3,586 matches
-
săi să se predea iar el s-a sinucis. Premergător războiului, zona din jurul satului Wizna a fost pregătită ca zonă defensivă fortificată. Scopul find să acopere pozițiile poloneze de la sud și să acopere trecerile peste râurile Narew și Biebrza. Linia defensivă de se întindea între satele Kołodzieje și Grądy-Woniecko, Wizna aflându-se în centrul ei. Linia se afla la de granița cu Prusia Orientală, de-a lungul malurilor înălțate ale râurilor Narew și Biebrza. Unitățile care apărau linia erau subordonate Grupului
Bătălia de la Wizna () [Corola-website/Science/333293_a_334622]
-
și artilerie anti-tanc. Două buncăre erau "ușoare", dispunând doar de mitraliere. Celelalte opt erau doar cuiburi de mitraliere ad-hoc, protejate de saci de nisip și ridicări de pământ. Patru alte buncăre erau în construcție la începerea războiului. Pe lângă acestea, lucrările defensive în zonă constau în tranșee, obstacole antitanc și antipersonal, garduri de sârmă ghimpată și mine. De asemenea existau planuri pentru inundarea zonei folosind acumulările din barajele de pe râurile Biebrza și Narew, dar vara din 1939 a fost una din cele
Bătălia de la Wizna () [Corola-website/Science/333293_a_334622]
-
zonei folosind acumulările din barajele de pe râurile Biebrza și Narew, dar vara din 1939 a fost una din cele mai secetoase din istoria Poloniei și nivelul apelor era foarte scăzut. Deși nu toate buncărele erau gata la începutul războiului liniile defensive poloneze erau bine pregătite. Zidurile buncărelor, de 1.5m grosime întărite cu plăci de oțel de 20cm, puteau rezista loviturilor directe ale tunurilor din înzestrarea Wehrmacht-ului la momentul respeciv. În plus erau situate pe dealuri care ofereau o bună
Bătălia de la Wizna () [Corola-website/Science/333293_a_334622]
-
pregătite. Zidurile buncărelor, de 1.5m grosime întărite cu plăci de oțel de 20cm, puteau rezista loviturilor directe ale tunurilor din înzestrarea Wehrmacht-ului la momentul respeciv. În plus erau situate pe dealuri care ofereau o bună vizibilitate . Inițial linia defensivă poloneză era apărată de un singur batalion din Regimentul 71 Infanterie, comandat de maj. Jakub Fober. La scurt timp înainte de începerea celui de al doilea război mondial a fost întărit cu o companie de mitraliere sub comanda cpt. Władysław Raginis
Bătălia de la Wizna () [Corola-website/Science/333293_a_334622]
-
celui de al doilea război mondial a fost întărit cu o companie de mitraliere sub comanda cpt. Władysław Raginis precum și alte detașamente. Pe 2 Septembrie 1939 III/71 s-a deplasat către Osowiec și cpt. Raginis a preluat comanda zonei defensive de la maj. Fober. În total apărarea poloneză era format din 720 de oameni: 20 de ofițeri și 700 gradați și soldați. Alte surse indică efective și mai scăzute, în jurul a 360 de soldați. Deși unitățile poloneze erau aproape exclusiv formate
Bătălia de la Wizna () [Corola-website/Science/333293_a_334622]
-
a început cu Invadarea Poloniei (1939). Armata a 3-a germană trebuia să înainteze din Prusia Orientală spre Varșovia, direct prin pozițiile ocupate de Grupul Operațional Independent Narew. Pe 2 Septembrie cpt. Władysław Raginis a fost numit comandant al zonei defensive Wizna. Ca post de comanda a ales buncărul "GG-126" din apropierea satului Góra Strękowa. Buncărul era situat pe un deal aflat la mijlocul liniei poloneze. Sub comanda sa se aflau aproximativ 700 soldați și subofițeri și 20 ofițeri, 6 piese de artilerie
Bătălia de la Wizna () [Corola-website/Science/333293_a_334622]
-
