3,442 matches
-
chip și aproape în întregime unul dintre ochi, decupaj cu efect de mască, acordând o și mai mare vizibilitate intensității tulburătoare a privirii. De o frontalitate meduzantă, portretul acestei Belle Dame sans Merci este decupat la nivelul gâtului pe textura densă a fundalului de trestii, pentru a bloca dispersia privirii sugerând totodată declicul terifiant, spectral al unei apariții. Încă mai ambiguă este la Gh. Petrașcu tratarea simbolistă a unui peisaj, Seara la mare (Feerie de seară) (ulei pe pânză, 0,917
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
ne-format, nedesprins încă de piatra brută. Acest aspect embrionar al himerelor sale poate fi pus în relație cu ceea ce rămâne pentru totdeauna prizonier materiei la Rodin, a ceea ce dalta nu a decupat, nu a format încă în masa amorfă, densă, o potențialitate care întârzie să se desfacă, dar din care se alimentează restul. Cu câteva decenii înainte, non-finitul picturii lui Nicolae Grigorescu apăruse ca o inovație bizară, fiind puternic contestat ca o carență sub raport tehnic. O serie din Himerele
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
de la țară insertul personajului într-o lume rurală este pur aleator -, are o noblețe tragică a trăsăturilor, o tristețe ineluctabilă. Tabloul degajă acest efect de încremenire în acest alb care gipsează personajul și îi conferă ceva statuar, culorile sunt vâscoase, dense. Chipul pare prins în rama acestei marame ca într-o mască. Și Loghi urmărește un spectru larg al stărilor sufletești circumscrise reveriei, de la exuberanța erotică calchiată parcă după Watteau, Boucher sau Fragonard din Reverie pastișa este evidentă -, la insolitarea melancolică
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
chiar a unui exercițiu literar, ce nu era numai un simplu "violon d'Ingres"449. În ce privește cele patru panouri decorative, Theodor Enescu găsește similitudini cu compozițiile unui Eugène Grasset sau Georges de Feure. Figurile feminine apar într-un cadru floral dens, adus prin stilizare la nivelul unui arabesc, a unei geometrii, ce-i drept, sinuoase, care face un tandemn relevant cu geometria construcțiilor din fundal. Pentru o parte din aceste tablouri, arhitectonica relevă mai degrabă un oraș flamand, punând în evidență
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
705 x 0,700 cm, nedatat 1908-1913, inventar 7510/69570) oferă datele esențiale a manierei în care Cecilia Cuțescu-Storck abordează tema. Pictorița inserează portretul de femeie în rama unui decor de vegetație tropicală, luxuriantă, cu albastruri intense, un spațiu floral dens, grăsos. Țiganca Ceciliei ține o ceașcă cu flori în mână, la încheietură are o brățară roșie cu galben. Chipul indică un fel de noblețe veche, îndepărtată. Asemeni tuturor țigăncilor pictate de Cecilia Cuțescu-Storck, și aceasta dobândește un fel de demnitate
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
oprește să se apropie prea mult de ofranda sângeroasă, în timp ce cu cealaltă mână confidentul îi asigură un cerc protector. Această mâna pare pictată parcă după canonul iconografiei bizantine, întreaga scenă este organizată pentru a păstra atmosfera hieratică într-un nucleu dens. În spatele Salomeei se află un cortegiu de femei curioase, una dintre ele duce în mână un instrument cu corzi, sugerând faptul că prețul acestui cap este dansul pe care fiica Herodiadei îl oferise lubricului tetrarh. În grația Salomeei putem bănui
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
unei asigurări informale în fața riscurilor implicate de diverse strategii de viață, în special în ce privește deciziile de natură economică ale gospodăriei. În esență, capitalul social contribuie la dezvoltarea societății și este determinat de aceasta. O societate în care relațiile sociale sunt dense și unesc grupuri de status diferite este bogată în strategii informale de a produce controlul social (Portes, 1998), în care informația circulă cu rapiditate și sprijină reacția rapidă la schimbările din mediul social, accelerând dezvoltarea. O comunitate în care oamenii
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
descoperit că persoanele care au participat la mișcare până la finalul acesteia prezentau o probabilitate de două ori mai mare de a deține legături puternice cu ceilalți participanți decât cei ce s-au retras mai devreme. În același timp, rețele interpersonale dense măresc audiența unei invitații la participare și scad incertitudinea cu privire la mobilizare (McAdam, Paulsen, 1993), rezultat valabil și în vecinătăți sau în organizații, care furnizează rețelele necesare. În aceeași linie, Kim și Bearman (1997) au concluzionat că interesul actorilor pentru producerea
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
