3,849 matches
-
care a restaurat unul dintre principiile majore ale existenței: nihil sine Deo. Partea a IV-a Breviar teologic Libertatea ca posibilitate de alegere Există în percepția mentalului colectiv ideea unei libertăți absolute în ceea ce privește modul total de acțiune, idee ce contravine dogmei creștine, căci libertatea își are și ea limitele ei firești. S-ar putea invoca faptul că ființa umană posedă liberul arbitru, adică dispune de posibilitatea de a alege între bine și rău, între imanență și transcendență, totul reducându-se la
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
de la 24 ianuarie, 8 și 23 februarie? Evident, nu. Sinodul, deci, poate să greșească. Mai mult, Sinodul a greșit". 26 Ibidem: "Din moment ce Adevărul pravoslavnic este obiectiv, de îndată ce există un precis cadru indicatoriu pentru orice nouă situație bisericească cadru format din dogme, canoane și Predanie trebuie să admitem că mai degrabă e deținător al adevărului un laic care respectă acest cadru decât un episcop sau o adunare de arhierei care nu îl respectă". 27 Sandu Tudor, Sfântul Munte al Athosului ne socotește
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
tuturor ereziilor (în traducerea lui Teodor M. Popescu, Enciclica patriarhilor ortodocși de la 1848. Studiu introductiv, text și traducere, în "Biserica Ortodoxă Română", an LIII, nr. 11-12/1935, pp. 545-688) care, vorbind despre infailibilitatea în materie de învățătură, zice: Iar nestricarea dogmei și curăția rânduielii nu sunt date în paza unei ierarhii oarecare, ci în paza întregului cler și popor bisericesc, strâns unit în dragoste reciprocă și care este, cu alt nume, însuși Trupul Domnului Hristos, Biserica credincioșilor". Unde se deschid ghilimelele
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
cărui îndepărtare se roagă Sfântul Efrem Sirul rănește, parcă tot mai adânc, pe întâi-stătătorii Bisericii românești. Puși să vegheze la păstrarea Învățăturii, ei caută, cu întorsuri de gând și de cuvânt, să strămute Scripturile, să mute ființa adevărului. Paznici ai dogmei și ai rânduielii, ei schimbă minciuna în adevăr; încearcă predaniile cu boldul înnoirilor fără de cale. În numele Bisericii, dar peste dogmele și rânduielile Ei, teologia oficială încearcă să înjghebeze o pseudo-ecumenicitate creștină pe tărâmul practic". 2 George Racoveanu, Sobor a toată lumea
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
păstrarea Învățăturii, ei caută, cu întorsuri de gând și de cuvânt, să strămute Scripturile, să mute ființa adevărului. Paznici ai dogmei și ai rânduielii, ei schimbă minciuna în adevăr; încearcă predaniile cu boldul înnoirilor fără de cale. În numele Bisericii, dar peste dogmele și rânduielile Ei, teologia oficială încearcă să înjghebeze o pseudo-ecumenicitate creștină pe tărâmul practic". 2 George Racoveanu, Sobor a toată lumea, sobor ecumenic, ecumenicitate, în "Predania", anul I, nr. 3, 15 martie 1937, p. 9, text reprodus în Predania și un
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
și simțurile, care la psihologi depășește cele cinci simțuri spre exemplu: simțul vital, simțul cinetic, bunul simț, care la Descartes este sinonim cu rațiunea, simțul intim, simțul echilibrului și altele (Goblot)". 7 Cf. Petre Țuțea, Omul. Tratat de antropologie creștină. Dogmele sau primirea certitudinii, Iași, Timpul, 2000, p. 62: "A cerceta existența lui Dumnezeu se cheamă mistagogie (mod de interpretare a misterelor, cunoaștere explicativă a misterelor, practicată de politeism apud Littré). În creștinism misterele sunt inexplicative, comunicate ritualic de sacerdot și
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
