3,954 matches
-
și se lipește de cristalinul ochiului meu stâng. Dau de câteva ori din cap, de la stânga la dreapta și-napoi. El își ia privirea de la mine și citește mai departe. Baba-oarba Ai douăzeci și cinci de ani. Și dormi bine noaptea. Te enervează puțin ticăitul ceasului de perete. Dar asta nu-i vreo mare problemă. Iar apoi, omul îți iese în cale, pur și simplu. Iar pe tine te mănâncă-n fund să-i arunci semnalele alea roz bombon. Și-o faci. Mai
Opere cumplite-vol. 2 by Florin Piersic junior. () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1343_a_2707]
-
la taică-su, că el îl trimite. De asta ne strică grădina și umblă ca un bezmetic pe acoperișul casei. Ce tată are! Să le fie rușine la amândoi. Du-te, zise bunicul. Știi că nu am voie să mă enervez. Stau puțin la soare. Se ridică și porni încet, nehotărât. În dreptul butucilor de viță de vie, îndreptă aracii pe care îi deranjasem de la locurile lor. Vino, ce stai acolo, spuse. Eu râdeam, o luam drept glumă. Pe urmă am zbughit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
functie cognitivă. Structura generală a operei literare se înfățișează că o stratificare în adâncime (stratul fonetico-lexical, stratul semantic, cel obiectual, stratul imaginii, cel al narațiunii interioare și exterioare. Fragmentul literar se actualizează istoric prin opera ecranizata. Opera literară: “. . . între timp, enervat că ea asculta cu atenție pasionată, de-i deveniseră ochii strălucitori de tot, ce spunea el, am căutat să prind cu urechea. Îi explică numai în termeni tehnici, și așa cum știa ea, deosebirea dintre motoarele automobilelor franțuzești și cele americane
Creaţia literară şi varianta ei ecranizată. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Adina Durbacă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1357]
-
dat seama că mă calcă alții pe picioare! Tot ce mă interesa era să îmi văd de treabă și să nu încurc pe altcineva! și azi intru în teatru și, de multe ori, se întâmplă să fiu prima! Atunci mă enervez și îmi zic: "De patruzeci și cinci de ani nu ai învățat să vii un pic mai târziu, că nu se oprește Pământul în loc!" — Cât de devreme ajungeți? — Cu cel puțin două ore înainte de spectacol, întotdeauna. — și cum le treceți
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
iar acum, în sfârșit, prinsese aripi. — Dirija Jean-Claude Casadesus... — Isteric. Cumplit. Prefer să îmi amintesc de atunci de Leo Nucci. El a început cariera cu mine, în Fedora, la Teatro Comunale din Bologna. Cânta rolul lui de Siriex și îl enerva, pentru că rolul era destul de mic, iar pe el îl mânca talentul să le facă pe cele mari. știi însă, Bruson a suferit în umbra lui Cappuccilli, Nucci nu putea să iasă din umbra lui Bruson și tot așa în viață
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
la Roma, la Accademia di Santa Cecilia, la Napoli, iar acasă avea probleme. La fel se întâmpla cu Suzanne Sarroca. Eu am văzut-o în Don Carlo, superbă, dreaptă ca o lumânare, cum și-a primit boooo-urile. Prêtre s-a enervat îngrozitor atunci, s-a întors și a strigat Bande de cons, assez! Îi datorez lui Prêtre, pe lângă atâtea spectacole în toată lumea, și felul excelent în care am pregătit în 1994 Dialogurile Carmelitelor la Royaumont. Ar fi trebuit să fie prezentă
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
să lucreze rolul Elisabettei cu mine până la ultima ridicare de deget. Lui Montserrat îi ținea locul Yasuko Hayashi, măritată cu un italian blond și spălăcit, o micuță și-o grăsuță, cu niște mânuțe și micuțe, și grăsuțe, iar Giorgio se enerva cu ea, pentru că nu putea să obțină personajul Mariei așa cum ar fi vrut. În Oedipus Rex, la Scala, 30 de kilograme cântărea costumul de pe mine. Era numai din pietre! Noroc că veneam cu liftul de sub scenă, cântam înțepenită și apoi
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
