5,649 matches
-
Băicenii, pe Siret și morile de pe Siret, mai sus de Ordzești și mai jos de Voruntariu.” Domnul cumpără satul Mogoșești de la Danciul, fiul lui Buceațchi și de la Isaico, fiul lui Iurie, și îl dăruie mânăstirii împreună cu o prisacă din braniștea domnească de la Bohotin și șase pietre de ceară “din pietrele noastre care ni se cuvin din târgul nostru Neamț”. Pentru această danie, călugării “vor avea să ne cânte nouă și doamnei noastre Maria liturghie la toate sfintele duminici, cât vom fi
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
primit trei privilegii de la Alexandru cel Bun, iar de la urmașii acestuia și până la domnia lui Ștefan cel Mare a primit douăzeci de privilegii. Ștefan cel Mare i-a dat nouă privilegii, cinci până în 1470 și patru până în 1503. Din domeniul domnesc, Ștefan a dăruit mânăstirii Neamț în 1500 “de la noi”, balta Strâmba, iezerul Dubrovca și balta Chișcă. În 1503, domnul dăruia satul Băiceni “din satele noastre proprii”. Dăruia șase pietre de ceară din pietrele ce se cuveneau domniei în Târgul Neamț
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
dintre cele mai mari domenii feudale din Moldova. La 13 ianuarie 1466, domnul întărea mânăstirii satul unde au fost vătămani Tăvuciu, Penea și Ananie, pe Bistrița, primit în schimb de la Coste pârcălab și îi dăruiește un rob tătar, din tătarii domnești de la Neamț. La 11 iunie 1466, Ștefan cel Mare întărea Bistriței mânăstirea unde a fost Marta călugăriță, mai sus de Tamaș, pe Siret, pe balta Martina, care depinde de mânăstire, cumpărate de la Șteful din Tamaș. La 3 februarie 1467, domnul
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
cârciumile de la Târgu Frumos. La 8 aprilie 1449, era reînoit privilegiul din 5 octombrie 1448. La 27 iunie 1449, i se acordă egumenului mânăstirii Pobrata dreptul de a-i judeca pe oamenii din satele mânăstirești, interzicându-le dregătorilor și slujitorilor domnești să intre în aceste sate. Preoții din satele mânăstirii erau scoși de sub jurisdicția mitropolitului și a protopopilor, urmând să asculte numai de egumenul și dregătorii săi. La 26 ianuarie 1453, întărește mânăstirii toată ceara de la Târgu Frumos, șase buți de
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
urmând să asculte numai de egumenul și dregătorii săi. La 26 ianuarie 1453, întărește mânăstirii toată ceara de la Târgu Frumos, șase buți de vin din desetina, ce se cuvenea domnului, de la Cotnari sau de la Hârlău și o prisacă în braniștea domnească de la Bohotin, anume Bozea. Pârgarii și șoltuzii din Baia trebuiau să dea mânăstirii anual 12 coloade de malț și patru coloade de grâu. Dacă sașii din Baia vor încălca tocmelile să plătească 60 de ruble de argint. Domnul mai dăruia
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
cad în Bahlui, ca să așeze moară, și încă un loc de moară la gura Teliței. Se mai dăruiau doi țigani cu sălașele lor și un tătar cu sălașul său. La 3 aprilie 1453, domnul dăruia mânăstirii două sălașe din tătarii domnești de la Neamț. La 2 iunie <1458-1459>, se dă un privilegiu pentru satul Ciulinești și Verejani. La 8 iunie 1458, Onica de la Jijia dăruia mânăstirii satul cu moara, unde era casa lui. La 16 februarie 1459, domnul acorda slobozie satelor Oniceni
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
piatra de ceară din Târgul Frumos. Privilegiile acordate de Ștefan cel Mare reprezintă întărirea unor privilegii anterioare. Domnul a dăruit Pobratei un singur sat, Liești. I-a scutit de dări pe oamenii de la Visoca, a dăruit un tătar din tătarii domnești de la Neamț, i-a scutit parțial pe locuitori din satele Bodești, Tatari și Iurcani, și a acordat slobozie locuitorilor din Drăgușeni și Oniceni. Mânăstirea Moldovița. Cu hramul Bunei Vestiri, mânăstire de pe apa Moldoviței, a fost prima ctitorie a lui Alexandru
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
cel Bun. În 3 octombrie 1402, domnul îi dăruia trei mori, două înăuntrul târgului Baia, alta la marginea târgului, o sladniță și patru sălașe de tătari cu prezicerea ca “nimeni să nu împovăreze pe acești tătari cu vre-o slujbă domnească”. Este primul document în care se acordă o asemenea scutire. Datorită daniilor și scutirilor, pe care le va primi în secolul al XV-lea, Moldovița a devenit una dintre cele mai bogate mânăstiri. Alexandru cel Bun îi dăruia, la 18
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
