22,914 matches
-
Această susținere se întemeiază și prin trimiterea la practica jurisdicționala a Curții Constituționale, care a statuat în mod constant că, inclusiv în situațiile în care domeniile de abilitare nu sunt riguros precizate, Guvernul este obligat, cănd emite ordonanțe în baza delegării legislative, "să respecte cu strictețe domeniile rezervate legii organice, deși o asemenea circumstantiere nu rezultă în mod expres din legea de abilitare". În ceea ce privește critică dispozițiilor art. 3 din lege, care prevăd obligația Guvernului de a avea în vedere la elaborarea
DECIZIE nr. 113 din 20 iulie 1999 referitoare la constituţionalitatea unor prevederi ale Legii privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe, adoptată de Camera Deputaţilor şi de Senat în şedinţa comuna din 1 iulie 1999. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/124948_a_126277]
-
Constituțională observa însă că aceasta împrejurare nu poate avea consecințe asupra constituționalității textului art. 1 lit. F pct. 8 din Legea privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanțe, întrucat Parlamentul, în calitate de unică autoritate legiuitoare, este liber să aprecieze asupra domeniilor delegării legislative, cu respectarea dispozițiilor art. 114 alin. (1) din Constituție, chiar în cazul în care a început dezbaterea unor proiecte de legi sau propuneri legislative având același obiect sau un obiect asemănător. Iar faptul că, potrivit intenției inițiatorilor proiectului de
DECIZIE nr. 113 din 20 iulie 1999 referitoare la constituţionalitatea unor prevederi ale Legii privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe, adoptată de Camera Deputaţilor şi de Senat în şedinţa comuna din 1 iulie 1999. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/124948_a_126277]
-
obiect sau un obiect asemănător. Iar faptul că, potrivit intenției inițiatorilor proiectului de lege și ai propunerii legislative, aceste inițiative ar fi trebuit adoptate conform procedurii legilor organice, astfel cum se susține în sesizare, nu constituie un impediment constituțional pentru delegarea legislativă dispusă de Parlament, prin legea specială de abilitare a Guvernului de a emite ordonanțe [de bună seama, în condițiile respectării dispozițiilor art. 114 alin. (1) din Constituție, care sunt obligatorii atât pentru Parlament, cât și pentru Guvern]. În sfârșit
DECIZIE nr. 113 din 20 iulie 1999 referitoare la constituţionalitatea unor prevederi ale Legii privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe, adoptată de Camera Deputaţilor şi de Senat în şedinţa comuna din 1 iulie 1999. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/124948_a_126277]
-
de un grup de 61 de deputați, se întemeiază, în esență, pe susținerea că ratificarea Cartei Europene a Limbilor Regionale sau Minoritare, prevăzută în textul criticat spre a se efectua prin ordonanță, "nu face parte din categoria reglementărilor a cărei delegare legislativă se poate realiza potrivit procedurii art. 114 alin. (1) din Constituția României", ratificarea acestei Convenții fiind de competență exclusivă a Parlamentului. Se mai susține, în sesizarea grupului de deputați, ca prin Carta se ignoră valori intangibile consacrate prin Constituția
DECIZIE nr. 113 din 20 iulie 1999 referitoare la constituţionalitatea unor prevederi ale Legii privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe, adoptată de Camera Deputaţilor şi de Senat în şedinţa comuna din 1 iulie 1999. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/124948_a_126277]
-
cuprinse în Carta Europeană "depășesc cu mult însuși domeniul legilor organice, înscriindu-se în categoria legilor constituționale, potrivit art. 72 din Constituție, astfel că ratificarea ei nu poate fi inclusă în categoria legilor ordinare pentru care a fost prevăzută instituția delegării legislative". Analizând aceste susțineri, Curtea constată că, potrivit Constituției, legilor în vigoare și practicii parlamentare, tratatele internaționale semnate în numele României sunt supuse Parlamentului, pentru ratificare prin lege, ceea ce este deci compatibil cu instituția delegării legislative, reglementată de art. 114 din
