3,978 matches
-
este un oraș în județul Arad, Crișana, România, format din localitatea componentă (reședința), și din satul Mocrea. Situat la o distanță de 57 km față de municipiul Arad, orașul Ineu ocupă o suprafață de 116,6 km la contactul Depresiunii Crișului Alb cu Câmpia Crișurilor. Ineul este principala poarta de intrare în Țara Zarandului. Orașul are în componență și localitatea rurală Mocrea. În perioada 2008 - 2012, primarul orașului a fost Nicolae Mehelean. Ineul este atestat documentar din anul 1214 sub
Ineu () [Corola-website/Science/297078_a_298407]
-
derivat din limba slavă, "zoloto" însemnând "aur"). Are în subordine administrativă localitățile: Boțești, Budeni, Dealu Roatei, Dobrot, Dumbrava, Feneș, Galați, Izvoru Ampoiului, Parau Gruiului, Pătrângeni, Pirita, Podu lui Paul, Runc, Ruși, Suseni, Trâmpoiele, Valea Mică și Vâltori. Zlatna este o depresiune aflată între 2 lanțuri muntoase - munții Metaliferi de origine vulcanică, cu vârful Jidov cu o înălțime de peste 900 m și de Munții Trăscău, munți formați prin încrețire din care se remarcă vârful Dâmbău cu o înălțime de 1.369 m.
Zlatna () [Corola-website/Science/297087_a_298416]
-
în județul Vâlcea, Oltenia, România, format din localitatea componentă (reședința), și din satele Călinești, Corbu, Drăgănești, Golotreni, Păscoaia, Proieni, Valea lui Stan și Văratica. Se află în nordul județului, la confluența râului Lotru cu râul Olt, în cea mai mare depresiunea intercarpatica, cunoscută sub numele de Țara Loviștei. Orașul este înconjurat de păduri de conifere. El se află la nord de Râmnicu Vâlcea și la sud de Sibiu. Are în componența sa și satele Păscoaia, Călinești, Proieni, Golotreni și Valea lui
Brezoi () [Corola-website/Science/297098_a_298427]
-
în 1963, patinoarul artificial „Vákár Lajos” în 1970, Spitalul județean și Policlinica în 1972, Galeria „Nagy Imre” în 1973, clădirea consiliului județean, casa de cultură a sindicatelor în 1986. Orașul este situat la altitudinea de , pe malul râului Olt, în Depresiunea Ciucului. Clima în această zonă este rece (zona fiind numită și "Mica Siberie"), verile fiind foarte scurte (2-3 luni pe an), cu temperaturi între 10°-32 °C în timpul zilei și 2°-15 °C pe timpul nopții, iar iernile lungi (5-6 luni
Miercurea Ciuc () [Corola-website/Science/297101_a_298430]
-
în ) este un municipiu în județul Hunedoara, Transilvania, România, format din localitățile componente Dâlja Mare, Dâlja Mică, Peștera, (reședința) și Slătinioara. Are o populație de locuitori, conform recensământului din 2011 și este situat la o altitudine de 615-620 m in Depresiunea Petroșani sau popular "Valea Jiului", fiind principalul municipiu al acestei zone. Este recunoscut ca fiind un oraș minier, aici aflându-se sediul Complexului Energetic Hunedoara, care cuprinde mai multe exploatări miniere. Istoria orașului Petroșani începe undeva pe la 1640, unde douăzeci de
Petroșani () [Corola-website/Science/297100_a_298429]
-
Petrosani este cea mai mare biserica penticostala de la Petrila pana la Targu-Jiu. Relieful în teritoriul administrativ este extrem de denivelat, specific zonei montane, cu defilee pe traseele celor două Jiuri(Jiul de Est și Jiul de Vest). Masivele muntoase ce mărginesc depresiunea sunt: Vâlcan la sud, Retezat la nord, Parâng la est și Godeanu la vest, altitudinea maxima din zona fiind vârful Parângul Mare de 2.519 m. De-a lungul Jiului de Est s-a format o luncă și o terasă
Petroșani () [Corola-website/Science/297100_a_298429]
-
