3,453 matches
-
relații, cu termenul de «dependență» (sau «determinare») este recomandabilă, pentru a se evita o serie de echivocuri și exprimări contradictorii. Termenul «subordonare» rămâne, astfel, să fie folosit numai pentru un tip de relație de dependență, și anume dependența unilaterală, caracteristică determinanților omisibili, care sunt într adevăr subordonați unui regent. După cum s-a constatat, în definirea tipurilor de relații sintactice s-a folosit două criterii: (I) criteriul omisibilității termenilor (sau proba substituției cu zero) și (II) criteriul restricțiilor formale (lărgind sfera lor
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
crește, prost moare.) Așadar conținutul subordonatului cu dublu regent simultan cumulează funcțiile sintactice impuse de cei doi regenți, de tip nominal, respectiv, de tip verbal. Altfel spus, funcția sintactică cu dublă subordonare simultană este caracterizată de faptul că este, concomitent, determinant al verbului și al numelui, arătând „o lucrare sau o stare simultană cu lucrarea sau starea exprimată prin verbul determinat”. În ceea ce privește forma funcției cu dublă subordonare simultană, aceasta se caracterizează prin faptul că „două structuri primare se transformă într-o
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
stau aici nemernic, / bun doar de-necat în ape.(Blaga, Poezii, p.99). Aspectul verbal al subordonatului cu dublu regent simultan cunoaște și un tip special reprezentat de o construcție complexă în care, în absența elementului verbal însuși, apar numai determinante referitoare la verbul absent (verb cu sens de existență) și la subiectul lui; aceste determinante sunt mai ales complemente (și propoziții) circumstanțiale de loc: Unde te visezi de umbli cu porci după tine?; După asta o vreme nu s-a
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
al subordonatului cu dublu regent simultan cunoaște și un tip special reprezentat de o construcție complexă în care, în absența elementului verbal însuși, apar numai determinante referitoare la verbul absent (verb cu sens de existență) și la subiectul lui; aceste determinante sunt mai ales complemente (și propoziții) circumstanțiale de loc: Unde te visezi de umbli cu porci după tine?; După asta o vreme nu s-a mai întors la Călărași. Anghel îl credea acasă; maică-sa îl credea la Anghel, mai
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
fetița și la verbul aleargă. El indică împrejurarea specială în care se desfășoară acțiunea verbului și reprezintă totodată un aspect, o stare caracteristică pe care o are obiectul în momentul desfășurării acțiunii verbului. Adjectivul îndeplinește o dublă funcție sintactică: de determinant al substantivului și al verbului. Legătura existentă cu substantivul la care se referă este marcată prin acord, iar legătura cu verbul e marcată prin locul acestui adjectiv după verb. Așadar, partea de propoziție în discuție arată starea unui obiect simultană
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
completează dintr-un anumit punct de vedere cele spuse de verb. În acest caz avem de-a face cu un adjectiv cu funcțiune de apoziție explicativă, sau de atribut circumstanțial, dacă ne referim la dubla funcțiune a acestui adjectiv, de determinant și al substantivului și al verbului. Adjectivul voioasă ca apoziție explicativă (atribut circumstanțial) poate fi echivalat, ca orice apoziție explicativă, cu o construcție gerunzială sau cu o propoziție subordonată circumstanțială: fetița, fiind (deoarece este, în timp ce este) voioasă, aleargă. În timp ce adjectivul
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
de sens lexical, dar lipsit de predicativitate), iar adjectivul să devină numele lui predicativ. „Prin stabilirea caracterului predicativ, verbul devine un inducător al adjectivului nume predicativ”. Verbul nu-și pierde conținutul semantic și caracterul predicativ în măsura în care le pierd verbele semicopulative. Determinantul nu atribuie o calitate permanentă, așa cum o face numele predicativ, ci arată o stare limitată de durata acțiunii. Așa stând lucrurile, determinantul nu se comportă ca un nume predicativ obișnuit, ci determină acțiunea verbului prin starea pe care o are
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
al adjectivului nume predicativ”. Verbul nu-și pierde conținutul semantic și caracterul predicativ în măsura în care le pierd verbele semicopulative. Determinantul nu atribuie o calitate permanentă, așa cum o face numele predicativ, ci arată o stare limitată de durata acțiunii. Așa stând lucrurile, determinantul nu se comportă ca un nume predicativ obișnuit, ci determină acțiunea verbului prin starea pe care o are subiectul simultan cu acțiunea. De aceea, Maria Rădulescu numește acest determinant ,,nume predicativ circumstanțial”. Acțiunea care e determinată de un nume predicativ
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
ci arată o stare limitată de durata acțiunii. Așa stând lucrurile, determinantul nu se comportă ca un nume predicativ obișnuit, ci determină acțiunea verbului prin starea pe care o are subiectul simultan cu acțiunea. De aceea, Maria Rădulescu numește acest determinant ,,nume predicativ circumstanțial”. Acțiunea care e determinată de un nume predicativ circumstanțial poate fi exprimată printr-un verb la una din cele trei diateze, la un mod personal sau nepersonal, sau printr-o locuțiune verbală: a) După aceea ziua curse