DECIZIE nr. 113 din 20 iulie 1999 referitoare la constituţionalitatea unor prevederi ale Legii privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe, adoptată de Camera Deputaţilor şi de Senat în şedinţa comuna din 1 iulie 1999. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/124948_a_126277]
-
pentru care a fost prevăzută instituția delegării legislative". Analizând aceste susțineri, Curtea constată că, potrivit Constituției, legilor în vigoare și practicii parlamentare, tratatele internaționale semnate în numele României sunt supuse Parlamentului, pentru ratificare prin lege, ceea ce este deci compatibil cu instituția delegării legislative, reglementată de art. 114 din Constituție, text care nu exclude legile de ratificare. De asemenea, Curtea observa că dispozițiile art. 72 alin. (3), precum și celelalte texte ale Constituției care prevăd obligativitatea adoptării de legi organice nu includ în această
DECIZIE nr. 113 din 20 iulie 1999 referitoare la constituţionalitatea unor prevederi ale Legii privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe, adoptată de Camera Deputaţilor şi de Senat în şedinţa comuna din 1 iulie 1999. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/124948_a_126277]
-
a emite ordonanțe cu privire la ratificarea unor acorduri, convenții, convenții-cadru, protocoale etc., a statuat că "legile de încuviințare a ratificării nu intră în categoria celor ce fac parte din domeniul legilor organice", stabilind că, în principiu, ratificarea poate formă obiect al delegării legislative prin lege specială de abilitare, adoptată de Parlament (Decizia nr. 105 din 13 iulie 1998, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 263 din 15 iulie 1998). În același sens sunt și deciziile nr. 43 din 8
DECIZIE nr. 113 din 20 iulie 1999 referitoare la constituţionalitatea unor prevederi ale Legii privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe, adoptată de Camera Deputaţilor şi de Senat în şedinţa comuna din 1 iulie 1999. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/124948_a_126277]
-
1997, menționată anterior, prin care s-a stabilit, între altele, ca "domeniile rezervate legilor organice își găsesc enumerarea limitativa și expresă în textul Constituției, iar intervenția Curții Constituționale în cercetarea constituționalității legilor de abilitare este de natură să asigure că delegarea legislativă să nu aducă atingere limitei instituite de prevederile art. 144 alin. (1) din legea fundamentală. În același timp, controlul de constituționalitate nu dispune, între componentele sale, si de posibilitatea de a extinde limitele lui dincolo de strictă observare a textelor
DECIZIE nr. 113 din 20 iulie 1999 referitoare la constituţionalitatea unor prevederi ale Legii privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe, adoptată de Camera Deputaţilor şi de Senat în şedinţa comuna din 1 iulie 1999. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/124948_a_126277]
-
apare că mijlocul, procedeul tehnic prin care se exercită această atribuție. Trebuie să se facă o clară distincție între atribuția de ratificare și atribuția de legiferare. Dacă legiferarea poate fi delegată în condițiile expres prevăzute de art. 114 din Constituție, delegarea altor atribuții este contrară dispozițiilor constituționale. În afara ratificării, și alte atribuții care se finalizează tot prin adoptarea de legi, precum aprobarea bugetului de stat și a bugetului asigurărilor sociale de stat sau declararea stării de război [vezi art. 62 alin
DECIZIE nr. 113 din 20 iulie 1999 referitoare la constituţionalitatea unor prevederi ale Legii privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe, adoptată de Camera Deputaţilor şi de Senat în şedinţa comuna din 1 iulie 1999. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/124948_a_126277]
-
bugetului de stat și a bugetului asigurărilor sociale de stat sau declararea stării de război [vezi art. 62 alin. (2) lit. b) și lit. d) din Constituție], rămân atribuții exclusive ale Parlamentului. De aceea nici nu se poate pune problema delegării lor. Această, deoarece Parlamentul, ca organ reprezentativ suprem al poporului român, conform art. 58 alin. (1) din Constituție, este investit cu unele împuterniciri, pe care trebuie să le exercite numai el, asumându-și astfel întreaga responsabilitate constituțională. 3. Carta Europeană
