3,849 matches
-
absolut sunt identice. Cu propriile-i cuvinte: „Toate atributele binelui aparțin frumuseții celei supraeminente a lucrurilor celor fără de formă” sau: „Frumosul este același lucru ca și binele”. Această idee că frumusețea e în bine și binele în frumusețe, e comună cugetării clasice creștine. În acest consens unanim, înțelegem versetul din Geneză, care ne spune că, după creația lumii „a privit Dumnezeu la toate câte le făcuse și iată erau bune foarte!”. Privirea însă e mijlocul prin care gustăm frumusețea. Iar Dumnezeu
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
sofianic al frumuseții. Expresia de „frumos sofianic” a apărut întâia oară în românește întrun eseu despre Sensul teologic al frumosului, publicat în revista „Gândirea” în anul 1932. M-a bucurat în chip deosebit că acel eseu a putut să provoace cugetarea filosofică a d-lui Lucian Blaga care, reluând tema pusă de noi și discutând-o cu remarcabile vederi personale, a deschis prin ea o perspectivă de înțelegere sistematică a culturii ortodoxe. De la dânsul însă termenul acesta a trecut oarecum în
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
slujească de model artei. Dar dacă frumusețea naturii există, precum există, imitația ei în artă apare ca un lucru de prisos. Căci în fața imitației artificiale nici un motiv nu mă oprește să prefer originalul natural. Teoria aceasta își are originea în cugetarea greacă și este, într-o măsură, explicabilă prin mediul unde s-a format. Religia Eladei a fost o divinizare a naturii. Zeii ei personificau omenește fenomenele naturale și acest antropomorfism universal devenea obiectul artei. Îndeosebi al sculpturii. Zeul om sau
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
imensa comoară de cunoștințe cuprinse în ea. Căci psihologia mistică, întemeindu-se firește pe speculația teologică, e o știință eminamente experimentală, cum se măgulesc învățații de azi s o numească pe cea modernă. Afară de dogmatică, poate în nici un alt domeniu cugetarea și observația creștină nu s-au aplicat mai încordat, mai adânc și mai critic decât asupra sufletului surprins în toate mișcările în raport cu lumea, cu sine însuși și cu Dumnezeu. Toată această experiență clasificată cu o rară finețe e o terra
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
lovit. „în Biblie, continuă Chateaubriand, cel mai înalt sublim iese dintr-un contrast între măreția ideii și micimea, dacă nu chiar trivialitatea cuvântului ce o redă. Din asta rezultă o zguduire, o strivire de necrezut a sufletului: căci, exaltat de cugetare, când spiritul s-avântă în regiunile cele mai înalte, deodată expresia, în loc să-1 susțină, îi dă drumul să cadă din cer pe pământ și-l prăbușește din sânul lui Dumnezeu în noroiul acestui univers. Acest fel de sublim, cel mai
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
să ne dea lămuriri asupra naturii lui transcendente, aceste lămuriri sunt neverosimile sau de-a dreptul greșite. Cercetătorii raționaliști de pildă analizează magistral elementul mistic în variate domenii și în variate forme, dar concluziile explicațiilor lor sunt adesea orori de cugetare greșită. în această privință, teologia mistică ne pune la îndemână o doctrină amplă și limpede, în care fenomenul contemplației apare ierarhizat cu precizie și după natura lui și după gradul de împlinire. După natura lor, avem două feluri de contemplații
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
lumii în Duh și de îndumnezeire a ei. Ceea ce numim inspirație naturală e în legătură cu prezența de imensitate, idee pe care o cunoaștem în alt aspect sub numele de Logosul seminal al lucrurilor, prin care Justin Filosoful își explica similitudinile dintre cugetarea păgână și adevărul creștin, similitudini fragmentare și nedesăvârșite, dar nu mai puțin reale. Ceea ce numim inspirație supranaturală se leagă de prezența harică a lui Dumnezeu în suflet. Știm de asemenea că nu există numai aceste două moduri de a lucra
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
decât cea canonică? Berdiaev n-are nici o îndoială asupra acestui lucru. Extazul creator e, pentru el, tot așa de religios ca și extazul mistic și „cultul genialității” trebuie să stea pe picior de egalitate cu cel al sfințeniei. Dar în cugetarea filosofului, sfințenia e ceva care aparține trecutului, pe când genialitatea reprezintă tranziția către „epoca de creație”. Din acest punct de vedere, geniul e mai mare chiar decât sfântul. „Eu cred că darul gnostic al lui Jakob Boehme era mai puternic decât
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
atât de puține ale tinerei noastre culturi autohtone. Spirit pur, înalt și aristocratic aproape în tot ceea ce a scris cu excepția a trei drame din perioada freudistă, pe care a respins-o apoi cu puternice argumente filosofice. Lucian Blaga aduce în cugetarea românească un sistem magnific închegat, în care îndrăznețe idei metafizice ale timpului fuzionează, ca la nici un alt gânditor anterior, cu duhul nostru autohton și i dau dreptul, alături de d. I. Petrovici, la titlul de filosof român. În multe laturi ale
