9,239 matches
-
legumă sau ministru? Se dau a și b, egale fiecare cu 1. Deoarece a și b sunt egale, b2 = ab (ec. 1) Iar a fiind egal cu el însuși, este evident că: a2 = a2 (ec. 2) Scădeți ecuația 1 din ecuația 2. Rezultă a2 - b2 = a2 - ab (ec. 3) Putem descompune în factori ambele expresii ale ecuației; a2 - ab este egal cu a(a - b). De asemenea, a2 - b2 este egal cu (a + b)(a - b). (Nimic ciudat până acum. Această
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
sunt egale, b2 = ab (ec. 1) Iar a fiind egal cu el însuși, este evident că: a2 = a2 (ec. 2) Scădeți ecuația 1 din ecuația 2. Rezultă a2 - b2 = a2 - ab (ec. 3) Putem descompune în factori ambele expresii ale ecuației; a2 - ab este egal cu a(a - b). De asemenea, a2 - b2 este egal cu (a + b)(a - b). (Nimic ciudat până acum. Această afirmație este perfect adevărată. Folosiți numere în loc de litere și convingeți-vă singuri!) Efectuând înlocuirea în ecuația
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
ecuației; a2 - ab este egal cu a(a - b). De asemenea, a2 - b2 este egal cu (a + b)(a - b). (Nimic ciudat până acum. Această afirmație este perfect adevărată. Folosiți numere în loc de litere și convingeți-vă singuri!) Efectuând înlocuirea în ecuația 3, obținem: (a + b)(a - b) = a(a - b) (ec. 4) Până aici, toate bune și frumoase. Acum împărțiți ambele expresii ale ecuației la (a - b) și obțineți: a + b = a (ec. 5) Scăzându-l pe a din ambele expresii
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
acum. Această afirmație este perfect adevărată. Folosiți numere în loc de litere și convingeți-vă singuri!) Efectuând înlocuirea în ecuația 3, obținem: (a + b)(a - b) = a(a - b) (ec. 4) Până aici, toate bune și frumoase. Acum împărțiți ambele expresii ale ecuației la (a - b) și obțineți: a + b = a (ec. 5) Scăzându-l pe a din ambele expresii, obțineți: b = 0 (ec. 6) Dar la începutul acestei demonstrații, am stabilit că b este egal cu 1, ceea ce înseamnă că: 1 = 0
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
acestei demonstrații, am stabilit că b este egal cu 1, ceea ce înseamnă că: 1 = 0 (ec. 7) Acest rezultat este important. Mergând mai departe, putem afirma că Winston Churchill avea un singur cap. Dar unu este egal cu zero conform ecuației 7, ceea ce înseamnă că Winston nu a avut cap. La fel, știm că Churchill nu avea un snop de frunze în loc de cap, dar din ecuație rezultă că avea totuși un snop de frunze. Înmulțind ambele expresii ale ecuației 7 cu
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
afirma că Winston Churchill avea un singur cap. Dar unu este egal cu zero conform ecuației 7, ceea ce înseamnă că Winston nu a avut cap. La fel, știm că Churchill nu avea un snop de frunze în loc de cap, dar din ecuație rezultă că avea totuși un snop de frunze. Înmulțind ambele expresii ale ecuației 7 cu 2, vedem că: 2 = 0 (ec. 8) Churchill avea două picioare, deci nu avea nici un picior. Churchill avea două brațe, deci nu avea nici un braț
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
zero conform ecuației 7, ceea ce înseamnă că Winston nu a avut cap. La fel, știm că Churchill nu avea un snop de frunze în loc de cap, dar din ecuație rezultă că avea totuși un snop de frunze. Înmulțind ambele expresii ale ecuației 7 cu 2, vedem că: 2 = 0 (ec. 8) Churchill avea două picioare, deci nu avea nici un picior. Churchill avea două brațe, deci nu avea nici un braț. Acum înmulțiți ecuația 7 cu dimensiunea taliei lui Winston Churchill, exprimată în centimetri
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
avea totuși un snop de frunze. Înmulțind ambele expresii ale ecuației 7 cu 2, vedem că: 2 = 0 (ec. 8) Churchill avea două picioare, deci nu avea nici un picior. Churchill avea două brațe, deci nu avea nici un braț. Acum înmulțiți ecuația 7 cu dimensiunea taliei lui Winston Churchill, exprimată în centimetri. Asta înseamnă că: (Dimensiunea taliei lui Winston) = 0 (ec. 9) Deci talia lui Winston Churchill s-a redus la un punct. Acum, ce culoare avea Winston Churchill? Luați în considerare
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
că: (Dimensiunea taliei lui Winston) = 0 (ec. 9) Deci talia lui Winston Churchill s-a redus la un punct. Acum, ce culoare avea Winston Churchill? Luați în considerare orice rază de lumină provenită de la el și selectați un foton. Înmulțiți ecuația 7 cu lungimea de undă și veți vedea că: (Lungimea de undă a fotonului lui Winston) = 0 (ec. 10) Dar înmulțind ecuația 7 cu 640 de nanometri, vedem că: 640 = 0 (ec. 11) Acum, combinând ecuațiile 10 și 11, obținem