altă parte, pentru generațiile celor din studiul nostru, blocurile de apartamente reprezintă rezidențe stabile, pe termen lung. Astfel, acest model de segregare rezidențială constituie o premisă pentru apariția unor microcontexte de mobilizare la nivelul blocului. A determinat formarea unor rețele dense, omogene din punct de vedere socioeconomic, de vecini, care își asumă costurile disproporționate ale mobilizării resurselor colectivității pentru furnizarea bunurilor publice. Împingându-i pe cei cu status socioeconomic în alte locații, segregarea rezidențială a creat contextul de mobilizare pentru acțiune
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
înaintarea în vârstă, pensionarea și declinul veniturilor, apartamentele lor devin capitaluri valoroase. Această stabilitate - majoritatea s-au mutat în locuințele lor actuale cu mai bine de 20 de ani în urmă - a fost temeiul constituirii în cadrul scărilor a unor rețele dense care le oferă elementele identității și securității. Astfel de rețele constituie, pe de altă parte, infrastructura care ajută la mobilizare prin ușurarea comunicării, impunerea obligațiilor prin forța reciprocității și prin inhibarea tendinței spre defecțiune ca urmare a monitorizării reciproce. Mai
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
cele trei categorii de actori în acțiunile colective de la nivelul scării. Liderii și membrii activi se recrutează din aceeași generație de muncitori ce au împlinit 55 de ani, locuiesc de câteva decenii în bloc și sunt constituiți într-o rețea densă în cadrul vecinătății pe care eu o denumesc „miezul” scării. Aceștia sunt preocupați de calitatea vieții în cartier, sunt primii care se implică în acțiunile de rezolvare a problemelor comune și se bazează pe ceilalți membri ai „miezului”. Membrii ambelor categorii
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
contexte de mobilizare care sunt situații structurate de factori aflați în afara controlului individual. Microcontextul de mobilizare pentru acțiune colectivă este, în mod tipic, produsul unor forțe de la nivel macro. În cazul nostru, contextul de micromobilizare este constituit de rețeaua socială densă din cadrul scării, care este un produs al proceselor de segregare rezidențiale ce au afectat peisajul locativ din România ultimilor 15 ani. Oamenii care fac parte din rețelele dense aflate în miezul vieții sociale din scară nu numai că beneficiază de
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
macro. În cazul nostru, contextul de micromobilizare este constituit de rețeaua socială densă din cadrul scării, care este un produs al proceselor de segregare rezidențiale ce au afectat peisajul locativ din România ultimilor 15 ani. Oamenii care fac parte din rețelele dense aflate în miezul vieții sociale din scară nu numai că beneficiază de informații mai bune referitoare la problemele scării, ci se și mobilizează mai ușor de vreme ce omogenitatea socială, interacțiunea frecventă și constantă și împărtășirea acelorași griji le-au sporit angajamentul
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
normele importante pentru succesul acțiunilor colective constituie esența a ceea ce este denumit îndeobște capital social. Studiul meu permite înțelegerea modului de producere a acestui tip de capital, atât de important pentru dezvoltarea socială. Fenomenele macrosociologice precum segregarea rezidențială produc rețelele dense care sunt necesare pentru inducerea unor sentimente de obligație reciprocă ce determină decizia individuală de a participa. Contrar anumitor teorii, mai ales celor care se referă la participarea politică și la participarea voluntară, angajarea socială este dependentă într-o măsură
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
variată de opinii și interpretări. Prin urmare se pune întrebarea legitimă: de ce este nevoie de o nouă lucrare referitoare la Holocaustul din România? Răspunsul la această întrebare este oferit de mai mulți factori. În primul rând, în pofida literaturii de specialitate dense și valoroase, există încă numeroase chestiuni referitoare la persecuția evreilor români în timpul regimului antonescian insuficient abordate și analizate, printre care se numără în opinia noastră inclusiv rolul jucat de armata română în elaborarea și aplicarea măsurilor antisemite. În al doilea
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
măsurile antisemite inițiate și adoptate de regimul patronat de generalul din august 1941 mareșalul Ion Antonescu ori acțiunile de deportare și exterminare îndreptate împotriva populației evreiești din Basarabia, Bucovina de nord și Transnistria 1. În pofida existenței unei literaturi de specialitate dense și valoroase, cu o paletă largă de opinii și interpretări pertinente, credem că există încă numeroase aspecte referitoare la persecuția și exterminarea evreilor din România în cursul celui de-al doilea război mondial insuficient cercetate, printre acestea numărându-se în
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