de revelație. Pentru a accepta dogmatismul, ca formă de vehiculare a Adevărului mântuitor, trebuie să distingem între gnosis și pistis, adică între cunoașterea rațională și credință. Desigur, are precădere credința în ceea ce privește Adevărul, numai că nici rațiunea nu poate fi disprețuită... Dogma este forma religioasă a adevărului și știința dogmelor este teologia. Când se vorbește de dogmatism ca ceva antieliberator, siluant, ne aflăm în prezența unei contradictio in adjecto (dogma fiind esența libertății reale, reflectată imperfect aici, și tot transcendentă, ca dogma
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
de vehiculare a Adevărului mântuitor, trebuie să distingem între gnosis și pistis, adică între cunoașterea rațională și credință. Desigur, are precădere credința în ceea ce privește Adevărul, numai că nici rațiunea nu poate fi disprețuită... Dogma este forma religioasă a adevărului și știința dogmelor este teologia. Când se vorbește de dogmatism ca ceva antieliberator, siluant, ne aflăm în prezența unei contradictio in adjecto (dogma fiind esența libertății reale, reflectată imperfect aici, și tot transcendentă, ca dogma). Așadar, când se vorbește de dogmatism filosofic, social
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
precădere credința în ceea ce privește Adevărul, numai că nici rațiunea nu poate fi disprețuită... Dogma este forma religioasă a adevărului și știința dogmelor este teologia. Când se vorbește de dogmatism ca ceva antieliberator, siluant, ne aflăm în prezența unei contradictio in adjecto (dogma fiind esența libertății reale, reflectată imperfect aici, și tot transcendentă, ca dogma). Așadar, când se vorbește de dogmatism filosofic, social, politic sau științific, se practică un limbaj impropriu, specific spiritului autonom care absolutizează, nu dogmatizează, dogma neizvorând din om, iar
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
Dogma este forma religioasă a adevărului și știința dogmelor este teologia. Când se vorbește de dogmatism ca ceva antieliberator, siluant, ne aflăm în prezența unei contradictio in adjecto (dogma fiind esența libertății reale, reflectată imperfect aici, și tot transcendentă, ca dogma). Așadar, când se vorbește de dogmatism filosofic, social, politic sau științific, se practică un limbaj impropriu, specific spiritului autonom care absolutizează, nu dogmatizează, dogma neizvorând din om, iar conținutul ei este primit de om". 1 George Manu (1903-1961) provine dintr-
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
unei contradictio in adjecto (dogma fiind esența libertății reale, reflectată imperfect aici, și tot transcendentă, ca dogma). Așadar, când se vorbește de dogmatism filosofic, social, politic sau științific, se practică un limbaj impropriu, specific spiritului autonom care absolutizează, nu dogmatizează, dogma neizvorând din om, iar conținutul ei este primit de om". 1 George Manu (1903-1961) provine dintr-o familie cu o descendență ilustră pe linia ambilor părinți: tatăl, Ioan G. Manu, consilier la Curtea de Casație; bunicul, Generalul Gheorghe Manu, luptător
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
activitate avea ca obiective fundamentale lupta pentru dreptul la istorie, limbă și alfabet. În paralel cu mișcările de stradă pentru revenirea la grafia latină, apărea în revista „Nistru” studiulprogram Veșmântul ființei noastre, semnat de Dumitru Matcovschi, în care acesta combătea dogma existenței limbii moldovenești de sine-stătătoare, propaganda împotriva limbii române și cerea revenirea la alfabetul latin, care ar fi fost „veșmântul firesc al limbii moldovenești”. Legea din 31 august 1989 prin care se revenea la grafia latină a fost adoptată în cadrul
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
în fața mașinăriei care controlează autocratic mersul întregii societăți. Suveranitatea statului se traduce prin mandatarea unei elite de a trasa drumul către viitor, fără ca individul sau comunitatea să poată interveni semnificativ. Evoluționismul junimist este contra acestei direcții pe care se fondează dogma modernității iacobine. Alternativa junimistă este hrănită, cum sa și notat, încă din epocă, de lectura și relectura tomului lui Bu ckley, Istoria civilizației în Anglia. Din textul lui Buckley, junimismul extrage pledoaria pentru limitarea puterii de decizie a statului, limitare