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
avea Winston Churchill? Luați în considerare orice rază de lumină provenită de la el și selectați un foton. Înmulțiți ecuația 7 cu lungimea de undă și veți vedea că: (Lungimea de undă a fotonului lui Winston) = 0 (ec. 10) Dar înmulțind ecuația 7 cu 640 de nanometri, vedem că: 640 = 0 (ec. 11) Acum, combinând ecuațiile 10 și 11, obținem: (Lungimea de undă a fotonului lui Winston) = 640 nanometri Asta înseamnă că acest foton - sau oricare alt foton provenit de la dl Churchill
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
selectați un foton. Înmulțiți ecuația 7 cu lungimea de undă și veți vedea că: (Lungimea de undă a fotonului lui Winston) = 0 (ec. 10) Dar înmulțind ecuația 7 cu 640 de nanometri, vedem că: 640 = 0 (ec. 11) Acum, combinând ecuațiile 10 și 11, obținem: (Lungimea de undă a fotonului lui Winston) = 640 nanometri Asta înseamnă că acest foton - sau oricare alt foton provenit de la dl Churchill - era portocaliu. Deci Winston Churchill avea o strălucitoare nuanță de portocaliu. În concluzie, am
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
înfrunzit; că talia lui era redusă la un punct și că avea o culoare portocalie intensă. Evident, Winston Churchill a fost un morcov. Există și o metodă mai simplă pentru a demonstra acest lucru. Adunând cu 1 ambele expresii ale ecuației 7, obținem ecuația: 2 = 1 Winston Churchill și un morcov sunt două lucruri diferite, dar totuși sunt unul și același lucru. Oricum, nici acest rezultat nu ne mulțumește pe deplin.) Ce este greșit în demonstrație? Un singur pas, acela prin
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
lui era redusă la un punct și că avea o culoare portocalie intensă. Evident, Winston Churchill a fost un morcov. Există și o metodă mai simplă pentru a demonstra acest lucru. Adunând cu 1 ambele expresii ale ecuației 7, obținem ecuația: 2 = 1 Winston Churchill și un morcov sunt două lucruri diferite, dar totuși sunt unul și același lucru. Oricum, nici acest rezultat nu ne mulțumește pe deplin.) Ce este greșit în demonstrație? Un singur pas, acela prin care am trecut
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
1 Winston Churchill și un morcov sunt două lucruri diferite, dar totuși sunt unul și același lucru. Oricum, nici acest rezultat nu ne mulțumește pe deplin.) Ce este greșit în demonstrație? Un singur pas, acela prin care am trecut de la ecuația 4 la ecuația 5. Împărțim la a - b. Dar atenție! Din moment ce a și b sunt ambele egale cu 1, a - b = 1 - 1 = 0. Am împărțit la zero și am făcut ridicola afirmație că 1 = 0. Pornind de aici, putem
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
și un morcov sunt două lucruri diferite, dar totuși sunt unul și același lucru. Oricum, nici acest rezultat nu ne mulțumește pe deplin.) Ce este greșit în demonstrație? Un singur pas, acela prin care am trecut de la ecuația 4 la ecuația 5. Împărțim la a - b. Dar atenție! Din moment ce a și b sunt ambele egale cu 1, a - b = 1 - 1 = 0. Am împărțit la zero și am făcut ridicola afirmație că 1 = 0. Pornind de aici, putem demonstra enunțul absolut
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
este egal cu: 1/x în timp ce raportul dintre segmentul mare și întreg este: x/(1 + x) Din moment ce raportul dintre mic și mare este egal cu raportul dintre mare și întreg, putem pune semnul egal între cele două raporturi, obținând astfel ecuația: x/(1 + x) = 1/x Vrem să-l determinăm pe x, care reprezintă raportul de aur. Primul pas este să înmulțim ambele expresii ale ecuației cu x, și rezultă: x2/(1 + x) = 1 Apoi înmulțim cu (1 + x), obținând ecuația
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
raportul dintre mare și întreg, putem pune semnul egal între cele două raporturi, obținând astfel ecuația: x/(1 + x) = 1/x Vrem să-l determinăm pe x, care reprezintă raportul de aur. Primul pas este să înmulțim ambele expresii ale ecuației cu x, și rezultă: x2/(1 + x) = 1 Apoi înmulțim cu (1 + x), obținând ecuația: x2 = 1 + x Scăzând 1 + x din ambele expresii, rezultă x2 - x - 1 = 0 Acum putem rezolva ecuația de gradul al doilea. Obținem două soluții
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