se găsesc numeroase ape subterane și izvoare.Acesta se afla la confluenta Jiului de Est cu Jiul de Vest. Municipiul dintre munții Parâng, Godeanu, Retezat și Vâlcan, întrunește caracterele unui bazin geologic binedefinit, ale uni bazin hidrografic, și ale unei depresiuni morfologice și geografice în general. După forma și poziția pe care o deține în ansamblul reliefului, Municipiul Petroșani, se înscrie în acel uriaș culoar longitudinal, care împarte Carpații Meridionali. Acesta este un culoar depresionar cu accentuări puternice regionale, care ține
Petroșani () [Corola-website/Science/297100_a_298429]
-
se datorează condiților tectonice din ultima parte a terțialului. Astfel, deoarece mișcările tectonice au fost foarte puternice, cărbunele din Petroșani prezintă calitați superioare. Prin grăbire procesului de incarbonizare, cărbuni au căpătat calități de o deosebită importanță industrială(cocsifică și distilă). Depresiunea, în timpul existenței ei ca golf, al mării terțiare a suferit o afundare lentă, ea neputând sa fie umplută cu sedimente pentru a devenii uscat. În pliocen s-a produs procesul de colmatare, iar depresiunea a devenit uscat. Acest uscat a
Petroșani () [Corola-website/Science/297100_a_298429]
-
deosebită importanță industrială(cocsifică și distilă). Depresiunea, în timpul existenței ei ca golf, al mării terțiare a suferit o afundare lentă, ea neputând sa fie umplută cu sedimente pentru a devenii uscat. În pliocen s-a produs procesul de colmatare, iar depresiunea a devenit uscat. Acest uscat a fost antrenat în mișcările de înălțare în bloc al întregului lanț Carpatic. După exondare apele, au început să erodeze relieful, pe care înainte au contribuit la formarea lui. Odată ce apele au început să erodeze
Petroșani () [Corola-website/Science/297100_a_298429]
-
erodeze relieful acestea au înlăturat stratele unul după altul,iar în văile lor au format defilee. Existența unei succesiuni de roci cu comportare diferită la eroziune a permis sculptarea unor forme interesante (pereți abrupți, țancuri) care întăresc pitorescul regiunii. Solul Depresiunii Petroșani se încadrează în grupa solurilor automorfe și hidromorfe, din care cele mai răspândite sunt cele silvestre podzolite brune și brune galbui. Forma alungită a orașului, cât și izolarea lui de către munții înalți, are o mare influență asupra aspectelor climatice
Petroșani () [Corola-website/Science/297100_a_298429]
-
are o mare influență asupra aspectelor climatice, deoarece circulația maselor de aer se face de la nord la sud, prin spărtăturile transversale Bănița-Merișor și Surduc-Lainici. Munții stopează deplasarea maselor de aer, astfel că adăpostul oferit de ei împiedică primenirea aerului din depresiune. Datorită acestui lucru și a industrializării, străziile, copacii și iarba din oraș au căpătat un aspect specific marilor regiuni carbonifere. Peisajul orașului poate fi comparat cu cel din bazinul Ruhr, atunci când ceața acoperă orașul și stagnează sub protecția culmilor din
Petroșani () [Corola-website/Science/297100_a_298429]
-
Ungaria, cea mai înaltă altitudine se înregistrează în vârful Kékes, de , în Ucraina cel mai înalt este Vârful Hovârla (), iar în România este vârful Moldoveanu, 2.544 m, situat în Munții Făgăraș din Carpații Meridionali. Spre deosebire de Alpi, Carpații au mari depresiuni intramontane, iar culmile lor se prezintă sub forma unor suprafețe întinse, acoperite cu pajiști. Carpaților le aparține și cel mai mare lanț vulcanic din Europa. Alături de rocile cristaline și eruptive o mare extensiune o au rocile sedimentare, care dau un
Munții Carpați () [Corola-website/Science/297117_a_298446]
-
România. Lungimea totală a Carpaților este de 1500 km, iar lățimea lanțului montan variază între 12 km și 500 km. Cea mai mare lățime a Carpaților corespunde cu cea mai înaltă altitudine. Lanțul muntos are cea mai mare lățime în Depresiunea colinara a Transilvaniei, si la poalele Munților Tatra (cea mai mare înălțime din Carpați, cu Gerlachovský štít, care are 2 655 m altitudine, pe teritoriul Slovaciei la granița cu Polonia. Se întinde pe o suprafață de 190 000 km și
