3,884 matches
-
știu!”-strig „Nu mă mai chinui. Mă doare și asta. I-am înșelat pe toți. Mă doare că am furat. I-am furat mai ales pe ai mei ca și cum asta mar fi absolvit de vină. Ca și cum ei ar fi fost datori să sufere și să îndure de la mine. Și mi-am bătut joc de darurile lor folosindu-le pentru a-mi clădi visele. Visele m-au ucis prin moliciunea lor voluptoasă și prin bucuriile care mi-au șubrezit trupul. Mi s-
Celsius : 41.1 by Victor Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/464_a_721]
-
și-i aruncă pe taraba brutarului. Negustorul îi luă cu multă mirare și spuse bucuros: ― Mulțumesc, domnule, că nu ți-ai uitat de datorie, dar eu, să-ți spun drept, nu mai țineam minte de ea. Câți îmi rămân mie datori un ban-doi, n-am păr în cap! Eu nu le mai țin socoteală, că nici n-am să mă-mbogățesc, nici n-am să sărăcesc din atâta lucru. Dar, dacă zici dumneata că mi-ai rămas dator... apoi așa trebuie
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
total. Demisionați. Toți puteți candida pentru a fi realeși, dar nu pentru perioada imediat următoare, ci pentru cea ulterioară. Demisia in corpore va sluji salariaților mărunți ai Arsenalelor ca un avertisment că există un statut, o constituție pe care sînt datori să le respecte. În sfîrșit, nu trebuie să mai încerce nimeni să mă atace. Mîine pe la prînz, informați-o pe Împărăteasă că m-ați eliberat și cereți-i să renunțe la sistemul de propulsie interstelară. Personal cred că aceasta vi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85088_a_85875]
-
am perseverat, este c-am prins gust de acest joc. Bunicul și nepotul Numele de Ion Barbu nu este un pseudonim întîmplător. Așa l-a chemat pe bunicul meu, maistru zidar și mahalagiu bucureștean din "Omul de piatră". Lui îi datoresc atmosfera balcanică din ultimele mele poezii. I-am luat numele, deci eram dator să las ca glasul lui să se facă auzit... Astăzi când români de dată recentă, cu nume abia camuflat sub vocabule indigene, cumulează pentru ei și urmașii
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
adevărate câștiguri pentru poezia noastră). Sunt manifestațiuni ale jocului numerelor mari. Să nu uităm că Eliade a scris Sburătorul. Tot așa absurditatea dicté-ului surarealist ajunge să prindă Pithiei interioare vorbe care, din când în când, miră. Dar domnul Arghezi mai datorește strofele bune unui lucru despre care mi-e totdeauna greu să-i pomenesc. Sunt bunuri ale scurtei sale experiențe monarhale. Chiar la cei mai orbiți disprețuitori contemptori ai Harului, aurul odăjdiilor dezbrăcate se amintește, posomorât numai. Inerțiile materiale ale acestei
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
de preocupările puriste. Nu concepe nevoia de a funda axiomatic și de a-și delimita domeniul disciplinei. Opera lui critică are în vedere condițiile metodologice ale raționamentului, rigoarea și eficacitatea algoritmelor. Poziția singulară a lui Edgar Poe printre poeți se datorește, credem, tocmai acestei facultăți de a-și apropria o problemă născândă de critică generală, de-a o traduce în termeni de prozodie și de-a o rezolva în felul lui. punde unui moment mai dezvoltat al conștiinței critice. O prelungește
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
manifestat destul de timpuriu, pe la sfârșitul clasei a 2-a gimnaziale, dar la început, firește, mai mult sub forma unui neastâmpăr de a cunoaște, unor citiri necoordonate care o puteau foarte bine compromite. Dacă această înclinare s-a fixat totuși, o datoresc profesorului meu din clasele reale Ion Banciu căruia se cuvine să-i mărturisesc aici plinătatea admirației și recunoștinței mele. Prin încrederea ce a știut ridica în acea neuitată clasă a V-a a liceului Lazăr (promoția 1914), încurajînd și urmărind
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
față); între cele două reviste și munca sa de savant (care în 1914 se închidea în 51 memorii), viața acestui om trece, spre deosebire de a noastră, pe lângă frământări, egală și exemplară. Totuși cred a ști, această neîngăduință față de sine nu se datorește unui spirit abstract și îndepărtat. E o atitudine izvorâtă dintr-un simțământ înalt: sobrietatea și înțelepciunea care cruță truda materiei și lasă spiritului, numai, vrednicia unei statornice veghi. Poate că, în drumurile prin trecut al unei vieți astăzi închinate binelui
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
