4,462 matches
-
extremei drepte, la chemarea candidatului acesteia, Jean-Louis Tixier-Vignancour, care obținuse puțin mai mult de 5% din voturi la primul tur. François Mitterrand obține 45,49% din sufragiile exprimate; generalul de Gaulle, care cîștigă cu ceva mai puțin de 60% din electoratul lui Jean Lecanuet, 54,50%. Alegerile prezidențiale contribuie la polarizarea forțelor politice. Din candidatura lui Jean Lecanuet ia ființă Centrul democrat, din cea a lui François Mitterrand, Federația Stîngii democrate și socialiste (FGDS), care vrea să reunească stînga noncomunistă. În
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
de reformă a Senatului, care ar comporta pe viitor reprezentanți ai activităților economice, sociale și culturale. De Gaulle își pune mandatul în balanță. O parte a republicanilor independenți cu Valéry Giscard d'Estaing se opun proiectului. De Gaulle pierde un electorat moderat care știe că plecarea sa nu creează vid pentru că Georges Pompidou este dispus să candideze. Nu obține 53,3% din voturile exprimate contra 46,7% pentru da. De Gaulle demisionează imediat după rezultat, demonstrînd respectul său pentru democrație. De
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
este mai slabă decît se prevăzuse. La al doilea tur, François Mitterrand, care face campanie pe tema "forței liniștite", atrage spre el sufragiile micilor candidați de stînga și ale ecologiștilor. El obține ralierea Partidului Comunist. În sfîrșit, o parte a electoratului gaullist votează pentru el din ostilitate față de Valéry Giscard d'Estaing. Procentul de participare se ridică. Abținerile trec de la 18,9% la primul tur, la 14,13%. François Mitterrand cîștigă, la 10 mai, cu 52,22% din sufragiile exprimate, în timp ce
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
depășește cu 40 de mandate majoritatea absolută. Partidul Comunist trece de la 86 la 44 de deputați. Opoziția comportă 157 de aleși, dintre care 88 RPR și 62 UDF. De acum înainte, majoritatea parlamentară și majoritatea prezidențială concordă. Aceasta este voința electoratului, fidel spiritului Constituției. Dar, dornici de o alternanță politică, ei nu doresc o schimbare profundă a societății, așa cum cred o vreme învingătorii. De la "starea de grație" la austeritate. Noul guvern Mauroy comportă patru miniștri comuniști și patruzeci și patru de
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
Mircea Agabrian • Demografie și societate, Philippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert • Deschideri spre o istorie a sociologiei, Dumitru Popovici • Epoca maselor, Serge Moscovici • Era individului, Alain Renaut • Guvernarea orașului, Thierry Oblet • Identitatea socioculturală a tinerilor, Sabina-Adina Luca • Imaginarul colectiv al electoratului, Adriana Ștefănel • Inerție socială în spațiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcțională a comunităților, Tudor Pitulac • Introducere în sociologia religiilor, Max Weber • Istoria gândirii sociologice. Marii clasici, Gilles Ferreol • Istoria politicilor sociale, Francis Démier • Istoria sociologiei, Charles-Henry Cuin, François Gresle
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
și Evul Mediu timpuriu (secolele IV-XIII), Ioan Marian Țiplic Cremațiunea și religia creștină, Calinic I. Popp Șerboianu Cuțitul și otrava. Asasinatul politic în Europa (1400 1800), Georges Minois Drumul României spre independență, Frederick Kellogg Dobrogea. Evoluția administrativă (1878-1913), Dumitru-Valentin Pătrașcu Electoratul din România în anii democrației parlamentare, Sorin Radu Europa monarhiei stărilor, Gheorghe Bichicean Germania. O istorie de la antici la moderni, Gheorghe Bichicean Istoria Balcanilor (vol. 1, 2), Barbara Jelavich Istoria civilizației britanice (vol. 1-5), Adrian Nicolescu Istoria fortificațiilor medievale timpurii
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
