10,969 matches
-
spectacole în colaborare cu școala din localitate, Casa memorială Panait Cerna și Muzeul etnografic din Tulcea. În iunie 1999 grupul folcloric „Altona” a participat la Festivalul internațional organizat la Tulcea sub patronajul Ministerului Educației unde a obținut premiul special pentru cultivarea dansului tradițional. O descriere a obiceiurilor, portului, cântului, dansului, a particularităților dialectale a prezentat Constantin Hogea în publicația „Dimăndarea” (nr. 4 1995). Grupul cel mai însemnat din nordul Greciei este în totală izolare. Despre cei din Macedonia, președintele Asociației aromânilor
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
a elevului nu este posibilă decât printr-o colaborare eficientă și printr-o abordare interdisciplinară a problemelor care apar În timpul procesului didactic. OBIECTIVELE PROIECTULUI 1. respectarea sărbătorilor creștin-ortodoxe, a datinilor și obiceiurilor naționale; 2. formarea conduitei participative la viața comunității, cultivarea toleranței Între semenii de toate vârstele; 3. implicarea copiilor În viața liturgică și filantropică a Bisericii; 4. implicarea responsabilă În acțiuni de Întrajutorare a semenilor aflați În dificultate; 5. conștientizarea tinerilor asupra drepturilor și Îndatoririlor pe care aceștia le au
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Cristina Popa () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92324]
-
din inima mea către inima ta, proiect avizat de către Inspectoratul Școlar Județean Iași și Înscris În Calendarul Activităților Educative Județene, domeniul Educație prin artă. Pictarea icoanelor de către elevii cu cerințe educaționale speciale este o modalitate de sensibilizare spirituală, de cultivare prin artă creștină. Pictarea icoanelor pentru elevii noștri Înseamnă Îndemânare, măiestrie, dar și imaginație. Reprezintă o modalitate de exprimare simbolică a sentimentelor religioase, cultivarea iubirii față de Dumnezeu, comuniune de iubire cu profesorii Îndrumători și cu colegii ,,maeștri-iconari”. Profesorul de religie
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Cristina Popa () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92324]
-
artă. Pictarea icoanelor de către elevii cu cerințe educaționale speciale este o modalitate de sensibilizare spirituală, de cultivare prin artă creștină. Pictarea icoanelor pentru elevii noștri Înseamnă Îndemânare, măiestrie, dar și imaginație. Reprezintă o modalitate de exprimare simbolică a sentimentelor religioase, cultivarea iubirii față de Dumnezeu, comuniune de iubire cu profesorii Îndrumători și cu colegii ,,maeștri-iconari”. Profesorul de religie este transmițător al valorilor școlii, dar și ale Bisericii, este omul care trebuie să citească În sufletul frumos al copilului Încredințat lui, spre educare
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Cristina Popa () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92324]
-
se înrăutățesc. Nu putem trece mai departe fără a vedea care era situația din Italia. În Italia de nord domina proprietatea mijlocie de pământ iar în sud marea proprietate. În nord, se cultiva cereale, un rol important avea viticultura și cultivarea crângurilor de măslini. O altă trăsătură a vieții economice era dezvoltarea meșteșugurilor: țesăturile de lână și in, obiecte din metale și ceramică erau cunoscute în întreaga Italie. În partea sudică a Peninsulei, rolul dominant îl avea creșterea animalelor. Perioada de la
Tiberius Nero Caesar by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/91663_a_92801]
-
răspuns la provocările și amenințările contemporane, unde prin definiție, propune soluții inteligente și integrate în sectorul agroalimentar, în actualul context hibrid și asimetric, unde fenomeul globalizării antrenează și impune o abordare competitivă, inclusiv în domeniul agro-economic. Această expunere urmărește și cultivarea unei culturi a securității agroalimentare, care s-ar putea defini printr-o serie de activități informative și educative interdependente, astfel: "prin înțelegere și asimilare de către toți actorii a noii noțiuni de agrointelligence în vederea facilitării schimbului de date și obținerii de
Agrointelligence. Securitatea agroalimentară - o nouă paradigmă a globalizării by Steluța Mădălina Pătrășescu Neacșu () [Corola-publishinghouse/Science/84938_a_85723]