armament antitanc adecvat dar au putut contracara infanteria germană cu ajutorul mitralierelor. Dar, la ora 18:00, infanteria poloneză a fost obligată să părăsească tranșeele și să se retragă în buncăre. În acest moment tancurile germane ar fi putut trece liniile defensive poloneze și să înainteze către [Tykocin]] și Zambrów dar infanteria era blocată sub focul susținut al buncărelor poloneze. Deși Raginis era în subordinea lt.col. Tadeusz Tabaczyński, comandantul zonei fortificate de la Osowiec la 30km nord, nu putea primi întăriri de la acesta
Bătălia de la Wizna () [Corola-website/Science/333293_a_334622]
-
în sânge, mișcarea poloneză de la Varșovia și și-au întărit pozițiile din interiorul bastioanelor și a zidurilor de apărare, făcând din ele o citadelă puternică, aparent inexpugnabilă. Mai târziu, au fost adăugate și alte șase forturi dispuse în exteriorul construcțiilor defensive, cu scopul de a le arată polonezilor din mișcarea de rezistență limitele dorinței lor de libertate. Barbacanele și construcțiile strategice de apărare, reconstruite, din fața porților, au ca model lucrările din secolul al XVI-lea, numai că la ora actuală, destinația
Orașul vechi din Varșovia () [Corola-website/Science/333406_a_334735]
-
aliaților s-a oprit brusc, una din cauzele principale fiind problemele de aprovizionare. Răgazul obținut a permis germanilor să se pregătească pentru ofensivele aliate care urmau să vină. Germanii au reușit să mobilizeze efective importante pe Linia Siegfried. Această linie defensivă dispunea de o serie de fortificații vechi, care ar fi trebuit să pună puține probleme armatelor aliate, dotate cu cele mai moderne arme ale vremii. În nordul Belgiei, aliații luptau încă pe râul Scheldt, iar în sud se duceau lupte
Operațiunea Queen () [Corola-website/Science/334480_a_335809]
-
și Düsseldorf, care ar fi asigurat bazele de atac pentru asaltul teritoriului german la începutul primăverii. Un număr mare de bombardiere strategice urmau să execute atacuri tactice în zonă, pentru tăierea liniilor de aprovizionare și distrugea infrastructurii și a pozițiilor defensive ale inamicului. Operațiunea în ansamblu a fost denumită "Queen" (Regina). Flota aeriană a 8-a SUA trebuia să bombardeze fortificațiile din jurul Eschweiler și Aldenhoven, iar Flota aeriană a 9-a SUA era desemnată pentru distrugerea fortificațiilor din jurul Jülich și Langerwehe
Operațiunea Queen () [Corola-website/Science/334480_a_335809]
-
terenul noroios a împiedicat mișcarea rapidă a blindatelor, iar pierderile în tehnică de luptă au fost foarte grele - 49 din cele 69 de tancuri din dotare au fost distruse. Înaintarea Diviziei I a continuat să fie înceată. Germanii ocupau poziții defensive favorabile, plasate pe înălțimi, de unde supravegheau în mod eficient toate căile de deplasare ale trupelor aliate. Tactica germană era să lupte în zonele puternic împădurite, unde focul artileriei americane și bombardamentele de aviație erau ineficiente. Americanii au fost atrași în
Operațiunea Queen () [Corola-website/Science/334480_a_335809]
-
pe un drum dintre Hürtgen și Schevenhütte, în timpul deplasării capturând și satele Kleinhau și Grosshau. Aici, divizia trebuia să înlocuiască pozițiile ocupate de Divizia a 28, ai cărui militari erau epuizați de luptele neîntrerupte purtate până atunci la Schmidt. Pozițiile defensive erau ocupate de Divizia a 275-a, care, deși slăbită, era formată din soldați cu experiență. Unitățile germane, care suferiseră pierderi grele, nu mai puteau oferi o rezistență la fel de puternică ca la începutul lui noiembrie, dar defensiva fusese bine pregătită
Operațiunea Queen () [Corola-website/Science/334480_a_335809]
-