este aici în primul rînd - pe lîngă puterea voinței, esențială pretutindeni în lume - puterea de convingere a discursului demagogic". Iar discursurile demagogice ale conducătorului harismatic și atunci, și acum își asigură succesul, prin exploatarea emoționalității maselor. Să ne uităm la electoratul românesc și vom fi mereu uimiți cît sînt de puțini cei care votează rațional, urmărind principii și programe - e drept, aproape deloc vehiculate de cei care ne cer votul. "Începînd de prin 1880, partidele burgheze s-au transformat în clici
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
viitor, dacă ar apărea, vreodată, atari condiții. Se poate așadar susține, în mod corect, că: a) regimul democratic este cel care permite cea mai mare incertitudine în relație cu conținutul concret al deciziilor pe care organele alese sau responsabile în fața electoratului și le pot asuma; incertitudinea este mereu relativă și nu poate depăși anumite limite definite de protecția proprietății private; b) aceste limite sunt, între altele, fixate de faptul că, la baza unui sistem democratic, se află un acord-compromis care recunoaște
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
de asociere și organizare; b) libertatea de gândire (și de expresie); c) dreptul la vot; d) dreptul liderilor politici de a concura pentru susținerea electorală; e) surse alternative de informare; f) posibilitatea cetățenilor de a fi aleși în funcții publice (electorat pasiv); g) alegerile libere și corecte; h) existența unor instituții care să asigure dependența politicilor guvernamentale de procesul electoral și de alte expresii ale preferințelor politice. La aceste instrumente instituționale, însă, trebuie adăugată referința esențială la legalitate, sau la rule
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
partide dintre care unul rămâne dominant-hegemon în alegerile semi-competitive și în cadrul căruia se poate observa un anumit grad de competiție reală între candidații din interiorul partidului. Celelalte partide sunt slab organizate, cu o apariție sau reapariție recentă și cu un electorat restrâns. Se conturează un grad minim de participare reală, dar foarte limitat, și, de obicei, caracteristic perioadei electorale. De multe ori, o lege electorală, puternic distorsionată, contribuie la menținerea unui avantaj enorm în distribuția mandatelor partidului dominant-hegemon, în multe cazuri
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
forme de protest). Polarizarea în sine, fără radicalizare, nu e (în mod necesar) o expresie a crizei: poate fi, de fapt, rezultatul unui anumit sistem electoral, cu o capacitate ridicată de manipulare - de exemplu, sistemul majoritar simplu, care condiționează comportamentul electoratului. De asemenea, polarizarea cea mai relevantă este "bi-polarizarea", cu alte cuvinte creșterea tendinței de agregare către cei doi poli. Dacă acțiunile expuse mai sus se accentuează și devin foarte evidente, apar alte consecințe. Este mult mai dificil, dacă nu chiar
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
de asociere, de gândire, de exprimare, implicit libertatea presei. Este necesar a evidenția drepturile civile, și, în consecință, posibilitatea existența dezacordului, a opoziției și a competiției. A doua dimensiune se referă la participare, și, mai ales, la extinderea drepturilor politice (electorat activ și pasiv). Aceste două dimensiuni configurează un spațiu în interiorul căruia este posibil să situam toate regimurile politice. Trecerea de la politica elitelor la politica de masă, care caracterizează lumea modernă, este marcată de organizarea societății prin intermediul partidelor/partidului, a sindicatelor
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
de justiție și a procedurilor în procesele civile, penale și administrative permit apărarea și garanția reală a drepturilor "cetățeanului" în condiții de egalitate. Elementul politic privește obținerea vreptului de veto sau de participare la exercițiul de instaurare a puterii politice (electorat pasiv și activ). Instituțiile care se dezvoltă în mod corespunzător sunt toate instituțiile reprezentative, locale și naționale. Elementul social privește "toată gama de elemente, de la un minim de bunăstare și de siguranță economică, până la dreptul cetățeanului de a participa deplin