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
exprimat mai înainte: Lasă să aibă cu ce ieși înaintea bărbaților când s-or întoarce flămânzi. Au coborât leneși, tremurători. Exprimând starea pe care o are un obiect în timpul săvârșirii unei acțiuni, numele predicativ circumstanțial apare în același timp ca determinant al acțiunii verbului și ca determinant al obiectului (substantivului). Această dublă funcțiune este marcată și prin elemente de ordin formal: acordul și topica. Acordul. În privința acordului, am văzut mai sus că numele predicativ circumstanțial exprimat printr-un adjectiv sau un
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
cu ce ieși înaintea bărbaților când s-or întoarce flămânzi. Au coborât leneși, tremurători. Exprimând starea pe care o are un obiect în timpul săvârșirii unei acțiuni, numele predicativ circumstanțial apare în același timp ca determinant al acțiunii verbului și ca determinant al obiectului (substantivului). Această dublă funcțiune este marcată și prin elemente de ordin formal: acordul și topica. Acordul. În privința acordului, am văzut mai sus că numele predicativ circumstanțial exprimat printr-un adjectiv sau un adjectival se acordă în gen, număr
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
și înaintea verbului, în cazul când nu-i precedat imediat de substantivul determinat, ci este despărțit de acesta prin alte părți de propoziție. Dacă, stând înaintea verbului, este precedat imediat de substantivul la care se referă, adjectivul apare numai ca determinant direct al substantivului, adică cu funcțiune de atribut: razele slabe străbăteau ...” El poate preceda însă verbul, dacă între substantivul la care se referă și verb apare o altă parte de propoziție, care să neutralizeze legătura directă cu substantivul: Solzi de
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
De la construcția Fetița aleargă și este voioasă se ajunge la Fetița aleargă voioasă prin eliminarea copulei (a verbului copulativ) și prin asimilarea numelui predicativ la propoziția cu sens principal ( Fetița aleargă). Adjectivul voioasă în construcția Fetița aleargă voioasă are funcție de determinant direct al substantivului și de determinant indirect al verbului. Aici adjectivul determinant nu atribuie o calitate permanentă substantivului determinat, ci exprimă însușirea substantivului simultană cu acțiunea verbului. „Considerăm că adjectivul voioasă în construcția Fetița aleargă voioasă este un al doilea
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
voioasă se ajunge la Fetița aleargă voioasă prin eliminarea copulei (a verbului copulativ) și prin asimilarea numelui predicativ la propoziția cu sens principal ( Fetița aleargă). Adjectivul voioasă în construcția Fetița aleargă voioasă are funcție de determinant direct al substantivului și de determinant indirect al verbului. Aici adjectivul determinant nu atribuie o calitate permanentă substantivului determinat, ci exprimă însușirea substantivului simultană cu acțiunea verbului. „Considerăm că adjectivul voioasă în construcția Fetița aleargă voioasă este un al doilea predicat al propoziției, un predicat secundar
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
Predicatul circumstanțial poate fi exprimat și printr-un substantiv însoțit de prepoziția ca. În construcțiile de tipul Fratele meu muncește la fabrică ca strungar, predicatul circumstanțial indică funcția pe care o îndeplinește subiectul în timpul acțiunii. Substantivul strungar este aici un determinant al subiectului și exprimă calitatea, funcția acestuia în momentul acțiunii.” Exemplu: Spune-i, frate, că o să-l trimitem pe el ca instructor pe flotă. Nu numai ca director al flotei, ci și ca membru în comitetul regiunii am să te
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
comitetul regiunii am să te numesc. Cele mai frecvente cazuri sunt însă construcțiile cu predicate circumstanțiale exprimate printr-un verb la gerunziu. „Gerunziul cu funcție de predicat circumstanțial în construcțiile de tipul Fratele a venit plângând este după părerea noastră un determinant direct al subiectului cu valoare, predicativă. Deci gerunziul plângând în construcția Fratele a venit plângând are funcție dublă: determinativă și predicativă”. Accentul cade pe funcția determinativă, determinarea dintre subiect și gerunziu fiind o determinare directă. Gerunziului în construcții asemănătoare exprimă
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
fabrică ca strungar și predicat circumstanțial verbal în cazul construcției de tipul venea plângând. Deducem că predicatul circumstanțial este partea secundară de propoziție, care exprimă starea sau aspectul modal al acțiunii, raportate la subiectul sau obiectul propoziției. Dubla funcției de determinant al subiectului sau obiectului, funcție principală, și cea de determinant al verbului, prin intermediul subiectului sau obiectului, constituie particularitatea distinctivă a acestei categorii sintactice. Predicatul circumstanțial este un determinant cu valoare predicativă al subiectului sau obiectului. Predicatul circumstanțial întregește sensul gramatical
