3,482 matches
-
unde și părul femeii și mărul pe care-l întindea erau aurite, în Clown, unde ciucurii costumului erau auriți, sau în Pe gânduri, unde soclul este ornat cu o friză decorativă cu frunze și mere stilizate. Nudurile sale sunt voluptuoase, degajă o senzualitate care reprezenta o noutate pentru arta românească a momentului. Ideea de meditație este însoțită de linia elegantă a nudului feminin, asociere care imprimă un erotism sublimat, subtil acestor statuete. În primele statuete, feminitatea poartă sugestia unei exuberanțe incontrolabile
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
pe care o presupune corporalitatea lor animală, în atitudinea lor nu se mai regăsește nimic din ambiguitea sfincșilor decadentismului, sfincși cu chip de femeie, păstrând indecidabilul virtualităților punitive în reflexul seducției pe care o exercită prin feminitatea lor. Sfinxul paciurian degajă o extraordinară forță, amplificată de sculptura masivă, punând în evidență expresia unei înzestrări intelectuale deosebite și a importanței animus-ului, elementului masculin. Paciurea s-a folosit pentru a creea această impresie de forță și de masivitatea bronzului, ceea ce conferă sfinxului ceva
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
picioarele goale în iarbă și un aer pierdut, Ofelia este una din încarnările Melacoliei simboliste, o ipostază a alienării trecută printr-un filtru poetic. În același registru ar putea intra o ilustrată a lui Kimon Loghi intitulată Gioconda, unde personajul degajă un aer de mister, care vine și din contrastul dintre zâmbetul aparent, un zâmbet absent, care răspunde unei imagini interioare, și tristețea privirii visătoare. Băncilă ajunge la München în 1894, unde stă cu aproximație patru ani, studiind sub îndrumarea profesorilor
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
copacilor, ca niște coloane ce sugerează arhitectura unui templu. Există o geană de lumină în stânga, o pâlpâire misteriosă, un ton de alb și puțin albastru. Coroanele arborilor se pierd în brunul fundalului. De unde vine impresia de tristețe pe care o degajă acest chip și pe care pictorul o evocă și prin titlu? Kimon Loghi transferă un tragism de factură antică unor personaje extrase din mediul rural, ca în cazul tabloului Fată cu maramă albă, (ulei pe pânză, 0,455 x 0
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
privește într-un gol nebulos, pare desprinsă din peisaj sau inserată în el într-un mod artificial. Această femeie de la țară insertul personajului într-o lume rurală este pur aleator -, are o noblețe tragică a trăsăturilor, o tristețe ineluctabilă. Tabloul degajă acest efect de încremenire în acest alb care gipsează personajul și îi conferă ceva statuar, culorile sunt vâscoase, dense. Chipul pare prins în rama acestei marame ca într-o mască. Și Loghi urmărește un spectru larg al stărilor sufletești circumscrise
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
muzicale, Hans Hofstätter consideră chiar că "o trăsătură la fel de evidentă în imaginile simboliste este reprezentarea frecventă de instrumente muzicale"390. Lirele (ca simbol al poeziei) abundă în pictura simbolist-decadentă, în special în relație cu Orfeu, ilustrativ pentru lirismul care se degajă din pictura și literatura decadentă sau simbolistă. Orfeu, fiul muzei poeziei și al elocinței, Caliope, și al lui Eagru, regele Traciei, devine una dintre figurile esențiale ale simbolismului, incarnând poezia desăvârșită, instrument civilizator care operează metamorfoza estetic-alchimică a naturii în
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
sale, cât și de rețeaua de simboluri care generează ezoterismul compoziției. Dacă acest ezoterism este mai atenuat la Loghi, în sensul unei simbolistici mult mai difuze, aflată sub semnul imprecisului, al citatului insuficient degajat, în schimb, din aceste pânze se degajă uneori un erotism subtil, evanescent, ca marcă a Jugendstil-ului sub influența lui Klimt și Von Stück. Peisajele sale se încarcă cu o melancolie misterioasă, pe care criticul o vede în tabloul Ruine reprezentată de chipul unei femei frumoase. "Aerul
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
erotism subtil, evanescent, ca marcă a Jugendstil-ului sub influența lui Klimt și Von Stück. Peisajele sale se încarcă cu o melancolie misterioasă, pe care criticul o vede în tabloul Ruine reprezentată de chipul unei femei frumoase. "Aerul ce se degajă din lucrările sale pare a fi oriental; dar lumina clară a orientului, la dânsul, cochetează adesea cu misticismul german. Opera sa este plină de inspirație și concepție clasică cu construcții idilice și pline de un erotizm ușor într-o feerie
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
și așezată, iar mâna care și-o ține sub cap îi conferă un aer meditativ. Decorul tropical, exotic, introduce această țigancă într-o lume saturată metafizic, plină de sugestii și corespondențe secrete. Trăsăturile, simetria feței ovale, precum și gestualitatea educată, totul degajă un fel de armonie, de distincție. Maxima depeizare a acestei figuri, "țiganca", se realizează în cadrul a două tablouri, care, prin titlu, sugerează constante universale, Static și Dinamic. Figurile par fixate în delicate asane, inspirând ideea de armonie, de echilibru între
