9,167 matches
-
Stockholm din 1971). Pe toată durata adolescenței, prevalența este de 15%-20%, ceea ce este identic cu procentul valabil pentru adulți (valabil pentru întreaga viață). Aceste rezultate duc la concluzia că patologia depresivă debutează cel mai adesea în adolescență. Alături de această depresie „gravă”, există o ambianță depresivă a cărei frecvență este de 28%-44% din populația generală după cercetările autorilor, realizând un veritabil gradient depresiv ce pleacă de la „normalitate” până la starea de depresie gravă. Această situație ridică problema limitelor oricărei clasificări nosografice
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
depresivă debutează cel mai adesea în adolescență. Alături de această depresie „gravă”, există o ambianță depresivă a cărei frecvență este de 28%-44% din populația generală după cercetările autorilor, realizând un veritabil gradient depresiv ce pleacă de la „normalitate” până la starea de depresie gravă. Această situație ridică problema limitelor oricărei clasificări nosografice și a locului pe care îl ocupă formele de graniță. Punctul de vedere categorial reținut în mod obișnuit, care tinde să conceapă depresia sub forma unor identități patologice distincte unele de
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
depresiv ce pleacă de la „normalitate” până la starea de depresie gravă. Această situație ridică problema limitelor oricărei clasificări nosografice și a locului pe care îl ocupă formele de graniță. Punctul de vedere categorial reținut în mod obișnuit, care tinde să conceapă depresia sub forma unor identități patologice distincte unele de altele și diferite de normalitate, se opune punctului de vedere dimensional, în care depresia este percepută ca un continuum mergând de la „mai normal” până la „mai patologic”. Trebuie oare să ignorăm „problemele depresive
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
care îl ocupă formele de graniță. Punctul de vedere categorial reținut în mod obișnuit, care tinde să conceapă depresia sub forma unor identități patologice distincte unele de altele și diferite de normalitate, se opune punctului de vedere dimensional, în care depresia este percepută ca un continuum mergând de la „mai normal” până la „mai patologic”. Trebuie oare să ignorăm „problemele depresive” care nu satisfac criteriile DSM-IV pentru episodul depresiv major, dar care au, așa cum apare în studiul nostru, un scor superior pragului depresiei
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
depresia este percepută ca un continuum mergând de la „mai normal” până la „mai patologic”. Trebuie oare să ignorăm „problemele depresive” care nu satisfac criteriile DSM-IV pentru episodul depresiv major, dar care au, așa cum apare în studiul nostru, un scor superior pragului depresiei după CES-D? Această populație „intermediară” prezintă, din multe puncte de vedere, caracteristici care o apropie de cea a adolescenților grav deprimați. Credem că acest punct de vedere este împărtășit de unii autori anglo-saxoni (Akyskal și colab., 1990) care propun luarea
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
vedere, caracteristici care o apropie de cea a adolescenților grav deprimați. Credem că acest punct de vedere este împărtășit de unii autori anglo-saxoni (Akyskal și colab., 1990) care propun luarea în considerație a unui „subsindrom simptomatic de anxietate și de depresie” (SSAD). Acest sindrom SSAD se întâlnește la 21%-23% din populația generală, cu o predominanță feminină (doi la unu), și se caracterizează în particular printr-o cerere de îngrijire psihiatrică mai crescută, o frecvență mai mare a spitalizărilor sau a
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
29 de ani, rezultat semnificativ din punct de vedere statistic. Această precocitate mai mare este însoțită, de asemenea, de o precocitate mai mare în ceea ce privește apariția comportamentelor toxicomaniace și/sau a abuzului de alcool. Această constatare, care pune problema asocierii dintre depresie și aceste patologii, este în acord cu cea a lui Deykin (vezi capitolul 1). Datele privind sexul sunt și mai divergente, dar există în mod global o predominanță feminină a episodului depresiv major care trebuie nuanțată în funcție de vârstă. Mai precis
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
cu cea a lui Deykin (vezi capitolul 1). Datele privind sexul sunt și mai divergente, dar există în mod global o predominanță feminină a episodului depresiv major care trebuie nuanțată în funcție de vârstă. Mai precis, se pare că formele grave de depresie se întâlnesc mai ales la adolescenții băieți cu vârstele cele mai mici și la adolescentele fete cu vârstele cele mai mari. Acest rezultat ar putea fi determinat de o mai bună identificare a depresiei realizată de mamă la băiatul mic
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