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
de tipul venea plângând. Deducem că predicatul circumstanțial este partea secundară de propoziție, care exprimă starea sau aspectul modal al acțiunii, raportate la subiectul sau obiectul propoziției. Dubla funcției de determinant al subiectului sau obiectului, funcție principală, și cea de determinant al verbului, prin intermediul subiectului sau obiectului, constituie particularitatea distinctivă a acestei categorii sintactice. Predicatul circumstanțial este un determinant cu valoare predicativă al subiectului sau obiectului. Predicatul circumstanțial întregește sensul gramatical al propoziției. Predicatul circumstanțial de obicei stă la sfârșitul propoziției
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
modal al acțiunii, raportate la subiectul sau obiectul propoziției. Dubla funcției de determinant al subiectului sau obiectului, funcție principală, și cea de determinant al verbului, prin intermediul subiectului sau obiectului, constituie particularitatea distinctivă a acestei categorii sintactice. Predicatul circumstanțial este un determinant cu valoare predicativă al subiectului sau obiectului. Predicatul circumstanțial întregește sensul gramatical al propoziției. Predicatul circumstanțial de obicei stă la sfârșitul propoziției, în special după verb. Exemplu: ,,... și eu iar fugeam acasă, plângând, stupind și blestemându-l” (I. Creangă, Amintiri
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
are dublă funcție, funcție determinativă și predicativă. El poate fi exprimat prin adjective, locuțiuni adjectivale, participii și gerunzii cu valoare adjectivală. În cazul când predicatul circumstanțial este exprimat printr-un adjectiv, se face acordul cu subiectul sau obiectul al cărui determinant principal este. Predicatul circumstanțial poate fi exprimat printr-un substantiv însoțit de prepoziția ca. Substantivul cu rol de predicat circumstanțial exprimă funcția subiectului sau a obiectului în propoziție. Predicatul circumstanțial exprimat prin verbe la gerunziu indică acțiunea secundară a subiectului
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
cu circumstanțialul comparativ, deosebirea dintre aceste două determinări realizându se prin analiza comparativă a unor exemple ca următoarele: el vorbește ca profesor și el vorbește ca un profesor. Astfel, dacă - din punctul de vedere al conținutului - ca profesor exprimă calitatea determinantului, ca un profesor numai determină calitatea determinantului, ci doar asemănarea, prin comparație, cu calitatea respectivă în sine. Din punct de vedere formal, așa-numitul complement al calității se deosebește de circumstanțialul comparativ prin aceea că primul („complementul calității”) se exprimă
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
determinări realizându se prin analiza comparativă a unor exemple ca următoarele: el vorbește ca profesor și el vorbește ca un profesor. Astfel, dacă - din punctul de vedere al conținutului - ca profesor exprimă calitatea determinantului, ca un profesor numai determină calitatea determinantului, ci doar asemănarea, prin comparație, cu calitatea respectivă în sine. Din punct de vedere formal, așa-numitul complement al calității se deosebește de circumstanțialul comparativ prin aceea că primul („complementul calității”) se exprimă printr-un substantiv nearticulat, în timp ce în al
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
vine trist și gânditor), precum și substantivele precedate de prepoziția ca prin care se exprimă calitatea obiectului (exemplu: a venit! ca responsabil ) să fie numite atribute predicative, cu precizarea că „atributul predicativ... nu trebuie înțeles ca un atribut în sensul unui determinant al substantivului ca în cer albastru... ci termenul atribut desemnează de fapt ceea ce se atribuie numelui subiect sau obiect prin efectul acțiunii verbale a predicatului”. Acest fenomen, caracteristic limbii române și limbilor romanice, este moștenit din limba latină, în care
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
care toți intră în compunerea pronumelui relative compus toți cei care, nu putem pune principalei decât o singură întrebare: Cine se o apă ș-un pământ? R. : toți cei care veniră. Adică propoziția principal, în afară de subiectivă, nu mai are alt determinant - pierzând pe toți, atribut predicative, care determină (atributiv) nu numai pe subiectivă, ci și verbul predicat al principalei ca adjectiv adverbial (circumstanțial). „Ca aspect lexico-morfologic, pronumele relativ compus are de regulă următoarele forme: toți cei care (ce), toți câți - masculine
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
regenți cu statut egal: regentul verbal și regentul nominal. După cum menționam în capitolul II, conținutul dublului subordonat simultan privește numele, dar este exprimat în același timp prin intermediul verbului însoțit. În urma unei analize pe text, am constatat că pot avea în calitate de determinant un dublu subordonat simultan nu numai verbele personale ci și verbele impersonale. Spre exemplu: 1) Spectacolul, prezentat la Sala Mare, se anunță deosebit de îndrăzneț. 2) E o derivație care se cere corectată. 3) Arendarea trebuie încurajată. În Sintaxa limbii române
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]