4,964 matches
-
negre, șampania franțuzească, untul, mușchiulețul și alte alese bunătățuri inexistente în anterioara "epocă de aur". Nemulțumirile Zoei, remarca Vladimir, într-un rând, când medita cu clondirul de whisky dinainte, vin atât din diminuarea exuberanței sale juvenile, cât și pe fondul devenirii ei ca damă mai coaptă. Cu vârsta, orice doamnă zglobie devine tot mai serioasă și mai așezată. Plecat raționalismului modern și îndoielii metodice, Vladimir conveni aparent la aserțiunile Zoei: Într-adevăr, există un acel ceva care poate înnebuni și instinctul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
de bebeluș poznaș, îl îmboldi în coastă pe puiul de linx vânăt care, cocoțat stângaci în arbore, îl fixa cu ochi tăioși. Nevârstnica și încă nătăfleața jivină scuipă șuierător, după tradiția felinelor, și, cu o mânioasă cange de spini în devenire, lovi convingător în spațiu. Ludic și stupefiat agresor, cu endemice instincte ale jocurilor de vânătoare, practicate de îndepărtați strămoși tribali, Profesorul făcu un instantaneu salt înapoi. Reculul involuntar și prea veloce îi deveni fatalmente gravitațional: se împiedică de o rădăcină
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
practic cu toate statele din centura de interes strategic pentru România pe care o reprezintă regiunea Orientului Apropiat, cu extindere în Africa de Nord. Demersurile întreprinse de diplomația română pentru ridicarea acestor relații la parametrii reclamați de rolul României de componentă în devenire a spațiului euro- atlantic și vector al unui posibil viitor spațiu euro-arab au vizat deschiderea spre circuitele politice și economice ale fiecărui stat din zonă în parte, cu scopul de a valorifica, cu maximum de eficiență, condițiile avantajoase oferite de
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
federator major intre agenții economici, cât și între cetățeni, necesită o identitate politică și socială puternică. Tratatul asupra Uniunii Europene prevedea că o nouă Conferință Interguvernamentală se va ține în 1996 în scopul consolidării și întăririi acestei Uniuni în continuă devenire. S-a intrat, deci, într-un ciclu de modificări repetate ale textelor de bază care ar trebui să realizeze în etape succesive o adevărată uniune politică. Se confirma astfel viziunea lui Robert Schuman potrivit căreia Europa nu se va forma
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
sau individuale. Astăzi, una dintre formele cele mai răspândite o constituie organizația internațională. Aceasta gravitează în jurul hotărârii participanților de a pune în comun resursele și a-și mobiliza puterea cu scopul nu de a modifica un echilibru existent sau în devenire, ci de a menține ordinea și cooperarea. Blocurile militare s-au afirmat ca o formă specială a organizațiilor internaționale. În condițiile războiului rece și ale divizării Europei (deși se numeau invariabil defensive), s-au transformat din „promotoare ale păcii" (peace-seeking
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
ajunși detestă și vor continua să deteste vechea clasă pe care de fapt o Înlocuiesc, și căreia, treptat, Îi preiau, sub ochii noștri, numai starea de bine și defectele, neobservînd pe Încă mulții nedreptățiți și săraci ai noii societăți În devenire: cu timpul Îi vor privi cu superioritate. Dar paralel cu Îmburghezirea, se naște pentru ei iluzia puterii, convingerea că, spre deosebire de vremurile dinainte, sînt egali cu conducătorii lor pentru că le spun „tovarăși”, fără să-și dea seama că sînt doar pioni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1888_a_3213]
-