DECIZIE nr. 113 din 20 iulie 1999 referitoare la constituţionalitatea unor prevederi ale Legii privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe, adoptată de Camera Deputaţilor şi de Senat în şedinţa comuna din 1 iulie 1999. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/124948_a_126277]
-
abilitare, iar uneori s-au ridicat și probleme de ratificare, dar nu privitoare la tratatele din categoria celor nominalizate în art. 91 alin. (1) din Constituție. Manifestând exigenta profesională, dar și prudență, Curtea Constituțională, în cazurile concrete, a stabilit că: "...delegarea ratificării unor tratate internaționale, invocandu-se art. 91 alin. (1) din Constituție..." se referă numai la "situația în ceea ce privește tratatele încheiate de șeful statului, dar în enumerarea cuprinsă în legea de abilitare nu sunt menționate acorduri de această natură, reglementarea criticată
DECIZIE nr. 113 din 20 iulie 1999 referitoare la constituţionalitatea unor prevederi ale Legii privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe, adoptată de Camera Deputaţilor şi de Senat în şedinţa comuna din 1 iulie 1999. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/124948_a_126277]
-
fi controlul autovehiculelor, transportul de marfuri perisabile, ...între care chiar un acord semnat de Guvernul României" (vezi Decizia nr. 105/1998 precum și deciziile nr. 43/1993, nr. 718/1997 acolo invocate). Recunoscând subtilitatea exprimării Curții, este evidentă poziția sa privind delegarea ratificării unor asemenea tratate. 5. Examinarea conținutului normativ al Cartei învederează existența unor măsuri de domeniul legilor constituționale sau care pun în discuție valori garantate de Constituție. De aceea în aprecierea acestui conținut normativ trebuie avute în vedere categoriile de
DECIZIE nr. 113 din 20 iulie 1999 referitoare la constituţionalitatea unor prevederi ale Legii privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe, adoptată de Camera Deputaţilor şi de Senat în şedinţa comuna din 1 iulie 1999. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/124948_a_126277]
-
se apreciază că sesizarea este neîntemeiată. Motivele care au condus la emiterea de către Guvernul României a Ordonanței de urgență nr. 36/1997 au fost de natură a impune adoptarea unei astfel de soluții legislative. Voința Guvernului, atunci când a ales calea delegării legislative, prevăzută la art. 114 alin. (4) din Constituția României, si, ulterior, voința legiuitorului, prin aprobarea procedurii de urgență, au avut în vedere accelerarea reformei învățământului și educației, cu aplicare din anul școlar imediat următor, respectiv anul școlar 1997/1998
DECIZIE nr. 114 din 20 iulie 1999 referitoare la constituţionalitatea Legii privind aprobarea Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 36/1997 pentru modificarea şi completarea Legii învăţământului nr. 84/1995. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125000_a_126329]
-
prin Decizia nr. 718 din 29 decembrie 1997, referitoare la constituționalitatea unor prevederi ale Legii privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanțe, decizie publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 396 din 31 decembrie 1997, a statuat că delegarea legislativă relativă la aplicarea programului de reformă în domeniul educației naționale, care privește alte aspecte decât cele referitoare la organizarea generală a învățământului - cum ar fi modalitățile în care se va efectua ameliorarea procesului educațional național, în cadrul regimului general al
DECIZIE nr. 114 din 20 iulie 1999 referitoare la constituţionalitatea Legii privind aprobarea Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 36/1997 pentru modificarea şi completarea Legii învăţământului nr. 84/1995. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125000_a_126329]
-
