Mare/ Szatmárnémeti/ SathmarPoezie și arhitectură, postfață, antologie realizată de George Vulturescu, Ed. Solstițiu, Satu Mare, 2014; Mihai Eminescu și scriitorii sătmăreni. Documente de istorie literară Studii critice, Editura Școala Ardeleană, 2015, Cluj-Napoca (Coordonator ediție) interviuri
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
acestor informații găsim în scrisul lui M. Eminescu următoarele consemnări despre Satu Mare: "Samus se chema în timpul romanilor ținutul Someșului"15. D. Vatamaniuc identifică datele după lucrarea istoricului austriac Julius Jung (Roemer und Romanen in den Donaulauder, Innsbruck, 1877). Iar după cronicarul bizantin Salvianus (Historia gothorum) M. Eminescu mai are trei note despre Sătmar: Maramureșul se învecinează cu "Sătmar și Ugocia" (ms. 2263, 2-3, 29) iar în Fragmenta rium la p. 613: "La sud Ardealul, la ost Bucovina și Galiția, la nord
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
o viață, că memorialistul I. Slavici ar putea face o "confuzie" între Lucaciu-Covaciu...? "Medalionul" vienez rezistă prin loialitatea artizanului care le-a hașurat chipul distinct și le-a rămas alături prin vreme... 2. PATCAȘIU, Vasile Preot, autor de cărți bisericești, cronicar. Născut la Portița, jud. Satu Mare, la 25 decembrie 1844. Școala: Carei, Beiuș (clasele primare). Teologia la Gherla (cu prof. dr. Victor Mihali de Apșa). Hirotonit preot (în catedrala Blajului) la 26 septembrie 1872. A decedat la 5 aprilie 1932 la
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
și părțile de peste munți. Nu lipsește nici mândria protopopului față de sătenii săi care l-au încântat pe regele Ferdinand și pe regina Maria la gara din Carei cu cântecele lor (25 mai 1919). Notele despre M. Eminescu Prin însemnările sale "cronicarul" de la Hotoan ne dovedește că sătmărenii aveau conștiința valorii lui Eminescu și că, în aceste părți, circulau poeziile sale: "Națiunea română încă a pierdut în acest an pe ilustrul poet Mihai Eminescu, care a dat o nouă direcțiune poeziei române
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
1980); Madona cu gîtul lung (1987); Mă-torc în Bermude (1999); Pretențiile barcagiului Caron (2000). Premiul Uniunii Artiștilor Plastici din România (2006). Val Gheorghiu, Cinci degete-n ochi. Jurnal (1990 - 2006) (c) 2007, Institutul European, Iași INSTITUTUL EUROPEAN Iași, str. Cronicar Mustea nr. 17, cod 700198, C.P. 161 euroedit@hotmail.com; editura ie@yahoo.com http://www.euroinst.ro Descrierea CIP a Bibliotecii Naționale a Romîniei GHEORGHIU, VAL Cinci degete-n ochi : jurnal : (1990-2006) / Val Gheorghiu ;prefață de Liviu Antonesei. - Iași : Institutul
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
căruia chiar dacă împotriva convingerilor comuniste soțul său îi semnase decesul. Vede monstruos și rîde enorm. E Magda Ursache, fosta mea colegă de la Cronica. Nu bănuiam, în anii aceia lugubri, cînd antidotul nostru redacțional era hlizeala non-stop, că sub învelișul ternului cronicar literar stătea pitită parșiva prozatoare din cărțile ei de azi, ieșite de sub varii teascuri, una după alta. Vitriolu-i n-ar fi avut, oricum, șanse a fi aruncat atunci în albaștrii ochi. Acum? Magda e un Thackeray cu fustă al deșertăciunilor
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
lucrări, prezentate juriului, și de data aceasta exigent (cu măsură), tolerant (cu aceeași măsură). Prefer să mă mențin doar în ambianța absolut încîntătoare a vernisajului și să-i argumentez puterea de seducție. Asupra unui public de o ținută eclatantă (lăsînd cronicarului de profesie detalierea valorică de rigoare). Observam și altădată cu ocazia inaugurării înseși a colosalului building ce modificare de profil înregistrează acum acest palier al high-life-lui ieșean. Lume bună, într-un cuvînt, de o tinerețe și de o ținută ireproșabile
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Rad, La un ceai cu Ștefan J. Fay 22. Dimitrie Ghyka, Memorii (1894 - 1940) 23. Sergiu Dimitriu, Din trecut Redactor: Teodora Tudorache Tehnoredactor: Mihaela Mârza Bun de tipar: 2007 • Apărut: 2007 • Format 1/16 (54 ( 84) INSTITUTUL EUROPEAN Iași, str. Cronicar Mustea nr. 17 • C.P. 161 • cod 700198 Tel. Difuzare: 0320/233731 • Fax: 0320/230197 euroedit@hotmail.com • editura ie@yahoo.com • http://www.euroinst.ro Tiparul executat la SC Euronovis Val Gheorghiu Cinci degete-n ochi 10 1
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