Munții Carpați () [Corola-website/Science/297117_a_298446]
-
culmilor coboară frecvent sub 800 m (în Munții Codru-Moma, Pădurea Craiului, Banatului etc). Lățimea sistemului muntos carpatin pe teritoriul României variază între 120 km (în Munții Rodnei) și 70 km (în Munții Parângului). Carpații sunt caracterizați prin prezența unor numeroase depresiuni intramontane și vai transversale, totale sau parțiale (Dunărea, Jiul, Oltul, Râul Bistrița, Mureș, Crișul Repede, etc.) Ei au o vechime de 204 milioane ani. Potrivit deosebirilor geomorfologice și geologice, lanțul carpatic românesc se împarte în trei mari unități morfotectonice: Cele
Munții Carpați () [Corola-website/Science/297117_a_298446]
-
37 km de municipiul Arad, în zona centrală a județului, la contactul Câmpiei Aradului cu Munții Zarandului. Localitatea are un teritoriu administrativ cu suprafața de 70,9 km. Orașul Pâncota din județul Arad, se află în partea de sud-vest a depresiunii Zărandului, în extremitatea nordică a Podgoriei Aradului. Prin localitate trece pârâul Sodom, ce izvorește din Munții Highiș aflat le 25 km de Pâncota. Câmpia Tisei, parte a Câmpiei Aradului, este întreruptă de ivirile vulcanice din partea de NE a orașului. Localități
Pâncota () [Corola-website/Science/297197_a_298526]
-
136), localitatea apare sub numele de „Abrud Banya”. De-a lungul unei văi („Váljé Korna”) la 1-2 km sud-est de Abrud, pe hartă sunt marcate mai multe șteampuri de prelucrare a minereurilor de aur („Stampf-Mühlen”). Orașul Abrud este situat în depresiunea Abrudului, un spațiu dominat de un relief vălurit, modelat la contactul dintre Muntele Găina și Munții Metaliferi, adică în estul a ceea ce se numește "Țara Moților". Înspre nord, Abrudul este străjuit de Dealul Băieșilor (872 m), Dealul Hebatului (902 m
Abrud () [Corola-website/Science/297203_a_298532]
-
partea de sud-vest a României, la o altitudine de , la distanța de granița cu județul Mehedinți și doar 25 de km de frontiera cu Serbia. Stațiune milenară menționată sub denumirea „Ad aqua Herculi sacras ad Mediam”. Factori naturali: climat de depresiune intramontană, cu influențe submediteraneene, sedativ-indiferent; ape minerale izotermale și hipertermale (38-60 °C), slab radioactive, hipotone, cu diferite compoziții chimice: Posibilități de tratament: aerohelioterapie, băi termale, în bazin descoperit, băi termale sulfuroase și sărate,în vane și bazine acoperite; buvete pentru
Băile Herculane () [Corola-website/Science/297208_a_298537]
-
în Evul Mediu târziu, alimente de bază erau meiul ("köles"; compară cu "coleașă" și cuvintele similare din bulgară și sârbo-croată) și secara. Una dintre plantele cele mai populare în secuime este chimionul ("Carum carvi"), care crește spontan în abundență în depresiunile intramontane. Semințele chimionului se prăjesc în unsoare încinsă pentru supe ("köménymagleves" „supă de semințe de chimion”). Un rachiu secuiesc popular e asezonat de asemeni cu semințe de chimion. Tipic pentru secui e și "kürtőskalács", cozonacul secuiesc făcut din aluat răsucit
Secui () [Corola-website/Science/297171_a_298500]
-
Bad k") este un oraș în județul Harghita, Transilvania, România. Se află. Are o populație de locuitori, cu o majoritate de etnici maghiari. Orașul Borsec se află în lanțul muntos al Carpaților Orientali la N-E Județului Harghita, într-o depresiune situată la interferența Munților Giurgeului Munții Bistriței și Călimani, la o altitudine cuprinsă între 850-950 m. Este situat limitrof DN15. Depresiunea Borsec are o formă ovală și este cu vîrful orientat spre nord-est, fiind separată de pintenul dealului Scaunul Rotund