etc. Mixate cu artă, imaginile care însoțeau corpurile umane, de la naștere - sub semnul bincuvântării divine (am reținut corect gestul duhovnicesc al mâinii pictate de Sorin Dumitrescu?) - până la ultimele consecințe ale degradării biologice, ar fi trebuit să parcurgă 9 etape ale devenirii ființei: Facere...desfacere, Iluzia trupului, Holcaust, Ieșirea din trup, Raiul și Iadul, Eternizări, Trupul devenit hoit, Din nou facere...desfacere, Epilog. Din păcate, din motive tehnice, filmul s-a întrerupt la jumătate, adică exact înainte ca sufletul desprins de trup
Puncte cardinale by Despina PETECEL-THEODORU () [Corola-journal/Journalistic/83407_a_84732]
-
a lungul vieții. Îl depășește doar curajul de a schimba paradigma, atunci când punctul de sprijin la care am ajuns devine factor de propulsie într-un spațiu nou, în care toți parametrii se schimbă, iar adevăratul „eu” își află acolo împlinirea. Devenirea lui Siegfried din seara de 19 septembrie a fost o astfel de călătorie miraculoasă, în care am respirat muzical împreună cu eroii Tetralogiei și am fost părtași la parcursul inițiatic al unui erou incredibil: Stefan Vinke în rolul titular, propulsat în
Seria Wagner by Sabina Ulubeanu () [Corola-journal/Journalistic/83499_a_84824]
-
el se dorește și o modalitate de a atrage atenția publicului larg, și mai ales a autorităților, asupra situației precare în care funcționează școlile de coregrafie și, în același timp, este și o modalitate de a arăta micilor artiști în devenire că arta lor merită toată prețuirea. Conceput ca un mozaic, la desenarea căruia au contribuit arta dansului, a muzicii, de la Bach la jazz, arta pantomimei și cea a cuvântului, spectacolul s-a adresat unui public mai larg decât cel al
Răzvan Mazilu și invitații săi by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/8662_a_9987]
-
ale clasării , fie și monoton elogioase, l-ar fi dezavantajat deopotrivă. Nu doar programatic ci și prin consecvența actului literar de-o anume substanță, Mihail Sebastian a pus accentul pe conceptul de viață, implicînd prezența, concretul, imediatul trăirii, suflul necurmatei deveniri, inconceptibile în lipsa diversității și a contradicțiilor . Cîteva sintagme semnificative: "spectacolul vieții", "experiența vieții", "fluxul vieții", "în mijlocul vieții", "viața diversă și proaspătă", "detaliul de viață" etc. Autorul Orașului cu salcîmi aderă la noua accepție a autenticității, în vogă în anii '30
Din nou Mihail Sebastian by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8700_a_10025]
-
dr. Valeriu Pintea, „O viață așa cum a fost”. În 2001 a fost lansată de 6 autori - majoritatea membri ai clubului, bunăoară medicii Ioan Popescu, Marin Leancu, Martin Pop, Alexandru Stupariu, Viorel Timoceanu și Petru Muntean - cea mai cuprinzătoare monografie privind devenirea medicinei veterinare în vestul României, de-a lungul a 6 secole, lucrare propusă pentru Marele Premiu al Academiei. Articole semnate de Emil Oneț în publicația „Clipa” din Los Angeles, apoi în alte publicații, de dr. Stefan Braun, dr. Günter Roth
Agenda2005-49-05-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/284465_a_285794]
-
semnificații și implicații” (Sala C.J.T. , ora 10) l 20 decembrie, manifestare omagială „Aniversarea a 16 ani de la Declararea orașului Timișoara ca prim oraș liber în timpul Revoluției Române din Decembrie 1989”, organizată de Asociația „Victoria” (Sala C.J.T. , ora 10); marcarea momentului devenirii Timișoarei oraș liber (sirenele vor suna 3 minute, ora 12); „Aniversarea victoriei Revoluției Române din Decembrie 1989”, moment organizat de Asociația „Victoria” la sediul său (ora 16); plecarea în pelerinaj a unui grup de urmași și revoluționari la Crematoriul „Cenușa
Agenda2005-50-05-general1 () [Corola-journal/Journalistic/284478_a_285807]
-
conduce un partid-stat. Pentru a institui o dictatură fără o ideologie este nevoie de un lider sau o elită care să concentreze toată puterea. Sînt destui politicieni care ar vrea să comande un regim. Întrebarea existențială a unui dictator în devenire este cum să cîștige puterea. Într-o democrație nouă, alegerile libere oferă oportunitatea instituțională de a dobîndi funcții. Totuși, justificările dictaturii folosite în trecut, cum ar fi cererile naționaliste, au o semnificație limitată în condițiile delimitării etnice din timpul celui