emergenței și evoluției sistemului educațional statal în țările române este condiționată de plasarea procesului autohton în contextul civilizației europene. Primele tentative statale de arogare a atribuțiile educaționale din mâinile instituționale ale clerului s-au făcut simțite în ducatele care alcătuiau densa osatură politică a Sfântului Imperiu Roman de Națiune Germană. În Weimar, încă din 1619 a fost adoptată o reglementare care proclama universalitatea și obligativitatea instrucției primare a tuturor copiilor în vârste de până la 12 ani. Modelul educațional weimarian a fost
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
XX. Pe plan cantitativ, extrema dreaptă românească nu doar că a devenit un fenomen ponderos, îmbrățișat cu fervență frenetică de o masă critică de intelectuali interbelici, ci s-a și ramificat în diverse fire care, împletite, alcătuiau textura discursivă din ce în ce mai densă a extremei drepte. Pe lângă doctrinele deja tradiționale care erau impregnate cu idei patrimoniale ale extremei drepte, ale cărei origini coboară până în antebelic, anii douăzeci-treizeci au văzut apariția altor patru curente radicale: i) naeionescismul, în cadrele căruia s-a (de)format
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
afirmarea permanenței populaționale a românilor în "spațiul strămoșesc carpato-danubiano-pontic", este enunțată și permanența statalității românești într-o formă mai strânsă sau mai laxă de organizare. Organizat în formațiuni politice obștești, evoluate ulterior în cnezate și voievodate, "zonele de locuire mai densă au constituit adevărate Romanii populare, care vor deveni, cu timpul, țări românești în evul mediu timpuriu" (Daicoviciu et al., 1984, p. 87). Teza bimilenarității, elaborată ca dogmă istoriografică în faza naționalistă a comunismului românesc, a fost elaborată pentru a atesta
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
participanți; vi) punctul final în care a culminat procesul etnicizării l-a reprezentat izbucnirea violențelor stradale între români și maghiari, sfârșite doar prin intervenția forțelor armate. Fără a intra în detaliile minuțioase ale conflictului (vezi Goina, 2000, pentru o "descriere densă" a evenimentelor și contextualizarea istorică a procesului etnicizării), important de subliniat este revenirea factorului etnic pe scena politică, după o jumătate de secol în care criteriul etnic a fost mai întâi explicit suprimat, iar după turnura naționalistă ținut sub controlul
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
vedere al situării geografice și al condițiilor naturale existente, putem conchide că ele au fost (și sunt încă) favorabile satisfacerii necesităților și vieții oamenilor, astfel încât e lesne de înțeles de ce zona a fost locuită din vremuri străvechi, o locuire relativ densă și continuă, așa după cum se poate constata pe baza studiului urmelor arheologice și al documentelor scrise, prin care este atestată prezența vechilor comunități umane pe acest teritoriu. 2. Perimetrul umbrăreștean în perioada preistorică „... un adânc fond de cultură populară, o
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
ani mai înainte. După cum se vede, urmele arheologice nu abundă pentru această perioadă, dar nici nu lipsesc cu desăvârșire, astfel că, în ceea ce ne interesează, adică dovedirea existenței umane în perimetrul Umbrăreștilor și în împrejurimi, în mileniul lipsit de știri dense și variate, puținele materiale satisfac întrucâtva nevoile documentării, mai ales cele monetare. Raritatea și precaritatea știrilor oferite de sursele arheologice, pentru această perioadă, pot fi completate și suplinite prin informații din arhiva socială a timpului. Le întâlnim la cărturarii care
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
vremea sa, ci și ca expert în înfăptuirea lucrărilor hotarnice și a cărților de hotărnicie, prin adânca pătrundere a sensurilor unor termeni din vechi documente sau păstrați prin tradiție, din generație în generație, și adecvați diverselor situații. În scurtele și densele sale Noțiuni de hotărnicie, publicate postum în volumul de Poezii. Alcătuiri, ediția a II-a, Iași, 1887, p. 342-348, autorul a urmărit, probabil, să-și instruiască contemporanii (acum și posteritatea !) cu sensurile unor termeni din documente vechi ori păstrați în
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
3.2.5. Factorul de corecție pentru temperatură f(t): 2.2629 f(t) = ────────────────────────────────────────────────── [6] 0.9915 + 2.119 * dens - 0.01 * co2 - 0.01681 * n2 3.2.6. Densitatea gazului ro(S) la 15°C: ro(S)[kg/mc] = dens * 1.225442 [7] unde: 1.225442 = ro(aer) la 15°C 3.2.7. Temperatura pseudocritică T(pc) în [°K]: T(pc)[°K] = 88.25*(1.7591*[0.56364 + ro(S)] - 0.01*(co2 + 1.681 * n2)) [8] 3.2
EUR-Lex () [Corola-website/Law/216817_a_218146]
-
molare ale dioxidului de carbon, respectiv azotului 3.2.4. Expresia parțială f(px): f(px) = 0,01450376● f(p) [5] 3.2.5. Factorul de corecție pentru temperatură f(t): 2629 f(t) = 2,───────────────────────────────────────────────── [6] 0,9915 + 2,119 ● dens - 0,01 ● co2 - 0,01681 ● n2 3.2.6. Densitatea gazului rho(s) la 15°C: rho(s)[kg/mc] = dens ● 1,225442 [7] unde: 1.225442 = rho(aer) la 15°C 3.2.7. Temperatura pseudocritică T(pc) în
EUR-Lex () [Corola-website/Law/263062_a_264391]