Divizia a 4-a a obținut mai multe victorii. După cucerirea orașului Grosshau, infanteriștii au fost sprijiniți de unitățile de blindate de rezervă. Divizia și-a îndreptat atacul spre Gey, unde a ajuns pe 30 noiembrie, unde au întâlnit poziții defensive foarte puternice. Pe 2 decembrie, germanii au lansat un contraatac puternic, care a provocat pierderi importante americanilor. Ofensiva germană nu a putut fi oprită decât cu ajutorul focului intens al artileriei. Divizia a 4-a pierduse de la începutul ofensivei aproximativ 6
Operațiunea Queen () [Corola-website/Science/334480_a_335809]
-
plasat bazele mult mai la vest, în principal în porturile Le Havre și Cherbourg. Calais și celelalte porturi „ale Canalului” au fost folosite doar pentru transporturi mici ale personalului sau mărfurilor. Britanicii nu au pregătit din acest motiv nici un plan defensiv al acestor porturi. Apărarea lor a fost lăsată în seama unor unități de rezerviști francezi. După lansarea ofensivei germane din mai 1940, orașul și portul Calais au fost țintele unor bombardamente tot mai puternice, care au dezorganizat mișcările armatei și
Asediul orașului Calais (1940) () [Corola-website/Science/334579_a_335908]
-
fregată Carlos de Lambertye La aproximativ 1,6 km de fortificațiile de mai sus se afla fortul Nieulay. Două forturi care de la est și sud de fortificațiile principale erau în runină. Nicholson a ordonat Regimentului al 60-leaa să ocupe poziții defensive în zona de vest, iar Brigăzii de pușcași să apere zona de est și o parte a fortificațiilor. O parte a pușcașilor regali au ocupat poziții avansate. Restul miliarilor Restul miliarilor QVR, voluntarii din regimentul de proiectoare de căutare și
Asediul orașului Calais (1940) () [Corola-website/Science/334579_a_335908]
-
infanterie germană a întârziat atacul principal comandat pentru că trebuit să cucerească mai întâi Sangatte și alte câteva poziții avansate. Obiectivul lor - zidurile fortificate ale orașului - nu au fost atacate decât în a doua jumătate a după amiezii. În sprijinul unităților defensive, insuficient de puternice în această parte de sud-vest, au sosit subunități amestecate. Apărătorii au rezistat atacului până la căderea nopții, când luptele au luat o puază. Regimentul 59 german nu a putut să ia cu asalt pozițiile aliate până seara, pentru că
Asediul orașului Calais (1940) () [Corola-website/Science/334579_a_335908]
-
24/25 mai, el a hotărât să își retragă forțele pe un amplasament mai scurt, care cuprindea doar partea de nord a zidurilor fortificațiilor. Regimentul al 60-lea de infanterie era însărcinat cu apărarea orașului vechi. Cea mai importantă construcție defensivă a frontului lor era formată dintr-un canal și, datorită faptului că germanii nu au acționat rapid după retragerea britanicilor, aceștia din urmă au avut suficient timp pentru fortificarea podurilor și caselor de pe mal. Retragerea acestui regiment a lăsat Brigada
Asediul orașului Calais (1940) () [Corola-website/Science/334579_a_335908]
-
după retragerea britanicilor, aceștia din urmă au avut suficient timp pentru fortificarea podurilor și caselor de pe mal. Retragerea acestui regiment a lăsat Brigada de infanterie din cealaltă parte a portului într-o poziție mai puțin bine apărată. Brigada ocupa poziții defensive pe malul canalului du Marck, expuse atacului inamic de pe trei direcții. Nicholson și-a mutat cartierul general din clădirile Gării Maritime în citadela orașului. Aici au fost transferați și o parte a pușcașilor marini care sosiseră în timpul nopții din Chatham
Asediul orașului Calais (1940) () [Corola-website/Science/334579_a_335908]
-
disputată. YPG au fost inițial formate în 2004 de către Partidul Uniunea Democratică (PYD) în Kurdistanul de Sud și au fost puse la dispoziția Comitetului Suprem Kurd (din care face parte și PYD) în 2012. Gruparea a adoptat inițial o atitudine defensivă în Războiul Civil Sirian. Dar conflictul a izbucnit între YPG și islamiști după ce organizația a alungat un grup de jihadiști din Ras al-Aïn. Ulterior, YPG au început să avanseze în teritorii controlate de SIIL și locuite în special de arabi