Guvernului nr. 36/1997 pentru modificarea și completarea Legii învățământului nr. 84/1995 . Într-adevăr, dispozițiile art. 51 referitoare la supremația Constituției și cele ale art. 114 alin. (5) din Constituție împiedica Parlamentul să aprobe o ordonanță emisă în baza delegării legislative, dacă acea ordonanță fusese adoptată cu încălcarea dispozițiilor constituționale relevante. Prin aprobarea ordonanței de către Parlament, întregul sau conținut devine lege, care apare astfel că un act juridic distinct de fosta ordonanță, ale cărei dispoziții menținute prin legea de aprobare
DECIZIE nr. 114 din 20 iulie 1999 referitoare la constituţionalitatea Legii privind aprobarea Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 36/1997 pentru modificarea şi completarea Legii învăţământului nr. 84/1995. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125000_a_126329]
-
obiectiv fixat, înainte de a lua poziție; - să aibă dorință de învățare: să cerceteze în mod activ situațiile care îi permit să-și lărgească și să-și aprofundeze competențele; - să fie capabil să se organizeze: să vegheze la planificarea, coordonarea și delegarea misiunilor pentru ca obiectivul urmărit să fie atins într-o manieră eficace; - să aibă spirit de echipă: să fie dispus să lucreze împreună la aceeași misiune; - să aibă simțul responsabilității: să se simtă responsabil pentru școală în ansamblul ei și să
Politici educaţionale de formare, evaluare şi atestare profesională a cadrelor didactice by PETROVICI CONSTANTIN () [Corola-publishinghouse/Science/91525_a_92853]
-
Amsterdam și Nisa, după introducerea și extinderea procedurii de codecizie, s-a putut vorbi despre Parlamentul European ca despre un organ colegislator. Sunt șase proceduri legislative : - Procedura ascultării sau consultării ; - Procedura cooperării ; - Procedura legislativă ordinară; - Procedura avizării ; - Procedura informării ; - Procedura delegării. Primele patru proceduri sunt cel mai des utilzate . Procedura ascultării sau consultării (o citire) Acesta este împărțită în trei părți: 1. Inițiativa care apartine de obicei Comisiei. În mod excepțional Consiliul sau Parlamentul European pot solicita Comisiei să elaboreze anumite
Parlamentul European: structură şi atribuții by Marius Hrişcu () [Corola-publishinghouse/Science/91902_a_92384]
-
încetarea reglementărilor statale care denaturează concurența; - politica comercială comună; - gestionarea fondului de coeziune ; - întreruperea sau moderarea relațiilor economice cu state terțe; - definirea mărfurilor destinate menținerii intereselor fundamentale de securitate ale statelor membre care nu cad sub incidenșa Tratatului CE. Procedura delegării sau transpunerea unor competențe în favoarea Comisiei Este permisă delegarea legislativă din partea Consiliului către Comisie.Consiliul atribuie Comisiei atribuțiile de executare a normelor stabilite de el. Comisia este ajutată de comitete în care intră reprezentanți ai statelor membre, comitete care sunt
Parlamentul European: structură şi atribuții by Marius Hrişcu () [Corola-publishinghouse/Science/91902_a_92384]
-
gestionarea fondului de coeziune ; - întreruperea sau moderarea relațiilor economice cu state terțe; - definirea mărfurilor destinate menținerii intereselor fundamentale de securitate ale statelor membre care nu cad sub incidenșa Tratatului CE. Procedura delegării sau transpunerea unor competențe în favoarea Comisiei Este permisă delegarea legislativă din partea Consiliului către Comisie.Consiliul atribuie Comisiei atribuțiile de executare a normelor stabilite de el. Comisia este ajutată de comitete în care intră reprezentanți ai statelor membre, comitete care sunt conduse de un membru al Comisiei. Sunt patru proceduri
Parlamentul European: structură şi atribuții by Marius Hrişcu () [Corola-publishinghouse/Science/91902_a_92384]
-
deplasarea verbului în limba română ca deplasare a grupului verbal (VP-movement), nu doar a centrului (V0-movement). Nu toate testele sintactice aplicate datelor românei moderne pot fi extinse la româna veche; de exemplu, este relativ dificilă aplicarea testelor privitoare la Condițiile delegare din Teoria dependențelor anaforice (engl. Binding Theory, Chomsky 1981), întrucât acestea presupun realizarea de judecăți de gramaticalitate din partea vorbitorilor, sarcină imposibilă din punct de vedere diacronic. Alte teste sintactice pot fi însă invocate pentru a susține ipoteza că deplasarea verbului