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose, William Mishler, Christian Haerpfer () [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
numai substantivul și adjectivul au funcție de epitet, ci și adverbul, atunci când, caracterizând o acțiune sau determinând un adjectiv ori o interjecție, sporește încărcătura afectivă a operei. În reportajele lui Geo Bogza, care surprind o multitudine de aspecte ale realității în devenire, sunt frecvente adverbele cu rol de epitet, unele din ele marcând superlativul absolut: "cumplit de dezolantă înfățișarea lumii”, "urcau într-o după-amiază, cu sufletul la gură, spre crestele atât de fantastic apropiate de cer ale muntelui.” (Geo Bogza- Cartea Oltului
NOŢIUNI DE TEORIE LITERARĂ by LUCICA RAȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1771_a_92267]
-
nări miros de pâine caldă sau de ceva care se prăjește, ceapă în untdelemn sau jumări de porc, ți se face, pentru o clipă, foame... În noi înșine, dar fără să ne dăm seama, încetează să bată ceasul trecerii, al devenirii, al scurgerii, ceasul care a fost întors pentru noi din chiar secunda când am fost scoși din neant, acolo în pântecul matern, și a cărui durată este înscrisă chiar pe el, ora opririi fatale, pe care n-o concepem, dar
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
devenind profesor de română în satul de munte care urma să-mi fie repartizat. Acolo, în schimbul alfabetizării mulțimii de puradei în izmene și opinci, aș fi primit respectul ce mi se cuvenea și la care, ca un adevărat dascăl în devenire, aveam tot dreptul să aspir: sticle de țuică și rachiu, o căsuță albă, cu-acoperiș de lemn și ușa deschisă, și pe fata primarului dincolo de ușă. Aș fi împlinit cu cinste visul eroilor de teatru TV de marți seara: fericiți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
ne prindea vreun vecin? Bineînțeles că n-am spus nimic din ce-mi trecea prin minte, ba chiar m-am extaziat zgomotos, în ton cu băieții: „Mamă, ce bună e!“ sau „Da, moșule, are meserie!“ Erau simpatici bărbații ăștia-n devenire, cu pantaloni scurți cu bretele, prin care de-abia le mijeau smârcurile. Își imitau tații sau vreun unchi alcoolic, vorbind puternic, muncitorește; la ora patru, când ieșeau părinții de la serviciu, fugeau să-și facă temele la „Citire“ sau „Aritmetică“. Intrau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
îndesate în fustițe miniaturale și împinse pe stradă în pantofiori negri de lac, anunțau fără echivoc „marfa“ de mai târziu. Materialul părea promițător, trebuia doar cercetat respectuos și grijuliu. Era suficient să studiezi câteva detalii, pentru a depista „piesele“ în devenire și-a le separa de „rebuturi“; strict estetic, desigur. Cu puțină răbdare și-un dram de imaginație, puteai întrezări trecerile brutale de la o vârstă la alta, accelerațiile biologice, deformările fizice și de comportament, îmbogățirile și alterările întregului. Exemplarele grăsuțe, bombardate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
determină o schimbare a noțiunii de literatură. Posibilitatea ființării literaturii în interiorul unei comunități istorice și sociale este net condiționată de înregistrarea unor criterii de percepție și de recunoașterea ei în codurile culturale respective. Privit din acest unghi de vedere, procesul devenirii istorice a literaturii ni se înfățișează ca o suită de ierarhizări și de valorizări succesive, operate printre universaliile potențiale, de către unul sau altul dintre contextele socio istorice: „Dobândindu-și identitatea și sensul prin ceremonialul pe cât de sofisticat pe atât de
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