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
sistem magnific închegat, în care îndrăznețe idei metafizice ale timpului fuzionează, ca la nici un alt gânditor anterior, cu duhul nostru autohton și i dau dreptul, alături de d. I. Petrovici, la titlul de filosof român. În multe laturi ale cuprinzătoarei lui cugetări, noi teologii îl simțim aproape. De multe ori e în același gând și în același ritm cu noi, cu deosebirea terminologică și anume că același lucru pe care noi îl numim teologic, el îl numește filosofic. După convingerea noastră, aportul
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
în iubire, e după Dostoievski izvorul iadului din această lume și din lumea cealaltă. „Eu sunt și iubesc!” e lozinca pe care el o ridică în fața formulei lui Descartes: cogito ergo sum! Dacă afirm că exist fiindcă eu gândesc, atunci cugetarea primează, iar viața nu apare decât ca ceva secundar și condiționat de cugetarea mea. Și cum eu sunt o ființă mărginită, voi cugeta viața în felul meu și fatal mă voi izola de cosmos în orgoliul minții mele. Astfel vor
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
cealaltă. „Eu sunt și iubesc!” e lozinca pe care el o ridică în fața formulei lui Descartes: cogito ergo sum! Dacă afirm că exist fiindcă eu gândesc, atunci cugetarea primează, iar viața nu apare decât ca ceva secundar și condiționat de cugetarea mea. Și cum eu sunt o ființă mărginită, voi cugeta viața în felul meu și fatal mă voi izola de cosmos în orgoliul minții mele. Astfel vor face și ceilalți, fiindcă fiecare își are capacitatea lui, care se deosebește de
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
ființă mărginită, voi cugeta viața în felul meu și fatal mă voi izola de cosmos în orgoliul minții mele. Astfel vor face și ceilalți, fiindcă fiecare își are capacitatea lui, care se deosebește de aceea a semenilor. Fărâmițând astfel prin cugetarea individuală sensul unic primordial al vieții, am distrus armonia cosmosului spiritual și l-am prăbușit în haosul care e lumea păcatului. Căci orgoliul izolează pe oameni și distruge iubirea. Ce este iadul? se întreabă Dostoievski prin gura starețului Zosima. „Iadul
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
spiritual al chinului fără leac din mustrarea eternă. în contrast cu flăcările acestui chin se desemnează armonia iubirii cosmice. Când spun: „Eu sunt și iubesc” totdeodată, aceasta înseamnă că ființa și iubirea sunt unul și același lucru, identitate care exclude spărtura dintre cugetare și viață, subordonând-o pe cea din urmă capriciului și imperfecțiunii celei dintâi. Identitatea dintre ființă și iubire exclude izolarea eului care iubește, obiectul acestei iubiri rămânând întreaga existență cosmică. A iubi totul după modul lui Dumnezeu înseamnă raiul pe
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
capătă un sens teandric în spiritul cel mai creștin al artei. Fabulația Paradisului Pierdut e identică cu revelația biblică, iar înțelesul lui spiritual identic cu doctrina Bisericii despre om și lume. Dar dincolo de temă și de sensul ei, fantezia și cugetarea lui Milton boltesc o lume de frumusețe unică în literatura mondială. Nici un alt poet nu s-a încumetat să ne descrie drama cerească a căderii îngerilor, despre care însăși Scriptura vorbește atât de puțin, sublimitatea lumii divine a spiritelor pure
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
meseria, decât pentru un practicant al altei meserii să intre în rândul profesorilor. Profesia de profesor presupune, înainte de toate, dăruire, muncă și responsabilitate, deoarece „un educator are efect asupra eternității; nu se poate spune niciodată unde se oprește influența sa” (Cugetare americană). I.3.1 Funcțiile profesorului În opiniile multora, performanțele elevilor sunt legate de dăruirea și calitatea corpului profesoral, de dotarea materială a școlii. Elevii evoluează într-un mediu care le determină succesele și eșecurile. Eficiența lor la învățătură, chiar
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
în culegerea paremiologică a lui Iuliu A. Zanne (1895- 1905)361. Ne-am limitat corpusul de referință la lucrarea cunoscutului folclorist pentru a nu confunda proverbele propriu-zise (i.e., texteme diasketice, care funcționează în planul unei limbi "istorice") cu diverse "reflecții", "cugetări" sau "aforisme" având ca obiect culturemul LUP (i.e., texteme diasemice, care funcționează în planul vorbirii individuale). În mod concret, corpusul nostru va include 270 de proverbe și variante ale acestora (înregistrate separat de către folclorist), dintre care 87 au fost incluse
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