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
cu delicatețe. Salomeea apare ca o soră care-și plânge fratele ucis, sau ca o femeie care-și jelește soțul sau iubitul mort. Chipul Salomeei a fost înnobilat prin suferință, s-a spiritualizat prin ecou cu hieratismul pe care-l degajă chipul cețos al sfântului. Surprinde gingășia gestului care nu contrariază, nu generează tensiunea specifică esteticii decadente, ci mai degrabă un sens unional, redempționist, cathartic, al unei reconcilieri în suferință a călăului cu victima. Îmbrățișarea capului are ceva suroral sau chiar
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
se repetă În celelalte catrene. Rima este Îmbrațișată, dar predomină rima substantiv - substantiv sau adjectiv, ori adverb. Nu găsim acea bogație a rimelor ca la Mihai Eminescu. În schimb e bogată și evocatoare (strălucitoare picioare, scânteios - maiestos, argintiifăclii, etc.). Poemul degajă un sentiment luminos, chiar dacă peisajul stă sub semnul Încremenirii hibernale și asta pentru că predomină vocalele deschise. Elementele de versificație respectate cu rigoarea clasică oferă poeziei șansa memorizării. Muzicalitatea versurilor nu poate fi ignorată. In pastelurile lui V. Alecsandri găsim o
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
se sugerează conflictul prin apariția lui Vasile Baciu, care Îl umilește pe Ion. Liviu Rebreanu excelează În prezentarea vieții țărănești desfășurate sub semnul experienței colective: hora, nașterea, nunta, botezul, slujba duminicală, judecarea vinovațiilor, Înmormântarea. Toate aceste aspecte sunt zugrăvite magistral, degajând o puternică senzație de viață reală Într-un mediu rustic adevărat. Obiceiurile de la nuntă sunt prezentate cu prilejul nunții Anei cu Ion. Nunta ține trei zile. În prima zi alaiul pornește cu căruțe spre Jidovița. În frunte merg călăreții, care
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
diabolică împing pe ruși din spate cu revolverul și îi țin să moară până la unul pe poziție. [...] Toți evreii să fie readuși în lagăre, preferabil în cele din Basarabia, fiindcă de acolo îi voiu impinge în Transnistria, imediat ce mă voiu degaja de actualele griji. Trebuie să se înțeleagă de toți, că nu este luptă cu slavii, ci cu evreii. Este o luptă pe viață și pe moarte. Ori învingem noi și lumea se va purifica, ori înving ei și devenim sclavii
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
cu revolverul și îi țin să moară până la unul pe poziție. Te rog remediază și acest fapt. Toți evreii să fie readuși în lagăre, preferabil în cele din Basarabia fiindcă de acolo îi voiu împinge în Transnistria, imediat ce mă voiu degaja de actualele griji. Trebuie să se înțeleagă de toți, că nu este luptă cu slavii ci cu evreii. Este o luptă pe viață și pe moarte. Ori învingem noi și lumea se va purifica, ori înving ei și devenim sclavii
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
90 de zile pe an. Indiferent dacă au sau nu carnete de scutire. 9. Măsuri de organizarea muncii femeilor evreice prin Subsecretariatul de Stat al Muncii (Inspectoratul General al Taberelor de Muncă) și Centrala Evreilor. În acest fel s'ar degaja multe brațe de lucru bărbătești, aflate în prezent la diferite spitale, Consiliul de Patronaj, etc., și care trebuesc utilizate la lucrări mai grele în exterior. Organele militare teritoriale sunt prea împovărate și nu pot ține le curent în bune condițiuni
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
garanție scrisă din partea Moscovei. Kissinger se hotărî să-i facă această propunere lui Gromîko, în aprilie, la întîlnirea programată pentru pregătirea celei de-a treia întruniri la nivel înalt Nixon-Brejnev1645. Washington și București, 1974 Relațiile româno-americane au continuat să fie degajate, însă nu au progresat prea mult. În urma desemnării lui din decembrie 1973, ca ambasador în România, Harry Barnes și-a ocupat postul pe 14 martie 1974, la trei zile după ce Eximbank hotărîse să suspende, temporar, creditele pentru România. Această acțiune
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
pasionale cu teoriile partizane străine care discreditau pretențiile românești la egalitate politică revendicată pe calea reliefării nobleții originii poporului și limbii române. Din înfruntările asupra acestor chestiuni cu potențial inflamabil (originea, vechimea, continuitatea, prioritatea, latinitatea limbii române etc.) s-a degajat conștiința națională a românilor ardeleni. Conștiința națională a transilvănenilor a mustit în cadrul generației Supplex-ului sub presiunea unui "copleșitor istorism" care i-a purtat pe cărturarii Școlii Ardelene către un adevărat "cult al trecutului" (Prodan, 1984, p. 428). Descoperindu-și trecutul
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