în om, aflăm casa călărașului. Batem în poartă. Din casă iese un bărbat vânjos, cu fața smeadă, umbrită de niște sprâncene bogate...Ne privește cercetător și de sub mustața albă cât doi hulubi mijește un zâmbet cald când întreabă: Cărui fapt datoresc bucuria cercetării casei mele de către sfinția ta, părinte? Fii pe pace, omule. Nu-i nici o pricină anume, ci doar acest tânăr de lângă mine voia să vadă de aproape un călăraș de łarigrad. Eu l-am adus la dumneata... Cu o
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
-s, însumi, stăpânul, așa să știi! Atunci să știi și tu, amice, următoarele: ai un prost stăpân! îl avertiză furnica. Luând seama, însă, la sclipirile de mânie din privirea greierului-viorist, își drese insolența, emițând o placidă observație: Stimate oaspete, suntem datori ascultare, așa e rânduiala. Ascultare, zici? Destule sunt anotimpurile aspre, când ceasurile ard în noaptea friguroasă și noi răbdăm prinși în eterica încleștare a gerurilor. De aceea, în răgazurile dulci de vreme bună, noi ne dăruim pe de-a-ntregul desfătărilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
ascult muzică, din asta ce ne dă pe canal video, pe stații în interior, muzică lăutărească, Ștefan de la Bărbulești, Adrian Copilul Minune. Are Adrian harul de la Dumnezeu. Eu am harul de la Dumnezeu să muncesc și să fiu respectuos, din păcate, datorită la greșeala mea, nu mai pot zice nimic, dar s-a văzut că în atâția ani nu am nici un raport de pedepsire, concluzia o trage oricine. Eu am știut întotdeauna să-mi țin pătrățica mea. Niciodată n-am profitat că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2286_a_3611]
-
slavonești și românești la trei episcopii: la Roman, și Rădăuți și la Huși. Pentru care să aibă purtare de grijă...a găsi dascăli învățați la slovenie, ori și la românie... Și acei trei dascăli de la cele trei școale să fie datori a se sili cu învățătura copiilor...Și leafa lor s au rânduit câte 80 lei de dascăl pe an, pe care bani să-i dea pe jumătate la Sfântul Gheorghie și jumătate la Sfântul Dimitrie...și acei dascăli să aibă
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
tot din tămâioasa lui, așa după cum știm, a refuzat elegant chiar și o invitație la un uischean mic din partea unuia care-și sărbătorea ziua, cu doar vreo jumătate de oră mai devreme. Acu`, de, mă Gore, cu o moarte suntem datori, cu viața pre viață călcând, ca să parafrazez, Îmi place mult cum sună asta, a pa-ra-fra-za. Pe mine m-a trezit nevastă-mea din somn, la un moment dat, că vecinii tot desfăceau la sticle de șampanie, rămăseseră cu bucuria de la
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
moarte în ceasul în care nu-i putea folosi la nimic. Dimpotrivă, dacă alții, pe care Rieux îi zărea pe pragurile caselor în lumina care scădea, înlănțuiți din toate puterile și privindu-se cu pasiune, obținuseră ceea ce voiau, asta se datorește faptului că ceruseră singurul lucru care depindea de ei. Și Rieux, în momentul în care cotea pe strada lui Grand si a lui Cottard, se gândea că era drept ca, din când în când cel puțin, bucuria să vină să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85074_a_85861]
-
spună doar că iubirea se Întemeiază pe aceeași aspirație ca și arta. Mereu Ariadna. Și mereu Ithaca. Țărmul scoate marea din absurd și Îi dă o formă. Și un sens. Dacă marea a putut să pară vreodată clasică, aceasta se datorește țărmului. Locul unde stau și privesc. A limita nu Înseamnă uneori a Învinge ceva, ci a-l Înălța. Piramida dă și ea un sens deșertului limitîndu-l. Pe blocurile de granit s-ar putea săpa inscripția „PÎnă aici”. PÎnă aici e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2102_a_3427]
-
mare, în românește: Vizitați castelele de pe Valea Loarei. Întoarce privirea spre Grișa, care-i explică: — Am 38 de salahori. Au terminat de construit socialismul în Moldova și acum sunt șomeri. Vor să ajute la construcția socialismului în Franța. Îmi sunt datori vânduți: eu i-am trecut granița, pașapoartele lor sunt la mine, familiile lor au garantat pentru ei. Muncesc douășpe ore pe zi, fără pauză de masă, că n-au ce să mănânce. Nu fumează, nu se pișă, n-au sindicat
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
rău, dar noi, vrăjitoarele, spre deosebire de popi, medici și avocați, chiar păstrăm secretul profesional. Altceva? dă semne Esmé că s-a terminat consultația. — Ați putea să le transmiteți ceva telespectatorilor noștri? — Stați liniștiți la locurile voastre: c-o moarte toți suntem datori, le spune ea, privind în cameră. — Frumos spus. Citatul e tot din Sartre, că nu l știam? — E din mai mulți. Esmé stinge lumina globului de cristal. Gérard se uită la ceas și își dă seama că mai are câteva
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