ecuația: x/(1 + x) = 1/x Vrem să-l determinăm pe x, care reprezintă raportul de aur. Primul pas este să înmulțim ambele expresii ale ecuației cu x, și rezultă: x2/(1 + x) = 1 Apoi înmulțim cu (1 + x), obținând ecuația: x2 = 1 + x Scăzând 1 + x din ambele expresii, rezultă x2 - x - 1 = 0 Acum putem rezolva ecuația de gradul al doilea. Obținem două soluții: (1 + √5)/2 și (1 - √5)/2 Numai prima, cu o valoare de aproximativ 1
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
pas este să înmulțim ambele expresii ale ecuației cu x, și rezultă: x2/(1 + x) = 1 Apoi înmulțim cu (1 + x), obținând ecuația: x2 = 1 + x Scăzând 1 + x din ambele expresii, rezultă x2 - x - 1 = 0 Acum putem rezolva ecuația de gradul al doilea. Obținem două soluții: (1 + √5)/2 și (1 - √5)/2 Numai prima, cu o valoare de aproximativ 1,618, este pozitivă, fiind singura care avea logică pentru greci. Astfel, raportul de aur are o valoare de
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
se poate ajunge la: unde Ko este ratio-ul devizei în economia oficială, Co corespunde depozitelor bancare și D economiei oficiale. Cunoaștem deviza totală C și depozitele bancare D, cunoaștem valoarea economiei oficiale, Yo. Trebuie să obținem Ym, plecând de la ecuația precedentă cu estimarea Ko. Pentru aceasta presupunem că, pentru perioada inițială, valoarea economiei marginale este zero și, în consecință, deviza globală observată egalează deviza sectorului oficial. Esența unei asemenea metode constă în legarea cererii de bani, de variabile ale economiei
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
este detectabilă în eluat. Analiza eluentului de desorbție va conduce la aprecierea cantității substanței reținută în coloană. Cantitatea de colorant adsorbită qad (mg g-1) în coloană, se obține, pentru o concentrație dată de intrare și o viteză de curgere, din Ecuația (2.15) : (2.15) în care Cad (mg L-1) este concentrația substanței adsorbite, F este viteza de curgere volumetrică (mL min-1) și te este timpul de curgere total sau de epuizare (min). Capacitatea de adsorbție a coloanei (qe) se
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
materiale de sinteză (Aksu, 2005, Hamdaoui, 2006, Hamdaoui și Naffrechoux, 2007) și în anumite cazuri particulare s-a recurs la o serie de articole care vor fi menționate la modelul respectiv. 2.3.1.1. Modelul Freundlich a) Sistem monocomponent Ecuația empirică Freundlich este utilizată frecvent pentru descrierea proceselor de adsorbție presupunând neomogenitatea energetică a situsurilor fără limitarea nivelului adsorbției (datorită eterogenității suprafeței). Ecuația Freundlich are următoarea formă generală: (2.26) în care KF și n sunt constante Freundlich, și anume
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
articole care vor fi menționate la modelul respectiv. 2.3.1.1. Modelul Freundlich a) Sistem monocomponent Ecuația empirică Freundlich este utilizată frecvent pentru descrierea proceselor de adsorbție presupunând neomogenitatea energetică a situsurilor fără limitarea nivelului adsorbției (datorită eterogenității suprafeței). Ecuația Freundlich are următoarea formă generală: (2.26) în care KF și n sunt constante Freundlich, și anume KF indică capacitatea de adsorbție relativă a adsorbentului (mg1-(1/n)L1/ng-1), iar n indică intensitatea adsorbției. Se observă că ecuația Freundlich
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
suprafeței). Ecuația Freundlich are următoarea formă generală: (2.26) în care KF și n sunt constante Freundlich, și anume KF indică capacitatea de adsorbție relativă a adsorbentului (mg1-(1/n)L1/ng-1), iar n indică intensitatea adsorbției. Se observă că ecuația Freundlich este o ecuație exponențială și presupune că are loc o creștere a cantității de adsorbat reținută pe suprafața adsorbentului, pe măsură ce concentrația inițială a adsorbatului în soluție crește. Forma liniară a izotermei Freundlich este prezentată în Tabelul 2.2. Pentru
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
următoarea formă generală: (2.26) în care KF și n sunt constante Freundlich, și anume KF indică capacitatea de adsorbție relativă a adsorbentului (mg1-(1/n)L1/ng-1), iar n indică intensitatea adsorbției. Se observă că ecuația Freundlich este o ecuație exponențială și presupune că are loc o creștere a cantității de adsorbat reținută pe suprafața adsorbentului, pe măsură ce concentrația inițială a adsorbatului în soluție crește. Forma liniară a izotermei Freundlich este prezentată în Tabelul 2.2. Pentru a determina capacitatea maximă
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]