Borsec () [Corola-website/Science/297218_a_298547]
-
etnici maghiari. Orașul Borsec se află în lanțul muntos al Carpaților Orientali la N-E Județului Harghita, într-o depresiune situată la interferența Munților Giurgeului Munții Bistriței și Călimani, la o altitudine cuprinsă între 850-950 m. Este situat limitrof DN15. Depresiunea Borsec are o formă ovală și este cu vîrful orientat spre nord-est, fiind separată de pintenul dealului Scaunul Rotund în două subunități. Localitatea este compusă din două areale care corespund geografic celor două mici zone depresionare care se unesc: Borsecul
Borsec () [Corola-website/Science/297218_a_298547]
-
sau stațiunea propriuzisă) se află pe platoul situat la nord-est de așezarea primară, aflat la altitudine superioară în medie cu 80-100 m. În partea de vest la mică distanță se găsește spre Toplița Pasul Creanga iar spre est valea Bistricioarei. Depresiunea Borsec este situată ca altitudine superior de cea a Giurgeului dar inferior de cea a Bilborului. Accesul auto se face: Drumurile publice DN15 și DJ128 (optimizat doar pentru trafic aferent exploatării masei lemnoase din zonă) sunt din categoria III cu
Borsec () [Corola-website/Science/297218_a_298547]
-
3,79%). Pentru 1,74% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Populației stabile i se adaugă turișii aflați în tranzit. Orașul este o localitate în care conviețuirea este pașnică și stabilă, normală într-o comunitate liberă, neexistând tensiuni interetnice. Depresiunea Borsec s-a format în urma puternicelor mișcări tectonice de la sfârșitul Terțiarului. Inițial cu caracter de depresiune subcarpatică cu drenajul spre Transilvania, activitățile vulcanice din Neogen și Pleistocen au izolat-o transformând-o în sistem de lacuri. La sfârșit afluenții Bistricioarei
Borsec () [Corola-website/Science/297218_a_298547]
-
adaugă turișii aflați în tranzit. Orașul este o localitate în care conviețuirea este pașnică și stabilă, normală într-o comunitate liberă, neexistând tensiuni interetnice. Depresiunea Borsec s-a format în urma puternicelor mișcări tectonice de la sfârșitul Terțiarului. Inițial cu caracter de depresiune subcarpatică cu drenajul spre Transilvania, activitățile vulcanice din Neogen și Pleistocen au izolat-o transformând-o în sistem de lacuri. La sfârșit afluenții Bistricioarei prin activitatea erozivă au recucerit-o hidrografic. Fundamentul depresionar este din roci cristaline epizonale peste care
Borsec () [Corola-website/Science/297218_a_298547]
-
argile și marne argiloase. Formațiunile cuaternare sunt reprezentate prin turbă (cu grosime uneori de peste 10 m) și depuneri de travertin (cu grosime de cca. 100 m și care au luat naștere prin precipitare). Zonele ocupate cu travertine din partea nord-estică a depresiunii s-au dezvoltat sub formă de petice, dintre care cel mai bine reprezentat ocupă o zonă de circa un kilometru pătrat. Aceste arii au aspect relativ plat cu mici depresiuni carstice (doline). Partea sudică a acestor depuneri prezintă margini abrupte
Borsec () [Corola-website/Science/297218_a_298547]
-
naștere prin precipitare). Zonele ocupate cu travertine din partea nord-estică a depresiunii s-au dezvoltat sub formă de petice, dintre care cel mai bine reprezentat ocupă o zonă de circa un kilometru pătrat. Aceste arii au aspect relativ plat cu mici depresiuni carstice (doline). Partea sudică a acestor depuneri prezintă margini abrupte de până la 100 m, de-a lungul Văii Vinului iar zona are aspectul clasic al regiunilor carstice. Acumularea unor ape minerale în masivele calcarelor dolomitice de la Borsec este caracterizată prin
Borsec () [Corola-website/Science/297218_a_298547]