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
obligațiile ce îi revin conform acestui regulament. ... (2) Prin terța parte calificată se înțelege orice altă entitate juridică care a fost în prealabil autorizată de către C.N.V.M. să desfășoare activitate de societate de depozitare. ... Articolul 18 Orice astfel de transfer sau delegare stabilită la art. 17 trebuie să fie încheiată printr-un contract scris, iar o copie trebuie trimisă societății de administrare de investiții, consiliului de încredere al fondului/consiliului de administrație al societății de investiții care se autoadministrează și C.N.V.M. Articolul
REGULAMENT Nr. 9 din 27 august 1996 privind constituirea şi funcţionarea fondurilor deschise de investiţii, societăţilor de investiţii, societăţilor de administrare şi societăţilor de depozitare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/113897_a_115226]
-
optimizarea structurilor organizaționale). * Redimensionarea rolului social al educației prin redefinirea poziției instituției școlare în cadrul comunității locale și al societății. Principiile politicii educaționale * Prioritatea reformei educaționale în contextul reformei generale din România. * Subsidiaritatea, prin descentralizarea administrativă, pedagogica și financiară, pe baza delegării graduale de responsabilități, în cadrul unui mecanism interactiv funcțional. * Egalitatea șanselor la educație și diferențierea individuală a performanțelor. * Parteneriat educațional și social, prin crearea și dezvoltarea legăturilor firești ale sistemului național de învătământ cu societatea civilă. * Introducerea și dezvoltarea sistemului colegial
HOTĂRÎRE Nr. 12 din 11 decembrie 1996 pentru acordarea încrederii Guvernului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/113931_a_115260]
-
aparat flexibil care să aibă capacitatea de a interveni eficace în propriul program, în funcție de modificările apărute în sfera necesităților și cerințelor corpului social. Debirocratizarea promovată de către guvern va genera introducerea unor criterii de performanță la nivelul administrației publice centrale și delegarea autorității, cu scopul sporirii eficienței mecanismului administrativ. În limita resurselor alocate și a strategiei adoptate, funcționarul public va avea libertatea de a-și alege tactici și de a distribui resurse, cu condiția evaluării periodice a relației resurse-obiective strategice-rezultate și a
HOTĂRÎRE Nr. 12 din 11 decembrie 1996 pentru acordarea încrederii Guvernului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/113931_a_115260]
-
pe care aceasta se bazează. ... (2) Durata mandatului membrilor Plenului Consiliului Concurenței este de 5 ani, acesta putând fi reînnoit o singură dată, indiferent de durata mandatului exercitat anterior. Membrii Plenului îndeplinesc atribuții conform regulamentelor aprobate de către Plen sau conform delegării președintelui. ... (3) Președintele, vicepreședinții și consilierii de concurență trebuie să aibă o independență reală și să se bucure de o înaltă reputație profesională și probitate civică. ... (4) Pentru a fi numit membru al Consiliului Concurenței, o persoană trebuie să îndeplinească
LEGE nr. 21 din 10 aprilie 1996 (**republicată**)(*actualizată*) legea concurenţei*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/114055_a_115384]
-
președintelui. ... (3) În caz de absență ori de indisponibilitate a președintelui, reprezentarea legală a Consiliului Concurenței revine unuia dintre vicepreședinți desemnat prin ordin de președinte pentru durata absenței sau a indisponibilității sale. În caz de indisponibilitate a vicepreședinților Consiliului Concurenței, delegarea poate fi făcută către un alt membru al Plenului Consiliului Concurenței desemnat prin ordin de președinte pentru durata absenței sau a indisponibilității sale. ... (4) Președintele Consiliului Concurenței poate delega puteri de reprezentare oricăruia dintre vicepreședinți, consilierii de concurență, inspectorii de
LEGE nr. 21 din 10 aprilie 1996 (**republicată**)(*actualizată*) legea concurenţei*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/114055_a_115384]