taxele și amenzile impuse acolo. La 13 septembrie 1451, i se întărea mânăstirii Moldovița un obroc de 10 buți cu vin. În ianuarie 1453, numărul buților se ridică la 12 și este întărită posada de pe Moldova și prisaca din braniștea domnească de la Bohotin, la izvor, pe Tătarca, pe care o dăruise boierul Coste Orâș. La 30 septembrie 1453, i se dă mânăstirii dreptul de a aduce trei care mari, scutite de vamă, în toată țara și prin târguri și pe la toate
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
august 1454, erau dăruiți patru țigani cu familiile lor, iar satul Săsciori era scutit de dări și munci, nici globnicii, nici ilișarii să nu aibă treabă cu locuitorii satului, care erau scutiți și de posadă, și de muncile la morile domnești. În aceași zi, era dat un nou privilegiu, prin care se reînoiau scutirile date pentru cele trei care, arătându-se care erau vămile la care nu plăteau: Târgul Frumos, Târgul Iași, la Lăpușna, la Vadul Călugărilor, la Vaslui, la vadul
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
care nu plăteau: Târgul Frumos, Târgul Iași, la Lăpușna, la Vadul Călugărilor, la Vaslui, la vadul Țuțorei, la Mogoșești și la Târgul Roman. Cu tătarii Moldoviței din Târgul Baia să nu aibă treabă nici vornicii, nici ilișarii și nici un dregător domnesc. Tătarii erau volnici să vândă și să cumpere, și nu puteau fi judecați decât de domn și de călugării mânăstirii. La 6 octombrie 1454, era scutită de dări și de slujbe casa din Suceava, pe care armeanul Ion o dăruise
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
a păstrat frescele exterioare, a fost zidită de logofătul Toader Bubuiog, fratele lui Petru Rareș. Mânăstirea Putna. I-au trebuit lui Ștefan cel Mare nouă ani de domnie ca să poată ridica un lăcaș de cult, ce avea să devină necropolă domnească. După Analele putnene, zidirea bisericii de la Putna, cu hramul Adormirea Sfintei Nascătoare de Dumnezeu, a început la 4 iunie 1466 și s-a terminat la 3 septembrie 1469, după biruința asupra tătarilor la Lipnic (Lipinți). După alte informații, zidirea a
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
cel Mare cumpără jumătate din satul Vicșineț de la un neam, și cealaltă jumătate de la alt neam, și le dăruie satul Putnei. La 3 aprilie 1488, domnul dăruie Putnei pietrele de ceară din Târgul Siret, șase voștinari din Siret și morile domnești cu vama cea mică de la Jivcovul de Sus. Ștefan mai dăruia și “satul nostru propriu, anume Cozminul”. La 6 aprilie 1488, fiica lui Toader Prodan și nepoata ei au dat domnului satul Greci, iar domnul le-a dat în schimb
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
boier. Domnul a cumpărat, deci nu este vorba de o răscumpărare, 19 sate, pe care le-a dăruit mânăstirii, scutite de dări și gloabe, dar nu și de obligația locuitorilor acelor sate, cu excepția celui dăruit de mânăstirea Horodnic. Din domeniul domnesc, Ștefan cel Mare i-a dăruit Putnei Jivcovul de Sus, pentru care a dat, în schimb, două sate “din satele noastre proprii”, satul Cozmin “satul nostru propriu”, deci trei sate din domeniul domnesc, și alt sat, pentru care a dat
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
celui dăruit de mânăstirea Horodnic. Din domeniul domnesc, Ștefan cel Mare i-a dăruit Putnei Jivcovul de Sus, pentru care a dat, în schimb, două sate “din satele noastre proprii”, satul Cozmin “satul nostru propriu”, deci trei sate din domeniul domnesc, și alt sat, pentru care a dat o seliște intrată în posesia domnului după moartea proprietarilor, care nu au avut urmași. La acestea se adăugau obrocul de 12 buți de vin, pietrele de ceară din Târgul Siret, morile din acest
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Carvac Leurinț din Hârlău. Din documentele date după domnia lui Ștefan cel Mare, aflăm că domnul dăruise mânăstirii Voroneț satul Suhinți, la Soroca. Observăm, în legătură cu modul în care a fost alcătuit domeniul mânăstirii Voroneț, că domnul a dăruit din domeniul domnesc doar cele două care de pește, pe care călugării le puteau lua din bălțile ce aparțineau domniei. În rest, toate celelalte proprietăți au fost cumpărate de Ștefan și dăruite în aceași zi Voronețului. Moșia a asigurat călugărilor de la Voroneț suficiente
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Bun,, dăruind satele și poienile, în aceeași zi, mănăstirii Tazlău. Cea mai importantă danie făcută, înainte să fie zidită o nouă biserică a mânăstirii, are loc la 20 aprilie 1491. De data aceasta dăruia “trei sate din satele noastre drepte domnești, ce sunt pe Bistrița: Zăneștii, Stolnicii și Faurii. Satele făceau parte din ocolul curților noastre de la Piatra”, Satul Stolnici avea mori și șteze pe Bistrița. Un alt sat, Bureștii, pe Siret, cu loc de prisacă peste Siret, în pustie, unde