se pare că formele grave de depresie se întâlnesc mai ales la adolescenții băieți cu vârstele cele mai mici și la adolescentele fete cu vârstele cele mai mari. Acest rezultat ar putea fi determinat de o mai bună identificare a depresiei realizată de mamă la băiatul mic, datorită exteriorizării mai evidente și mai ușor de reperat a tulburărilor de comportament ale acestuia decât ale fetelor (Garrisson, 1992). Ca urmare, o mai mare introspecție și o capacitate de a pune în relație
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
mai ușor de reperat a tulburărilor de comportament ale acestuia decât ale fetelor (Garrisson, 1992). Ca urmare, o mai mare introspecție și o capacitate de a pune în relație starea sa afectivă interioară și evenimentele exterioare ar explica creșterea frecvenței depresiei resimțită în populația feminină. FACTORI ASOCIAȚI Toate anchetele arată frecvența tulburărilor asociate, în special: - angoasa de separare; - comportamentele antisociale (ceartă, furt, vagabondaj, mai ales la băieți); - consumul de substanțe (tutun, alcool, drog, somnifere și medicamente auto-prescrise); - anxietatea generalizată și fobiile
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
în capitolul privind contextul familial. Astfel, alături de un grup bine identificat de adolescenți cu stare depresivă gravă (5% din populația generală în medie), se identifică un grup mai mare de adolescenți ale căror manifestări clinice nu corespund categoriilor majore ale depresiei. Trebuie oare să-i considerăm pe aceștia ca non-deprimați, ca martori ai fluctuațiilor timice observate în mod obișnuit în timpul procesului psihic de maturizare din adolescență, ca niște răspunsuri la unele situații exterioare particulare, sau chiar ca niște adolescenți „cu risc
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
specialiști, „ca timpul să vindece totul”? Sau, din contra, trebuie să propunem măsuri terapeutice și, în acest caz, care ar fi acelea? Toate acestea sunt probleme pe care le vom aborda în capitolele ulterioare. 3. EVALUARE: COMORBIDITATE ȘI FACTORI BIOLOGICI DEPRESIE ȘI PATOLOGII ASOCIATE (COMORBIDITATE) Dacă în adolescență frecvența tulburărilor depresive crește, tot la această vârstă apare un anumit număr de alte patologii, în legătură cu care ne putem pune problema relației lor cu depresia. ASOCIEREA CU ALTE TULBURĂRI PSIHIATRICE Comorbiditatea cu diferitele
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
capitolele ulterioare. 3. EVALUARE: COMORBIDITATE ȘI FACTORI BIOLOGICI DEPRESIE ȘI PATOLOGII ASOCIATE (COMORBIDITATE) Dacă în adolescență frecvența tulburărilor depresive crește, tot la această vârstă apare un anumit număr de alte patologii, în legătură cu care ne putem pune problema relației lor cu depresia. ASOCIEREA CU ALTE TULBURĂRI PSIHIATRICE Comorbiditatea cu diferitele tulburări psihiatrice atinge nivelul de 40%-70% în episodul depresiv major (Birmaher și colab., 1996) și 40%-90% în tulburările depresive (Practice parameters, 1998). Mai mult chiar, cel puțin 20%-50% dintre
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
episod depresiv major). În sfârșit, unele studii raportează existența tulburărilor de personalitate, în particular de tip „limită” la adolescenții deprimați (Marton și colab., 1989). Așa cum am subliniat (vezi capitolul 1), această concepție privind comorbiditatea ridică întreaga problemă a sensului dat depresiei la un adolescent și a posibilei sale înțelegeri într-un registru care nu este numai semiologic-descriptiv ci și psihopatologic. Să subliniem totuși, că o astfel de abordare descriptivă are marele merit de a scoate bine în evidență, pe de o
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
de episod depresiv major, pe cei ce abuzau de alcool și/sau alte substanțe (30, adică 29%) cu cei care nu consumă aceste substanțe (73, adică 71%). S-a constatat că consumul de alcool la adolescentele deprimate este asociat unei depresii prelungite, unei lentori în activitatea socială, unor tulburări de comportament și faptului că au relații cu băieții. La băieții adolescenți deprimați, consumul de alcool este mai degrabă asociat unei vârste mai mari, unor tulburări de comportament și unor dificultăți școlare
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
relații cu băieții. La băieții adolescenți deprimați, consumul de alcool este mai degrabă asociat unei vârste mai mari, unor tulburări de comportament și unor dificultăți școlare. Se pare că la fete consumul de alcool este mai degrabă o consecință a depresiei și anxietății, cu rol de automedicație, în timp ce la băieți consumul de alcool face mai degrabă parte dintr-un ansamblu de comportamente numite „externalizate”, cu aparență psihopatică. Breslau scosese deja în evidență legătura dintre depresie și dependență de nicotină la adult
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
este mai degrabă o consecință a depresiei și anxietății, cu rol de automedicație, în timp ce la băieți consumul de alcool face mai degrabă parte dintr-un ansamblu de comportamente numite „externalizate”, cu aparență psihopatică. Breslau scosese deja în evidență legătura dintre depresie și dependență de nicotină la adult în 1991. Datorită unui studiu prospectiv, aplicat unui număr de 1265 de subiecți observați de la naștere până la vârsta de 16 ani, Fergusson și colab. (1996) confirmă această asociere, cu un risc de dependență de