legea cea pravoslavnică, a procopsi pe ómeni cu înfrumușețarea vorbiĭ, și practica cuvintelor, a învrednici a se face preoțĭ iscusițĭ, și dascălĭ învĕțați, de la care curge mult folos, atît bisericesc, cît și politicesc" (Uricariul, 1871, I, p. 62). Ce se degajă cu forță din acest citat este funcția moral-religioasă cu care este însărcinată școala cât și utilitatea politică presupusă de o asemenea instrucție școlară. Educației îi este imprimat, prin medierea bucoavnei și a literaturii liturgice prevalentă în secolul al XVIII-lea
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Românii" (p. 8). În spațiul carpatin, Ion Micu Moldovan, în Istori'a Ardealului pentru scolele poporali (1866) nu se putea dezice de preceptele Școlii Ardelene în această chestiune identitară a originii pur latine. Într-un pasaj din care pot fi degajate mai multe elemente chintesențiale ale conștiinței românești, Moldovan afirmă că "Dein Romanii, ce n'au voitu a se despartî de Daci'a Traiana, ne amu prasitu Romanii, ce ésta-di ne aflàm in Ardealu, Moldov'a, Tier'a romanesca, Banatulu Temesianu
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
lecturii filosofiei sale antropologice, în care chintesența omului este găsită în actul creației culturale, înțeles ca acțiunea specific și exclusiv umană de "revelare întru mister", ne permitem să sugerăm că metafizica spiritualității românești elaborată în paginile Spațiului mioritic (1969) [1936] degajă mai curând un "naționalism cultural extatic" cultivat de filosoful poet. Scriitura lui L. Blaga este deconcertantă în cel mai înalt grad. Experiențial, lecturarea scrierilor lui filosofice are forța de a produce un efect paralizant. Cum să te mai încumeți să
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
care însuflețește trupul neamului românesc, pecetluind osmoza spiritual-etnică înfăptuită prin interpenetrația ortodoxiei și românismului. Doctrina este consfințită teoretic odată cu publicarea lucrării omonime Ortodoxie și Românism (1939) avându-l ca autor pe teologul națiunii, D. Stăniloae. Teza centrală pe care o degajă fiecare din eseurile broșate în tomul în cauză este indisociabilitatea românismului de ortodoxie. Rezonând intim în aceeași comuniune de idei cu gândurile lui N. Crainic, D. Stăniloae atribuie ortodoxiei calitatea supremă de scop lăuntric al românismului: "Ortodoxia este adevărata entelehie
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
în sfârșit, singurul popor în această parte a Europei care a izbutit să aibă o vieață politică fără întrerupere, dela întemeierea statului până astăzi (Giurescu, 1942, p. 4). În acest succint paragraf este concentrată chintesența identitară românească. Cele câteva rânduri degajă elementele structurale ale conștiinței naționale românești într-o serie de superlative istorice: vechimea, prioritatea, nobilitatea originară, creștinismul genetic, continuitatea politică singulară etc. În baza acestor caracteristici istorice, "sentimentul de mândrie națională și de absolută încredere în viitorul poporului și statului
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
dramatică de-a lungul timpului este evidențiată prin elaborarea unei poetici a națiuni, care pune în lumină excepționalismul românesc. Iată o mostră de pasaj care exprimă în forță poetica istorică a neamului românesc, în care frazele încărcate de lirism tragic degajă teme precum cea a martirajului colectiv urmată de speranțe soteriologice: Biciuit, ca poporul ales din Biblie, de cele mai cumplite suferințe, trimise pentru a-i căli sufletul neamul român s-a concentrat în poziții tari și adăpostite, de unde se pregătea
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
și în cărțile școlare. Schița elaborată de Program... conține in nuce versiunea național-comunistă a memoria românești care va fi transpusă și dezvoltată plenar în literatura didactică în general și în manualele de istorie națională în special. Din ea pot fi degajate o serie de topoi mitoistorice: originea daco-romană, ponderea majoră având-o elementul traco- dacic; continuitatea neîntreruptă a poporului român și mai ales a statalității (fie ea și sub forma "statului neorganizat"); suflul naționalist ce străbate întreaga istorie alături de lupta pentru
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
devenea sursă de iradiere. Din cultură de imitație, cultura română devenea cultură referențială, statut conferit de precursoratul cultural și anticipațiile ideatice preluate apoi de culturile occidentale. Dezagregând analitic constelația de motive mitice configurată în paradigma protocronismului românesc, A. Tomiță (2007) degajă zece "mitologeme" fundamentale ale discursului autohtonist: a) geniul național; b) specificitatea și originalitatea; c) maturitatea culturală; d) continuitatea; e) trecutul glorios; f) organicitatea culturii; g) aspirația și dreptul la universalitate; h) complexe de inferioritate nejustificate; i) noua conștiință de sine
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]