Unitățile de Apărare a Poporului () [Corola-website/Science/334633_a_335962]
-
jocului. Trei jucătoare - Catley, Sinclair și Morgan - au devenit primele femei de pe coperta unui joc "FIFA". Coloana sonoră a jocului este compusă din următoarele piese.: Scriitorul James Tyler de la ESPN a laudat jocul, comentând despre realismul crescut și despre tacticile defensive și de pase. El a sugerat că seria poate fi îmbunătățită prin adăugarea unui mod prin care se poate juca că și antrenor. Andrew Griffin de la "The Independent"' a fost și el satisfăcut cu noile adăugări, dar acestea nu sunt
FIFA 16 () [Corola-website/Science/334692_a_336021]
-
delicată. Cei mai mulți polonezi îl considerau un intrus și vorbeau doar în poloneză, o limbă pe care Weygand nu o cunoștea. Majoritatea planurilor sale de operațiuni au fost respinse, precum cel prin care propusese la sfârșitul lunii iulie formarea unei linii defensive de-a lungul Bugului, sau cel de-o săptămână mai târziu în care propunea organizarea unui linii pur defensive de-a lungul cursului Vistulei. Una dintre puținele sugestii care au fost luate în seamă a fost înlocuirea sistemului transmiterii verbale
Maxime Weygand () [Corola-website/Science/332401_a_333730]
-
cunoștea. Majoritatea planurilor sale de operațiuni au fost respinse, precum cel prin care propusese la sfârșitul lunii iulie formarea unei linii defensive de-a lungul Bugului, sau cel de-o săptămână mai târziu în care propunea organizarea unui linii pur defensive de-a lungul cursului Vistulei. Una dintre puținele sugestii care au fost luate în seamă a fost înlocuirea sistemului transmiterii verbale a ordinelor cu cel al documentelor scrise. Norman Davies avea să noteze: „Pe ansamblu, el a fost în afara elementului
Maxime Weygand () [Corola-website/Science/332401_a_333730]
-
a fost însă un eșec total - în cele 48 de ore trecute, infanteria germană a reușit să ajungă din urmă coloanele de blindate și a consolidat controlul asupra teritoriului cucerit de tancuri. Weygand a început mai apoi organizarea unei linii defensive (care avea să îi poarte numele), une dintre primele aplicații ale tacticii „arici” (crearea de poziții puternic fortificate, capabile să reziste multă vreme în condițiile în care ar fi fost încercuite). În aceast punct al conflictului, ideea nu putea să
Maxime Weygand () [Corola-website/Science/332401_a_333730]
-
de ciori aflată la o distanță de 80 de pași (100 de metri), îmbrăcată cu armură și protejată de un scut a fost străpunsă complet de săgețile-rachete lansate de Hwacha. Dispozitivele Hwacha au fost folosite în special într-o manieră defensivă. Cu toate acestea, unii istorici occidentali sau estasiatici au ajuns la concluzia că, în unele cazuri, acestea au fost utilizate ofensiv dinspre mare spre teren în timpul atacurile navale. Dispozitivele au fost utilizate în acest mod în special în bătălia de la
Hwacha () [Corola-website/Science/332485_a_333814]
-
venea la întâlnire, dar Fink nu a vrut să fie acuzat de eșecul misiuni și a continuat să zboare spre obiectiv, chiar dacă avioanele de vânătoare Bf 110 făcuseră calea întoarsă. Drumul de întoarcere ar fi purtat KG 2 prin sectorul defensiv al Grupului 11 RAF de vânătoare, iar fără avioanele de escortă bombardierele ar fi fost o pradă ușoară pentru piloții britanici. Pentru britanici a urmat o serie de greșeli. Observatorii aerieni au indicat o direcție greșită de deplasare a bombardierelor
Adlertag () [Corola-website/Science/333891_a_335220]