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
europene termină prin a accepta trecerea la sisteme proporționale, deși există o rezistență (uneori câștigătoare) în mai multe țări. Rokkan [ibidem, 155-156] concluzionează: 1) pentru sistemul proporțional presiunea va crește odată cu heterogenitatea etnică și/sau religioasă a cetățenilor, și, în electoratele omogene din punct de vedere etic/religios, aceasta va crește odată cu schimbările economice cauzate de urbanizarea și monetizarea tranzacțiilor; 2) sistemul proporțional va apărea ca un clivaj cu rezistență mică (în democrațiile articulate, dar cu resurse guvernamentale scăzute), în timp ce sistemul
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
Astfel: • formulele de consolidare "izvorăsc" din: propriile negări din timpul petrecut în guvern, absența alternanței, dominarea guvernului de către un singur partid, puternica centralizare statală, hiperdezvoltarea organizațiilor de partid, existența unor legături strânse între grupurile de interese și partide, prezența unui electorat "înghețat" în absența îndelungată a manifestării nemulțumirii grupurilor; • criza depinde de formula precedentă de consolidare, fiind rezultatul interacțiunilor dintre elitele politice și cetățeni, fapt ce influențează puternic "ancorele" existente; • în ceea ce privește atitudinea maselor, sesizarea ineficacității și reacțiile negative față de regim sunt
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
creștere. Insatisfacția zonelor moderate nu a condus la manifestări evidente, rămânând, în mare măsură, latente. A existat, totodată, o integrare democratică treptată a partidelor extremiste de dreapta și de stânga. Legitimarea inclusivă, exclusivă anterior, a creat condiții pentru "dezghețarea" unui electorat moderat capabil să-și exprime nemulțumirea. Au urmat sciziuni și criza democrației creștine, precum și dispariția socialiștilor și a altor parteneri tradiționali mai mici, cum ar fi republicanii, liberalii sau social-democrații. Dar acest lucru s-a datorat contextului favorabil dezancorarii, marcat
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
Putnam, 1993) că performanța institutională a unui regim democratic este determinată de tradițiile civice, instituțiile schimbându-se extrem de lent. Responsabilitatea (accountability) politică este obligativitatea fiecărui lider ales de a răspunde pentru deciziile luate ca urmare a solicitărilor formulate de cetățeni (electorat) sau de alte organisme constituționale. Schedler (1999:17) subliniază că responsabilitatea (accountability) politică cuprinde trei aspecte cheie: informarea, justificarea, pedeapsa (recompensa). Primul element (informarea cu privire la un act sau activitate desfășurată de un politician sau chiar de un organ politic - guvern
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
sau prim-ministrul (într-un context "bipolar" este ales, ca prim-ministru, liderul partidului sau al coaliției învingătoare). Un vot mai "amplu" ar putea avea loc dacă cetățeanul s-ar afla în situația de a influența candidaturile în alegerile primare (electorat "pasiv"). Se pune, apoi, problema cetățeniei politice a rezidenților dintr-un anumit teritoriu (pentru a se evita excluderea noilor imigranți). Drepturile civile esențiale sunt cele legate de: libertatea personală, apărare, viața privată, libertatea de ședere, libertatea de circulație și de
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
tranziție". Prin modalități de tranziție se înțelege modul în care, prin tranziția de la un guvern autoritar, s-au acordat privilegii actorilor de la putere, s-au modificat sau nu reguli și proceduri instituționale autoritare, s-au influențat raporturile elitelor politice cu electoratul lor [Munck și Skalnik Leff, 1997, Linz și Stepan, 1996, Karl și Schmitter, 1991]. Există legături importante între "inovație" și modul de tranziție. Dacă tranziția este discontinuă, "inovația" instituțională este mai puțin relevantă, deoarece noua clasă politică transformă instituțiile autoritare