de franceză la University of Pennsylvania Gerald Prince, A Dictionary of Narratology (c) 1987 by University of Nebraska Press (c) 2004 by Institutul European, Iași Publicat prin acord cu University of Nebraska Press. www. euroinst.ro INSTITUTUL EUROPEAN Iași, str. Cronicar Mustea nr. 17, 700198, C.P. 161 euroedit@hotmail.com Descrierea CIP a Bibliotecii Naționale a României: PRINCE, GERALD / Gerald Prince; trad de Sorin Pârvu. Iași: Institutul European, 2004 Bibliogr. ISBN 973611-278-0 I. Pârvu, Sorin (trad.) 82.09 Reproducerea (parțială sau
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
Dicționarele imaginarului: Horror, Florin Mircea Tudor Dicționarele imaginarului: S.F. , Sorin Pârvu Pînă-n pînzele albe. Expresii românești. Biografii-motivații, Stelian Dumistrăcel Redactor: Monica Vasiliu Tehnoredactor: Cristina Aiftimie Bun de tipar: 2004 • Apărut: 2004 • Format 1/32 (70 ( 100) INSTITUTUL EUROPEAN • Iași, str. Cronicar Mustea nr. 17 C.P. 161 • cod 700198 • Tel. Difuzare: 0788.319462 Fax: 0232/230197 • euroedit@hotmail.com http: //www.euroinst.ro Tiparul executat la SC Euronovis SRL 6 1
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
îndeobște, neputința individului confruntat cu feluritele și nebănuitele obstacole ivite în calea propriului destin, asemenea cuvinte se potrivesc, parcă, mai curând generației de sacrificiu reprezentată de (și prin) Leonid Boicu, decât „vremilor” lui Vodă Vasile Lupu, la care făcea trimitere cronicarul moldav. Reluând câteva idei, fapte sau întâmplări evocate - în cuprinsul unei tablete comemorative - în urmă cu un deceniu și beneficiind de suplimentul informațional oferit, cu pilduitoare generozitate, de mult stimata și admirabila-i familie (Rodica Boicu - soție și Silvia Sergent
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
eroice”, nu sfidau primejdia, ci o evitau fie prin înduplecarea inamicului, fie prin trecerea de partea „eliberatorilor” după dobândirea unor minime garanții pentru ei și ființa de stat pe care o întruchipau. Abilitatea se confundă cu un genius loci politic. Cronicarii de la sfârșitul secolului XVII și începutul celui următor sunt adânc și pasional ancorați în viața politică. Ei fac apel la vechile libertăți și la independența patriei, ei chestionează evenimentele externe, stabilesc interdependența între ele și cele interne, au cunoștințe despre
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
tratatul de la Carlowitz (1699) a deschis, propriu-zis, chestiunea orientului așa cum ni se prezintă ea încă (subl. ns. L. B.). În ceea ce privește pe istoricii români, ei împărtășesc de regulă opinia mai sus amintită, chiar dacă propun date diferite pentru începutul chestiunii orientale. Toți cronicarii noștri, de la Grigore Ureche la Ion Neculce și Axinte Uricariul surprind importanța cu totul deosebită pentru soarta politică a țărilor române, a popoarelor din această parte a continentului, pe care au avut-o evenimentele ce s-au desfășurat între 1683-1711
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
care au avut-o evenimentele ce s-au desfășurat între 1683-1711. După cum am văzut, Constantin Șerban se alătură acelor istorici care plasează începuturile chestiunii orientale în Evul Mediul timpuriu, odată cu penetrarea turcilor pe continentul european. Procedând însă la exegeza operelor cronicarilor noștri, a activității politice a românilor în acea epocă, cu deosebire a operei stolnicului Constantin Cantacuzino, ei insistă asupra faptului că de la asediul Vienei (1683) se deschide o epocă de importanță crucială pentru sud-estul european și chestiunea orientală. Într-o
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
domnitorului, confirmându-i devotamentul lor și rugându-l să-i aibă în prietenie și să-i apere de atacurile oamenilor, ceea ce înseamnă că evadarea lor n-a fost pregătită cu știrea domnitorului, cum însuși Toma Cantacuzino a declarat la Iași. Cronicarul Greceanu spune că, aflând despre fapta lui Toma Cantacuzino, domnitorul ar fi plâns, și nu este de crezut ca el să fi mers cu simularea până aici. Este însă foarte adevărat că, din partea rușilor, „până în ultimul moment, acestuia nu i
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
cela”. Așadar, Brâncoveanu se simte oarecum ostracizat, vede că doar „ceva trupe” se îndreaptă spre țara sa (mai precis, spre Brăila), însoțite de Toma Cantacuzino. Or, domnitorul nu putea vedea în Toma Cantacuzino decât ceea ce a văzut în el logofătul cronicar Radu Greceanu: un „hain” ce visa la tronul Munteniei și care „au tras” la „vestitul viclean” Dimitrie Cantemir, „cu care și mai înainte vreme înțelegere avusese”. Pentru domnitor, cele „câteva trupe” însoțite de Toma Cantacuzino nu erau „afacerea noastră”. Și
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]