-
dar și a profitului pentru toți actorii antrenați, inclusiv pentru micii producători și populația vulnerabilă. Deci, trebuie implementată o filieră, un lanț integrat care să crească competitivitatea la nivel regional printr-un sistem mixt agropastoral. Revenind la sistemul mixt agropastoral, cultivarea plantelor și creșterea animalelor sunt doua acțiuni complementare în agribusiness, care se determină reciproc având ca scop menținerea unui echilibru în securitatea alimentară. Combinând cultura agricolă cu creșterea animalelor pentru consumul propriu și comercializare, aceste sisteme au cunoscut o creștere
Agrointelligence. Securitatea agroalimentară - o nouă paradigmă a globalizării by Steluța Mădălina Pătrășescu Neacșu () [Corola-publishinghouse/Science/84938_a_85723]
-
bază ca sursa de venit). Prin urmare, utilizarea acestor sisteme hibride sunt importante, deoarece prin creșterea animalelor se furnizează energie pentru dezvoltarea culturilor agricole, dar și elemente fertilizante (gunoi de grajd). Pe de altă parte, animalele beneficiază de hrană prin cultivarea terenurilor agricole, creându-se o interdependență între cele două sisteme: veniturile din cultura agricolă devenind sursă de finanțare pentru creșterea efectivelor de animale, în timp ce ele pot reproduce și genera noi surse de venit, din care se poate asigura nivelul de
Agrointelligence. Securitatea agroalimentară - o nouă paradigmă a globalizării by Steluța Mădălina Pătrășescu Neacșu () [Corola-publishinghouse/Science/84938_a_85723]
-
unde 9 state membre îi sunt net superioare, dintre care Franța, cu 9,5% și Olanda, cu doar 1,2 %52. 1.1.6. Resurse piscicole Sectorul de acvacultură din România se caracterizează prin activitatea de piscicultură din apele dulci, cultivarea de alte organisme (raci, scoici, plante acvatice) și mai puțin producție de apă marină. Din datele statistice ANPA, se observă că 95.229 ha sunt utilizate pentru acvacultură, din care 8.180 ha reprezintă pepinire, iar 87.049 ha pentru
Agrointelligence. Securitatea agroalimentară - o nouă paradigmă a globalizării by Steluța Mădălina Pătrășescu Neacșu () [Corola-publishinghouse/Science/84938_a_85723]
-
moment. 7. Disponibilitatea băncilor din România în creditarea proiectelor agricole vs. băncile din UE pentru cetățenii străini și măsurarea unei posibile competitivități. 8. Absorbția fondurilor europene în agricultură de către cetățenii români vs. celelalte țări din UE. 9. Identificarea procentului de cultivare a terenurilor agricole românești de către străini cu cereale în scop bioenergetic. 10. Măsurarea densității populației în mediul rural și potențialul acestora din punct de vedere financiar și tehnologic de a investi în agricultură. 3.2. Colectarea de informații secundare din
Agrointelligence. Securitatea agroalimentară - o nouă paradigmă a globalizării by Steluța Mădălina Pătrășescu Neacșu () [Corola-publishinghouse/Science/84938_a_85723]
-
posibil ca și apa să devină în viitor un sector de interes strategic la nivel comunitar. Din punct de vedere social, România se va confrunta cu o sărăcie extremă prin lipsa accesului la hrană (necultivarea terenurilor cu cereale și vinderea/ cultivarea lor în scop energetic), ce ar genera multiple conflicte între străini și populația locală (conform hărții indicelui de sărăcie, realizată de academicianul O.P. Otiman). Pe fondul suprapopulării planetei, deținerea terenurilor agricole și a rezervelor de apă va deveni implicit
Agrointelligence. Securitatea agroalimentară - o nouă paradigmă a globalizării by Steluța Mădălina Pătrășescu Neacșu () [Corola-publishinghouse/Science/84938_a_85723]
-
lor. Într-un astfel de scenariu optimist, suveranitatea și securitatea natională vor fi garantate, deoarece producția de pe terenurile agricole va fi monitorizată direct de statul român, care va urmări în primul rând, asigurarea propriei securități alimentare și apoi exportul sau cultivarea în scop energetic. Scenariul pesimist Cel mai slab scenariu ar fi o liberalizare funciară în beneficiul cumpărătorului străin, ceea ce ar aduce grave atingeri securității alimentare din România. Într-un astfel de context, statele interesate își vor credita proprii cetățeni, în
Agrointelligence. Securitatea agroalimentară - o nouă paradigmă a globalizării by Steluța Mădălina Pătrășescu Neacșu () [Corola-publishinghouse/Science/84938_a_85723]