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
această asociere, cu un risc de dependență de nicotină multiplicat de 4,5 ori la adolescenții deprimați în raport cu ceilalți. Totuși, acești autori relativizează această relație, remarcând faptul că un oarecare număr de factori de risc sunt comuni celor două situații (depresie și dependențe de nicotină) cum ar fi frecventarea delicvenților sau stimă de sine redusă, sau sunt puternic corelați. Dacă ținem cont de această observație, relația dintre depresie și dependență de nicotină rămâne semnificativă, dar cu un grad mai scăzut. De
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
că un oarecare număr de factori de risc sunt comuni celor două situații (depresie și dependențe de nicotină) cum ar fi frecventarea delicvenților sau stimă de sine redusă, sau sunt puternic corelați. Dacă ținem cont de această observație, relația dintre depresie și dependență de nicotină rămâne semnificativă, dar cu un grad mai scăzut. De asemenea, Brown și colab. (1996) constată că, la un moment t, consumul de tutun nu este asociat depresiei atunci când sunt controlate celelalte variabile (consumul de droguri și
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
corelați. Dacă ținem cont de această observație, relația dintre depresie și dependență de nicotină rămâne semnificativă, dar cu un grad mai scăzut. De asemenea, Brown și colab. (1996) constată că, la un moment t, consumul de tutun nu este asociat depresiei atunci când sunt controlate celelalte variabile (consumul de droguri și tulburările de comportament mai ales); dar studiile prospective scot în evidență că adolescenții fumători prezintă un risc de două ori mai mare decât ceilalți să dezvolte un episod depresiv major pe parcursul
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
o vulnerabilitate comună față de aceste două probleme (de origine genetică sau prin intermediul factorilor de risc comuni, așa cum vom constata mai departe); - consumul de tutun, care este adesea asociat altor tulburări de comportament, poate fi la originea conflictelor și deci a depresiei; - în sfârșit, putem considera acest consum ca o formă de automedicație. Autorii concluzionează că tabagismul (definit ca un consum de mai mult de 10 țigări pe zi) în adolescență trebuie, oricum, să fie un semnal de alarmă pentru clinician, care
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
mari categorii: factori internalizați (anxietate-depresie în copilărie, sentimentul că ești greu acceptat de cei din aceeași categorie etc.) și factori externalizați (tulburări de comportament de tip instabilitate, probleme de concentrare sau de agresivitate), primii factori favorizând mai degrabă apariția unei depresii în timpul adolescenței, iar ceilalți a consumului de substanțe. ASOCIEREA CU TULBURĂRI DE CONDUITA ȘI PERTURBAREA FUNCȚIONĂRII SOCIALE Adolescenții deprimați prezintă într-un procent de 36%-80% din cazuri tulburări de comportament asociate, adică comportamente infracționale față de regulile și normele sociale
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
În schimb, riscul de recidivă depresivă este mai mic la acești pacienți. Se poate face ipoteza că apelarea la conduite active protejează, într-o oarecare măsură, adolescentul (și adultul mai târziu) de o decompensare depresivă (vezi capitolele 5 și 6). Depresia, la fel ca și tulburările de comportament, poate provoca o încetinire a activității sociale a adolescentului: închidere în sine, dificultăți de relaționare cu ceilalți adolescenți, performanțe școlare slabe etc. În cazul depresiei, această încetinire nu este decât tranzitorie, în timp ce tulburările
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
o decompensare depresivă (vezi capitolele 5 și 6). Depresia, la fel ca și tulburările de comportament, poate provoca o încetinire a activității sociale a adolescentului: închidere în sine, dificultăți de relaționare cu ceilalți adolescenți, performanțe școlare slabe etc. În cazul depresiei, această încetinire nu este decât tranzitorie, în timp ce tulburările de comportament antrenează perturbații mai prelungite. Într-un studiu prospectiv realizat la preadolescenți analizați timp de cinci ani, Renouf și colab. (1997) arată că efectul negativ al depresiei și al tulburărilor de
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
slabe etc. În cazul depresiei, această încetinire nu este decât tranzitorie, în timp ce tulburările de comportament antrenează perturbații mai prelungite. Într-un studiu prospectiv realizat la preadolescenți analizați timp de cinci ani, Renouf și colab. (1997) arată că efectul negativ al depresiei și al tulburărilor de comportament asupra activității se cumulează într-o oarecare măsură în caz de comorbiditate, dar că acest lucru se datorează în principal tulburărilor de comportament. ASOCIEREA CU PATOLOGII SOMATICE Lewinsohn și colab. (1996) au scos în evidență
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]