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
care ajungea la exaltarea mistică și chiar la nebunie, a cărei expresie erau mult lăudatele extaze și contactele cu Duhul Sfânt, prea inactiv pentru a promova continuu niște eunuci, îmbătați și turbați ca niște câini. Pentru a spori credibilitatea revelațiilor, dogmelor și disciplinei sale, Montanus s-a declarat că ar fi Duhul Sfânt, unul și același cu profetesele sale. Reînnoirea creștină a montaniștilor a dat într-un rigorism practic și într-un fals spiritualism; vedeau în toate răul, pervertirea și păcatul
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
David Hume, întrucât întreprinderile transformatoare ale lui Foucault nu sfârșesc niciodată în regimul futilității. Filosofia lui Foucault își propune libertatea de a se sustrage, în mod sănătos, în vederea celor mai nobile scopuri iar libertatea, în sine, reprezintă un asemenea scop dogmelor de orice fel. Prin urmare, demersul criticismului permanent al lui Michel Foucault pune sub semnul întrebării aparenta "naturalețe" a oricărei forme de existență, cunoaștere sau putere, punând accentul pe caracterul, dimpotrivă, construit al acestora și creând, astfel, noi posibilități ale
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
existat înainte de, sau independent de, interacțiunea socială (Reus-Smit 1996: 100), teoria critică internațională este mai interesată de a explica modul în care atât actorii individuali, cât și structurile sociale apar în istorie și sunt condiționate de, istorie. De exemplu, împotriva dogmei westfaliene că statul este stat (Cox 1981: 127), teoria critică internațională vede statul modern ca pe o formă distinctă de comunitate politică, aducând cu sine anumite funcții, roluri și responsabilități care sunt determinate social și istoric. În timp ce statul este luat
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
te mai bucuri: te-a costat prea mult suflet...” (L. Blaga) Tot făcându-și cruce, și-a scos un ochi. (Cel cuprins de un zel nestăpânit În obținerea credinței celei mai Înalte devine bigot, gândirea sa nemaiputându-se desprinde din dogme și prejudecăți.) „Dorințele aprinse pentru ceva fac sufletul orb pentru orice alt lucru.” (Platon) Omul supărăcios Îmbătrânește repede. (Suspiciosul nu știe de glumă, bănuindu-i pe toți de rele intenții față de sine: „Cugetul bun e cea mai bună pernă”.) Câinele
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
prin credința puternică În ideea de supranatural, de absolut, sfânt sau divinitate, care este În afara determinărilor timpului și a scopurilor egoiste ale omului). Μ Cei robiți unor prejudecăți fac, de fapt, dovada unui „daltonism intelectual”, deoarece credința neabătută În unele dogme Îi determină să nu suporte analizele sau discuțiile În contradictoriu; de aceea, tot ceea ce este nou le produce stări de panică sau de Întristare/deprimare. Μ „Instinctul nu greșește niciodată” (Friedrich Nietzsche). Intelectualismul și morala, ca faptele cele mai elevate
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
intervale prin aplicarea conceptului lor de generație ca paradigmă dominantă"28. În perioada postbelică, ideea de generație s-a dezvoltat și prin tratarea separată a patru tipuri de literaturi: oportunistă, subversivă, disidentă, evazionistă. Literatura oportunistă este literatura de partid, conformă dogmelor propagandistice, reprezentată prin M. Beniuc, Adrian Păunescu, Corneliu Vadim Tudor, Zaharia Stancu, Titus Popovici, Eugen Barbu, Dumitru Popescu etc.. Temele și motivele abordate sunt subordonate acelorași clișee de expresie, putând spune, astfel, că avem de-a face cu o falsă