405 4.6. Tipologia reglării de conturi între prezent și trecut / 416 Concluzii generale / 427 Bibliografie / 441 Abstract / 463 Résumé / 465 Lista tabelelor Tabel 1. Analiza lexicală a Bucoavnei de la Bălgrad (1699) / 51 Tabel 2. Tipologia naționalismelor / 68 Tabel 3. Devenirea tri-stadială a naționalismului / 70 Tabel 4. Planul de învățământ prevăzut de Regulamentul școlilor din Moldova, 1835 / 86 Tabel 5. Situația școlilor urbane din Țara Românească și Moldova / 88 Tabel 6. Evoluția numărului de învățători și a elevilor din școlile sătești
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
măturate și înlocuite de o singură memoria națională. Apariția ideologiei naționaliste pe scena ideilor politice, și propulsarea de către aceasta a statului-națiune în avanscena formelor de organizare politică, a condus rapid la naționalizarea memoriei colective. Faptul că fiecare națiune, în procesul devenirii sale instituționale cât și ulterior momentului consacrării, tinde să își creeze propria identitate națională pe spinarea memoriei istorice, se apropie de statutul unei cvasi-legități socio-istorice. Identitatea națională este, în parte, un produs derivat din memoria colectivă. Lucrarea dezvoltată în această
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
conștiință naționalistă. Pe agenda politică a acesteia se va înfiripa, după Revoluțiile pașoptiste, programul unionist. Germenii ideii naționale, după ce au încolțit în gândirea Școlii Ardelene, se prelungesc rizomatic pentru a rodi în principatele dunărene, ale căror intelighenții vor prelua sarcina devenirii naționale a românimii. Răzuind toate elementele de detaliu pentru a ajunge la scheletul schematic, geneza conștiinței naționale din mult mai difuza conștiință de neam, urmată de precizarea sa graduală în matricea social politică și istorică a Transilvaniei secolului al XVIII
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
este prezervată și transmisă mai departe pe calea unei pedagogii a memoriei. În fine, prin crearea de texte istorice sub forma manualelor școlare de istorie, comunitatea textuală a națiunii își istoricizează existența, elaborându-și o meta-narativă a originii, destinului și devenirii. Școala este, așadar, instituția cardinală a comunității textuale a națiunii, iar manualele școlare sunt, la rândul lor, cărămizile scriptice ale tradiției textuale prezervată în rândul acestor comunități interpretative. Ca regulă generală, în privința conținutului informativ și ideologic pe care îl întrupează
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
a obiectelor inerte prin faptul că prima este semnificativă, saturată de sens, în timp ce celei din urmă îi lipsește această dimensiune particulară. Lumea socială, departe de a fi un "dat" al naturii (datum), este o construcție socio-istorică aflată într-o permanentă devenire. Spre deosebire de realitatea naturală, unde funcționează legități imuabile, în sfera socială, legitățile dacă există au un caracter temporal, prozivoriu, fiind supuse unor necontenite reconfigurări. Contrastul dintre obiectivitatea lumii naturale și intersubiectivitatea lumii vieții (Lebenswelt) este surprinsă în distincția prelucrată de T.
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
într-adevăr, un recul important în maturizarea empirică a disciplinei sociologice. O analiză mai atentă, însă, disipă cu ușurință asemenea acuzații. Este adevărat, analiza documentelor (discursivă sau de conținut) nu abordează direct, într-o manieră nemijlocită, fluxul aflat în continuă devenire al realității sociale concrete pusă în mișcare de acțiunile și interacțiunile actorilor sociali. Totuși, strategia indirectă, de angajare pasivă și de la distanță a obiectului de studiu nu le conferă studiilor efectuate pe baza analizei de conținut calitatea indezirabilă de sociologie
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]