este o replică a episcopului Platon ("[20] Lumea a fost dintotdeauna așa, supusă ispitelor și răutății. De aceea spiritul își caută ostroavele. Într-adevăr, această trecătoare viață e plină de dureri și de mâhnire", p. 95), care dezvoltă una dintre cugetările lui Solomon: Ca umbra de trecătoare este viața noastră și sfârșitul ei este fără înapoiere, că s-a pecetluit și nimeni nu mai vine înapoi." (Înțelepciunea, 2, 5). Cu toate acestea, există în această parte a romanului două categorii de
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
cel metafizic prin dubito-ul este prezentat ca parte a cogito-ului: "Dar ce sunt, prin urmare? Un lucru ce cugetă. Ce este acesta? Unul ce se îndoiește, înțelege, afirmă, neagă, vroiește, nu vroiește, totdeodată imaginează și simte"110. Principala calitate a cugetării este îndoiala. Astfel dubito-ul este o formă fundamentală a cogito-ului cartezian și prin aceasta este o formă fundamentală a "creației" realizate prin intermediul meditațiilor. Logos-ul divin din Geneză a fost înlocuit cu Dubito-ul din meditații și creația devine cenzură. Putem
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
în Dumnezeu, Editura Științifică, București, 1994, p. 10. 39 Bonaventura, op. cit., p. 26. 40 Nicolaus Cusanus, De docta ignoratia, apud, Octavian Nistor, Între Antichitate și Renaștere. Gândirea Evului Mediu, vol. II, Editura Minerva, București, 1984, p. 308. 41 Francis Bacon, "Cugetări si observări", în Despre întelepciunea anticilor, Editura Științifica și Enciclopedică, București, 1976, p. 265. 42 Voichita Ionescu, Dicționar latin-român, Editura Orizonturi, București, 1993. 43 A. Bailly, Dictionnaire grec-francaise, Hachet, Paris, 1997. 44 Francis Bacon, Noul Organon, I, XXXVII, Noul Organon
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
București, 1976, p. 290. 131 Umbero Eco, Pendulul lui Foucault, vol. II, Editura Pontica, Constanța, 1991, p. 45. 132 Francis Bacon, Noua Atlantida, ed. cit., p. 44. 133 Francis Bacon, Noul Organon, ed. cit., p. 35. 133 Francis Bacon, "Douăsprezece cugetări despre interpretarea naturii", în Despre înțelepciunea anticilor, ed. Cit., p. 236. 134 Francis Bacon, Noul Organon, ed. cit., p. 35. 135 Francis Bacon, Noua Atlantida, ed. cit., p. 52. 136 Ibidem, p. 62. 137 Ibidem, p. 62. 138 Ibidem, p.
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
în plan strict intelectual (teoretic). Pe urmele gândirii lui Berdiaev, Mircea Vulcănescu dezvoltă mai multe ipoteze cu privire la existența acestei sensibilități la nivelul discursului interconfesional. Prima motivație ar consta în faptul că Ortodoxia nu a cunoscut o perioadă de înflorire a cugetării religioase similare scolasticii. Patristica constituie pentru Răsăritul ortodox singurul îndreptar al gândirii religioase. Chiar dacă Occidentul nu neagă axiologia patristică, se întreabă totuși de ce vreme de mai bine de zece veacuri învățătura Ecclesiei ortodoxe nu a mai cunoscut o minimă dezvoltare
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
și capitalul biologic al poporului român, Cluj-Napoca, Biblioteca eugenică și biopolitică a Astrei, 1927. Mehedinți, Simion, Apropie-te de Iisus prin biserica noastră și alegerea educatorilor, București, Biblioteca Revistei Istorice Române, 1935 Mehedinți, Simion, Altă creștere Școala muncii, București, Editura Cugetarea Georgescu Delafras, 1941. Mehedinți, Simion, Opere complete I, București, Fundația Regală pentru Literatură și Artă, Biblioteca Enciclopedică, 1943. Mehedinți, Simion, Scrieri despre educație și învățământ. Antologie, București, Editura Academiei, 1992. Mehedinți, Simion, Creștinismul românesc, București, Editura Anastasia, 1996. Mehedinți, Simion
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
pe Origen, stă astăzi văduvită de gânditori și oarecum în marginile filosofiei? Și este asta din vina doctrinei ei, care nu ar fi propice unei speculații în ordinea rațională, sau numai datorită sălbăticirii noastre și înstrăinării de adevăratele izvoare ale cugetării, prin trecerea în cercul de influență calp, sărăcăcios și nouă neadaptabil organic, al Renașterii? Răspunsul nu poate cădea decât într-o parte; și anume, în favoarea Bisericii învățate și învățătoare, pe care o dorim restaurată în nobilele și rodnicele ei funcții
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
a altera nimic din fondul gândirii autorului, convins că interesul lor subzistă întreg pentru toți cei care caută o cheie deosebirilor dintre Răsărit și Apus" (p. 99). 4 Ibidem, pp. 99-101: Nu e vorba de analizat condiția acestei defecțiuni a cugetării religioase în ordinea speculațiilor religioase, ci numai de constatat un fapt care contribuie desigur la producerea sentimentului de inferioritate. Chiar dacă am admite cum fac unii că vitregia împrejurărilor a făcut din Răsărit un fel de pavază a creștinătății, la adăpostul
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]