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
de poezie, care își desemnează, prin intermediul lor, "un ansamblu de norme sau reguli privind "nașterea" sau "facerea" poeziei, ori, în general, tehnica literaturii cu abordări dinspre genuri sau specii literare, dinspre prozodie, figuri de stil, compoziție, stilistică -, în funcție de doctrinele și dogmele curentelor înregistrate în plan diacronic: clasicismul, romantismul, realismul, parnasianismul, simbolismul, expresionismul, suprarealismul, dadaismul, paradoxismul etc"7. Poezia Anei Blandiana se întemeiază pe o poetică a unei duble deconstrucții. Pe de o parte, deconstrucția canonului paradigmatic, ideologic și estetic, prin mecanisme
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
La noi în țară, sunt cunoscute patru tipuri de literaturi, dezvoltate în perioada postbelică, grupate în jurul Generației '60, și anume: literatura oportunistă, literatura subversivă, literatura disidentă și literatura evazionistă. 1. Prima dintre ele, literatura oportunistă, este literatura de partid, conformă dogmelor propagandistice, cu evoluții ca M.Beniuc, Adrian Păunescu, Corneliu Vadim Tudor, Zaharia Stancu, Titus Popovici, Eugen Barbu, Dumitru Popescu. Evantaiul de posibilități este larg, deși e vorba de aceleași clișee. Dogma personajului pozitiv se schimbă, pentru a se ajunge la
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
dintre ele, literatura oportunistă, este literatura de partid, conformă dogmelor propagandistice, cu evoluții ca M.Beniuc, Adrian Păunescu, Corneliu Vadim Tudor, Zaharia Stancu, Titus Popovici, Eugen Barbu, Dumitru Popescu. Evantaiul de posibilități este larg, deși e vorba de aceleași clișee. Dogma personajului pozitiv se schimbă, pentru a se ajunge la drama și la ezitările activistului de partid, cel mai emancipat fiind Nicolae Moromete al lui Marin Preda, din Marele Singuratic. Prezentarea problemelor, în construcția socialismului avea, desigur, anumite limite, iar atingerea
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
comunicării în opera lui Legendre și să facem apel la opera sa Cuvinte poetice scăpate din text sau Lecții despre comunicarea industrială, apărută în 1982. "Detest cuvîntul comunicare. Din punct de vedere social, cuvîntul este imperiul forței; comunicarea este o dogmă, o rețea de propoziții care ne trimit la principiul autorității"13. Noi căutăm astăzi să nu fim manipulați. Vorbărie a scientiștilor care pretind să elimine jocul imaginar al puterii ascunse. Or, comunicarea nu are a garanta realitatea, sau a da
Comunicarea by Lucien Sfez [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
aș avea să-l fac științei este că prin intermediul forței sale comerciale (poate că acesta este principalul său chip) anulează sentimentul de a fi muritor și, prin aceasta, sensul existenței sau, mai bine spus, întrebarea privind sensul existenței proprii. Așa cum dogma reușea să furnizeze suficiente conținuturi pentru a acoperi orice interogație esențială, făcând să fie uitată până și orientarea inițială a întrebării, tot astfel știința, prin puzderia sa de domenii și noianul de informații (o bună parte din ele sunt doar
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
morții reprezintă ieșirea omului din temporalitatea existenței sale trupești și intrarea sufletului acestuia În eternitate. Este o morală atât a consolării prin recompensă, cât și o morală a răspunderii prin pedeapsă. Ce trebuie să vedem și să Înțelegem din aceste dogme pentru o psihologie morală? În primul rând, refuzul ideii că „moartea este ultimul termen” (K. Jaspersă care Închide existența, precum și faptul că „omul este ființă destinată morții” (M. Heideggeră. Aceste afirmații nu pot fi nici respinse, nici acceptate, deși ele
[Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]