-
De aceea și reformele educative trebuie să vizeze respectarea acestui principiu al educației, cu caracter prospectiv și care vehiculează un sistem complex de valori. Dacă Învățământul tradițional punea accentul pe transmiterea de cunoștințe, formarea de priceperi și obișnuințe, dar și cultivarea unor atitudini și capacități intelectuale, astăzi această triadă ierarhică trebuie inversată, pe primul loc plasându-se exigența formării de atitudini și capacități spirituale, formarea de priceperi și deprinderi și În final transmiterea de cunoștințe. Cât privește selecția și prelucrarea conținutului
Creativitate şi modernitate în şcoala românească by Natalia Alina COPĂCEL () [Corola-publishinghouse/Science/91778_a_93101]
-
cu toată documentarea necesară. Ca orientare generală, foarte generală, dar esențială, nu cred că două valori centrale ale culturii europene și-au pierdut, de pildă, actualitatea în cultura română actuală. Dimpotrivă. Le cred în continuare foarte necesare și foarte fecunde. Cultivarea lor, aș spune cu tărie, este chiar obligatorie. Cea dintâi este enciclopedismul. pentru motivul foarte simplu că recuperarea noastră culturală europeană, adesea foarte întârziată, are la fiecare etapă istorică un caracter global, necesar integralist, total. Suntem mereu în situația de
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
important articol al Dnei de Stal din 1816), dar și prin colaborări internaționale, asociații, colocvii etc. 2. Literatura europeană (=universală) cere și stimulează cooperarea și influența reciprocă. Ea promovează o literatură permeabilă, receptivă, sensibilă, deschisă asimilărilor creatoare, diferențierii și alterității. Cultivarea raporturilor amicale (pași prietenești), corectarea și toleranța reciprocă devin necesități și imperative morale și literare de prim ordin. și aceste expresii sunt goetheene. De aceeași orientare sunt și alte formule excelente (uitate), tot de epocă: Weltliteratur... altfel spus, concilierea punctelor
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
W. Danzel)10. Studiul influențelor literare străine, care încep să fie recunoscute și studiate sub această emulație (și care se transformă în perioada pozitivistă în simplă erudiție istorico-literară), are la origine conștiința participării la tradiții și valori europene, recunoașterea și cultivarea elementelor literare comune, internaționalizarea creațiilor locale, ieșirea din izolare, lărgirea orizontului. Cine nu cunoaște decât o literatură nu cunoaște decât o singură pagină a cărții. (Mazzini) 3. Literatura europeană (=universală) încurajează competiția și spiritul de emulație al literaturilor naționale, care
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
între literaturile naționale, se continuă în mod firesc prin recunoașterea și stimularea unei egalități de șanse. Competiția se reduce, la limită, între valorile literare individuale de pretutindeni, dincolo de orice discriminare ideologică, estetică, etnică sau lingvistică. 4. Un nou umanism literar. Cultivarea ideii de literatură universală peste frontiere, bariere, restricții echivalează cu recunoașterea existenței umanității universale și a literaturii sale ca bun al întregii omeniri. Ea oferă o imagine și o idee mai largă asupra naturii și societății umane, pune în valoare
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
se dovedește sărac, concluzia este evidentă și imperativă: Trebuie să se sporească și limba noastră, precum și a altor neamuri. Asemenea lui Gh. șincai gândeau și mulți iluminiști ardeleni, care trec neîntârziat la fapte. Când, în 1808, se proiectează Societatea pentru cultivarea limbii române, ea are în vedere, printre obiectivele sale, și realizarea acestui mare exemplu: Azi între toate națiile Europei stăpânește dorința spre lumină, și timpurile acestea par a fi începutul unei epoce însemnate, când multe popoare ținute până acum în
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
op.cit., vol. I, p. 193. 79. Idem, op.cit., vol. II, p. 280. 80. Gh. șincai, Catehismul cel mare cu întrebări și răspunsuri (Blaj, 1783), Cuvânt înainte, cf. Romul Munteanu, op.cit., pp. 210 211. 81. Z. pâclișanu, O veche societate pentru cultivarea limbii române, in: Revista istorică, VII (1921), pp. 129-130. 82. Ion Budai-Deleanu, Scrieri lingvistice, p. 163. 83. Arune pumnul, op.cit., vol. IV, 1, p. 37. 84. Const. Diaconovici-Loga, Chiemare la tipărirea cărților românești, p. 8. 85. G.Dem. Teodorescu, Vieața