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
și a anumitor aspecte ale justiției penale, mai precis cele legate de încarcerare și pedeapsa cu moartea. Indicatorii pentru aprecierea responsabilității (accountability) sunt reprezentați de competiția electorală mai precis, de procentul celor ce își exercită dreptul la vot în raport cu întregul electorat. Receptivitatea (responsiveness) este dată de gradul de satisfacție față de democrație, de raportul dintre guvern și alegător (evidențiat în sondaje), de nivelul suportului electoral acordat guvernului (măsurat prin "dimensiunile" majorității parlamentare care-l susține). Gradul de respectare a libertății e evidențiat
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
care-și datorează poziția în societate și averile acumulate, fraudelor și ticăloșiilor de-a lungul timpului, aceștia nu numai că nu și-ar găsi locul în cadrul unei societăți normale, dar ar mai fi și trași la răspundere pentru fărădelegile comise ! Electoratul PSD este format astăzi din fosta nomenclatură PCR , din fosta securime torționară și din masa de turnători, adică bătrîni ticăloșiți și fără discernămînt care primesc ordine stricte în acest sens. Dacă pe lîngă aceștia care fac multă zarvă se mai
Tribul by Ciornei Marian () [Corola-publishinghouse/Science/91671_a_92380]
-
turnători, adică bătrîni ticăloșiți și fără discernămînt care primesc ordine stricte în acest sens. Dacă pe lîngă aceștia care fac multă zarvă se mai adaugă și cei nehotărîți, debilii care cad pradă vicleniei acestora, atunci se ajunge pe la 25% din electorat. Dacă pe lîngă aceștia, se mai pune încă o dată voturile furate la alegeri, se poate înțelege clar de ce PSD - ul ajunge la aceste ,,scoruri “. Populația nu se lasă amăgită la dimensiunea la care arată aceste cifre. Dar ticăloșia este mare
Tribul by Ciornei Marian () [Corola-publishinghouse/Science/91671_a_92380]
-
puterii politice are loc în mod pașnic, pe calea alegerilor, cu acordul celor conduși. Reprezentanții poporului sunt aleși, prin vot, ca membri ai autorităților centrale sau locale, pentru o anumită perioadă de timp, numită mandat. Structura puterii politice corespunde opțiunilor electoratului îalegătoriloră. Partidul politic îcoaliția de partide politiceă, care și-a respectat promisiunile electorale, poate fi reales ca partid de guvernământ sau se poate întâmpla ca partidul respectiv să piardă alegerile și să devină partid de opoziție, deoarece alegătorii nu mai
Caleidoscop by P.D. Bâlbă () [Corola-publishinghouse/Science/91786_a_93254]
-
reales ca partid de guvernământ sau se poate întâmpla ca partidul respectiv să piardă alegerile și să devină partid de opoziție, deoarece alegătorii nu mai au încredere în partid și în reprezentanții săi. Corupția și demagogia politică sunt sancționate de electorat. Potrivit principiului istoric „Pleacă ai voștri, vin ai noștri, noi (alegătorii păcăliți, dezamăgiți) rămânem tot ca proștii!” Politicianistul este un oportunist, cu un comportament în afara principiilor, mulate după împrejurări și oameni în scopul satisfacerii unor interese Politicianul are o „rezervă
Caleidoscop by P.D. Bâlbă () [Corola-publishinghouse/Science/91786_a_93254]
-
Demografie și societate, Philippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert • Deschideri spre o istorie a sociologiei, Dumitru Popovici • Devianța socială la tineri, Mihaela Radoi • Epoca maselor, Serge Moscovici • Guvernarea orașului, Thierry Oblet • Identitatea socioculturală a tinerilor, Sabina-Adina Luca • Imaginarul colectiv al electoratului, Adriana Ștefănel • Introducere în sociologia religiilor, Max Weber • Istoria gândirii sociologice. Marii clasici, Gilles Ferreol • Istoria politicilor sociale, Francis Démier • Istoria sociologiei, Charles-Henry Cuin, François Gresle • Mediul penitenciar românesc. Cultură și civilizație carcerală, Bruno Ștefan • Metode de cercetare în științele
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]