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Piatra”, Satul Stolnici avea mori și șteze pe Bistrița. Un alt sat, Bureștii, pe Siret, cu loc de prisacă peste Siret, în pustie, unde se cheamă Mânăstirea și cu bălți la Siret era dăruit Tazlăului. Satul fusese ascultător de curțile domnești de la Bacău. Așadar, la 20 aprilie 1491, Ștefan cel Mare dăruia mânăstirii Tazlău patru sate care aparținuseră domeniului domnesc. La 15 octombrie 1491, Ștefan cumpăra jumătate din satul de la gura Orbicului, cu poiana Pintenul, pentru 100 de zloți tătărești, și
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
peste Siret, în pustie, unde se cheamă Mânăstirea și cu bălți la Siret era dăruit Tazlăului. Satul fusese ascultător de curțile domnești de la Bacău. Așadar, la 20 aprilie 1491, Ștefan cel Mare dăruia mânăstirii Tazlău patru sate care aparținuseră domeniului domnesc. La 15 octombrie 1491, Ștefan cumpăra jumătate din satul de la gura Orbicului, cu poiana Pintenul, pentru 100 de zloți tătărești, și le dăruie mânăstirii. Este întărită călugărilor și braniștea, care se afla în jurul mânăstirii. Cu un domeniu de opt sate
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
care Ion Damian avea un privilegiu de la Alexandru cel Bun. Așadar avem de-a face cu o mânăstire de pe domeniu boieresc, mânăstirea și domeniul acesteia existând de pe vremea lui Alexandru cel Bun. Prin cumpărare, Dobrovățul devenea “mânăstirea noastră”, adică mânăstire domnească. În documentele de după domnia lui Ștefan cel Mare, dintr-un privilegiu dat probabil între 1499-1504, aflăm că Ștefan dăruise mânăstirii o prisacă din braniștea domnească. Mitropolia Moldovei. Creată în anii 1381-1386, Alexandru cel Bun i-a dăruit acesteia, la 7
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
existând de pe vremea lui Alexandru cel Bun. Prin cumpărare, Dobrovățul devenea “mânăstirea noastră”, adică mânăstire domnească. În documentele de după domnia lui Ștefan cel Mare, dintr-un privilegiu dat probabil între 1499-1504, aflăm că Ștefan dăruise mânăstirii o prisacă din braniștea domnească. Mitropolia Moldovei. Creată în anii 1381-1386, Alexandru cel Bun i-a dăruit acesteia, la 7 februarie 1403, două sate, Averăuți (Averești) și Hreațca. Între anii 1402-1407, domnul i-a mai dăruit poiana Vlădicăi, locul mai jos de Iași, deoarece în
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Hârlăului și mai multe sălașe de țigani. În două documente de la Vasile Lupu este menționat un uric de la Ștefan cel Mare, care întărea Mitropoliei stăpânirea peste 100 de familii de greci, ce locuiau în două cuturi. Episcopia Rădăuților. Este necropola domnească, unde au fost înmormântați primii domni ai Moldovei. În 1479-1480, din inițiativa lui Ștefan cel Mare, au fost puse noi lespezi din marmură pe mormintele lui Bogdan I, străbunicul său, cum apare în inscripție, Lațcu, strămoșul său, Ștefan I, strămoșul
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
pentru sfada în târg și pentru furtul care s-ar dovedi de față în târg” să îi judece vornicii de târg pe oamenii din Rădăuți. Locuitorii celor două sate erau scutiți de muncile la cetate, la mori sau la curțile domnești, pe care erau obligați să le facă “alți țărani”. La 23 august 1481, era reînoit privilegiul din 30 august 1479. La 30 noiembrie, Ștefan cel Mare dăruia Episcopiei Rădăuților trei sălașe de țigani. La 15 martie 1490, sunt întărite Episcopiei
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
însă de bisericile din Rădăuți, sau o casă sau un pridvor. Un episcop (numit în document mitropolit) al Romanului apare în documente la 30 septembrie 1445, când domnul dăruia preasfințitului mitropolit, chir Calist al Romanului, un tătar Pașca din tătarii domnești de la Neamț, cu sălașele și cu averile sale. Iar după moartea episcopului, acesta îl va lăsa bisericii “sau îl va da cuiva sau îl va slobozi”. Dacă îl va ierta, tătarul să trăiască “în țara noastră, slobod, după legea românească
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
sate și jumătate și o parte de sat. Cu satele moștenite de la Alexandru cel Bun, Episcopia avea opt sate, mori, țigani și mari scutiri pentru locuitorii din satele sale. Ștefan cel Mare a făcut danii laicilor și bisericii din domeniul domnesc. Cum acesta era restrâns ca număr de sate, domnul a cumpărat și a dat sate. Nu a răscumpărat, ceea ce presupune că satele cumpărate în domnia lui au făcut parte cândva din domeniul domnesc. A cumpărat sate de la boieri și în
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]