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
descoperi frumusețea și de a o înțelege; - cunoașterea și aprecierea unor creații din muzica românească și universală; respectarea și prețuirea tezaurului de cântece, jocuri, obiceiuri populare; - formarea deprinderilor de a o clasifica, compara și analiza cântecele și elementele lor componente;cultivarea sensibilității față de frumos, a creativității, a capacității de exteriorizare a emoțiilor prilejuite de muzică (prin interpretare, mișcare, joc, povestire, desen); - modelarea personalității prin cultivarea trăsăturilor morale și de caracter. La clasa a IV-a obiectivele educației muzicale sunt: - îmbogățirea repertoriului
PROBE DE EVALUARE LA EDUCAȚIA MUZICALĂ by Marinela Bugeac () [Corola-publishinghouse/Science/91589_a_93185]
-
obiceiuri populare; - formarea deprinderilor de a o clasifica, compara și analiza cântecele și elementele lor componente;cultivarea sensibilității față de frumos, a creativității, a capacității de exteriorizare a emoțiilor prilejuite de muzică (prin interpretare, mișcare, joc, povestire, desen); - modelarea personalității prin cultivarea trăsăturilor morale și de caracter. La clasa a IV-a obiectivele educației muzicale sunt: - îmbogățirea repertoriului de cântece cu lucrări muzicale diverse și atractive din creația românească și universală, ce corespund posibilităților de înțelegere și interpretative ale elevilor clasei a
PROBE DE EVALUARE LA EDUCAȚIA MUZICALĂ by Marinela Bugeac () [Corola-publishinghouse/Science/91589_a_93185]
-
de a asculta muzică, de a o înțelege și stimularea dorinței de a o practica; - însușirea unor criterii de apreciere a muzicii interpretate și audiate; - cunoașterea și prețuirea unor creații valoroase din muzica (populară și cultăă românească și muzica universală; - cultivarea sensibilității față de frumos, a capacității de exprimare muzicală, interpretare, invenție, creație; - modelarea personalității prin cultivarea trăsăturilor morale și de caracter. 2. Mijloacele specifice educației muzicale Educația muzicală se realizează la clasele a III-a și a IV-a prin mijloace
PROBE DE EVALUARE LA EDUCAȚIA MUZICALĂ by Marinela Bugeac () [Corola-publishinghouse/Science/91589_a_93185]
-
însușirea unor criterii de apreciere a muzicii interpretate și audiate; - cunoașterea și prețuirea unor creații valoroase din muzica (populară și cultăă românească și muzica universală; - cultivarea sensibilității față de frumos, a capacității de exprimare muzicală, interpretare, invenție, creație; - modelarea personalității prin cultivarea trăsăturilor morale și de caracter. 2. Mijloacele specifice educației muzicale Educația muzicală se realizează la clasele a III-a și a IV-a prin mijloace specifice după cum urmează: 1. exercițiul muzical 2. cântecul 3. jocul didactic și jocul muzical 4
PROBE DE EVALUARE LA EDUCAȚIA MUZICALĂ by Marinela Bugeac () [Corola-publishinghouse/Science/91589_a_93185]
-
specifice după cum urmează: 1. exercițiul muzical 2. cântecul 3. jocul didactic și jocul muzical 4. audiția 5. dialogul muzical 6. isonul, canonul și cântarea la două sau trei voci 2.1. Exercițiul muzical - reprezintă o activitate specifică care contribuie la cultivarea vocii sau auzului muzical. Au ca scop formarea și consolidarea derpinderii de a emite sunete frumoase și de a pronunța corect, clar cuvintele. La clasele a III-a și a IV-a se utilizează mai multe tipuri de exerciții muzicale
PROBE DE EVALUARE LA EDUCAȚIA MUZICALĂ by Marinela Bugeac () [Corola-publishinghouse/Science/91589_a_93185]
-
a II-a - anunțarea subiectului audiției prezentarea piesei propuse pentru audiție, familiarizarea cu conținutul piesei; - audiția propriu-zisă a piesei; - lecție conversație Audiția muzicală reprezintă un mijloc didactic ce ilustrează o anumită problemă muzicală dar și un moment de sensibilitate, de cultivare a gustului estetic. Propuneri pentru audiție - Basmul muzical „Petrică și Lupul”, de Serghei Prokofiev; - fragmente din „Ucenicul vrăjitor” de Paul Duksas PROBE DE EVALUARE PROBĂ DE EVALUARE - DURATA DE UN TIMP 1.Citiți ritmic și tactați bătând ușor din palme
PROBE DE EVALUARE LA EDUCAȚIA MUZICALĂ by Marinela Bugeac () [Corola-publishinghouse/Science/91589_a_93185]