ideilor fac ca filozofii și poeții amintiți să fie cei mai citiți, cei mai îndrăgiți, tocmai pentru că înariparea poetică spre eliberarea spirituală este cea mai organică aspirație apriorică a spiritului omenesc. Receptarea de excepție a cuvântului, a limbajului poetic se datorește tocmai potențialului iradiant de eliberare din lumea comună. Fiecare poezie posedă capacitatea ei de smulgere, de înălțare: zbor de ciocârlie, de vultur sau, la cei foarte rari, zbor de pasăre măiastră, așa cum are loc în lirica lui Hölderlin sau Eminescu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
distanțe astrale, atunci energiile noastre spirituale, trăite în voință de absolut valoric, nu se fructifică în circuitul ontologic cosmic nu știm unde și când ? Decăderea culturală și morală actuale tot mai grave, onticitatea profund viciată, negativă până la malefic nu se datorește energiilor negative plecate de la răul de zi de zi al oamenilor și nocivitatea unor "opere" care pervertesc cultura de mai bine de un veac încoace? Suntem condamnați la perioade mereu reluate de kaliyuga, în care să bată tzunami-ul catastrofal al
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
i-a și dedicat o inspirată carte, în care adevărul cel mai tulburător constă în afirmația potrivit căreia poporul german nu este încă pregătit pentru a-l înțelege pe autorul Imnurilor. Preferința îndreptată către gânditori precum cei sus amintiți se datorește faptului că adevărul uman este poetic, este creația imaginarului nostru grecescul poiein însemnează a face, a crea pe când silogismele filozofice pot păcătui prin uscăciunea lor, alături de vana pretenție de absoluitate. Or, mintea noastră știe a priori că nici o cunoaștere umană
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
existențial ? După ce se întreabă dacă nu cumva "junghiem ființa pe-altarul omenirii", Eminescu opune pesimismului și revoltei din Mortua est! întrebarea fundamentală: dar dacă viața omenească are o solie pe care noi nu o cunoaștem? Din acest motiv nu suntem datori să binecuvântăm poetic viața? Ca atare, soluția cea mai "înțeleaptă", formulată după îndelungul periplu prin civilizațiile lumii, rând pe rând pradă morții, din postuma Memento mori, este Poezia, chiar dacă este numai o picătură de nemurire: Din aghiazima din lacul ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
la masă, și le-a zis: Înțelegeți voi ce v-am făcut Eu? 13. Voi Mă numiți: "Învățătorul și Domnul", și bine ziceți, căci sunt. 14. Deci, dacă Eu, Domnul și Învățătorul vostru, v-am spălat picioarele, și voi sunteți datori să vă spălați picioarele unii altora. 15. Pentru că Eu v-am dat o pildă, ca și voi să faceți cum am făcut Eu. 16. Adevărat, adevărat vă spun, că robul nu este mai mare decît domnul său, nici apostolul mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85101_a_85888]
-
puterea simțirii, iar unghiile de la mâini și de la picioare se înnegreau și se încovoiau"16. Dacă cele mai vechi informații de proveniență europeană referitoare la holera asiatică au în vedere tabloul epidemiologic întîlnit pe coasta apuseană a Indiei, aceasta se datorește faptului că acolo au debarcat primii navigatori portughezi, englezi sau francezi. Pe măsură ce explorarea restului Indiei a înaintat, s-a impus constatarea că Bengalul reprezintă locul de baștină al holerei asiatice. Aici, în delta Gangelui, pare să-și fi avut sediul
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
glacial care pune stăpânire pe toți bolnavii, ca rezultat al împingerii sângelui de la extremități și periferie către centrul organismului". De aceea nu este fără folos aplicarea de lipitori pe regiunea precordială: "În ce mă privește - mărturisea Estiotu - acestei metode îi datoresc viața, fiind eu însumi atins de boală". În concluzie, pe temeiul observațiilor făcute personal la Brăila, Focșani, Iași și București, el se declară în favoarea tezei că holera are un caracter contagios. Prudent, Estiotu adaugă: Că la o altă altitudine, boala
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
totuși că pe oamenii înecați de "duhoarea" (termen care, probabil, echivalează cu "miasma") holerei îi găsesc "vărsătura, treapădul, cârceii, și mor", treapădul fiind un sinonim al diareei. Poate că trecerea sub tăcere a manifestărilor mai puțin "cuviincioase" ale bolii se datorește și unui anumit sentiment de pudoare propriu țăranilor, mai ales când ei aveau a sta de vorbă cu persoane străine, îndeosebi cu intelectuali. Într-un răspuns primit din Teleorman se afirmă că pricina atât a holerei, cât și a ciumei
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]