ăsta la Napoli cu Requiem-ul în memoria tatălui meu, care adora opera?" Cum să îl refuzi pe Giuseppe? și Bonaldo, superbă voce! Când terminam spectacolele, mergeam mereu la masă și el voia să schimbe lumea, ca Don Quijote! Apoi se enerva, dădea câte un pumn în masă de săreau piselli în toate părțile! Frumos mai cânta... Unul dintre Requiem-urile astea a fost cu Samuel Ramey, pe care l-am reîntâlnit apoi în Carmen, aici, la Paris. Eram subțiri amândoi! Mare
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
scandal monstru! Nu aveam timp, așa că bat la ușă. Del Monaco, tot numai un zâmbet, mă poftește înăuntru, mi-o arată pe soția lui și zice: «Iată ce înseamnă să vii cu nevasta la spectacol! Atât de tare m-a enervat, că îmi vine să o arunc la WC și să trag apa după ea!»" — și Franco Corelli se certa cu soția... — El mai puțin, ea era mai nebună, Loretta... Noi am cântat mult împreună. El era adorabil, frumos pe scenă
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
cine sunt și de ce am fost ales pentru a monta acest Boris. Îi anunță, de asemenea, spre nemulțumirea evidentă a asistenței, că este prima mea regie de operă și îi roagă să fie indulgenți cu mine și să nu se enerveze ascultându-mă, pentru că mai am și o viziune ra dicală asupra subiectului. Un murmur dezaprobator prelungit s-a ridicat. Înțepat, un val de orgoliu m-a cuprins instantaneu. Aproape în transă, mă pregateam să le spun clar tot ce gândesc
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
el, mai gravitau vreo cinci-șase asistenți, fiecare cu carnețelul lui. În fiecare zi, nu exagerez, auzeam de la vocișoarele lor: Aici ați pus picio rul altfel decât ieri! Aici ați întors capul altfel decât alaltăieri!" La un moment dat, m-am enervat, i am adunat pe toți și le-am spus: Dacă voi credeți că un artist pune piciorul după carnețelele Dvs., vă înșelați amarnic! Perfecțiunea merge până într un punct." Am repetat atât de mult, încât am făcut bășici la picioare
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
umflat toți pe acolo și, într-o zi, citesc în ziar "ce mare festival, ce important" și toți oamenii care, vezi Doamne, îi făcuseră istoria. Numele meu parcă ar fi fost șters cu cârpa și dat la gunoi. M-am enervat atât de tare, încât m-am apucat să scriu o scrisoare, până când miam dat seama că... nu știu cui s-o adresez. Atunci mi-a venit ideea să o dau presei, dar m-am luat cu altceva și am lăsat-o, deși
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
un spectacol de cinematograf (melodrame ce-mi storceau și mie lacrimi), dar problemele apăreau seara, când cele două femei mă obligau să rămân singur acasă și să mă culc, fiind astfel cu brutalitate exclus din societate. Mă agitam, stăruiam, mă enervam, mă revoltam furios, făceam scandal. În agitația mea isterică, eram în stare să proferez cele mai stupide amenințări și cele mai ridicole șantaje. Mătușă-mea suporta calm „scenele“ mele, însă mama își ieșea din fire, excedată, nu mai știa cum
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
-mi le abia când am devenit scriitor cunoscut, le păstrez și eu până azi, respectându-i pietatea de părinte, dar fără vreo emoție deosebită, căci nu mi evocă mare lucru: tăblița, cu semnele mele încă pe ea, și abecedarul. Mă enerva, în cuprinsul abecedarului, figura băiatului vrednic, săritor să-și ajute mama la treburile gospodăriei, căci pe mine mă țineau părinții de leneș: într-adevăr, nimic nu mă deranja și plictisea mai mult decât să fiu solicitat domestic. Chipul băiatului-model, care
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
încât întrebarea fostului nostru învățător mi s-a părut strivitoare. Dar poate nu această jignire indirectă și involuntară a făcut ca apoi, când ne am reîntâlnit uneori la Casa Scriitorilor, cu paharul de vin în față, Petre Țuțea să mă enerveze și plictisească cu vorbăria lui fără spor, cu ideile lui monomane, răsuflate și lipsite de duh. Ceea ce s-a publicat din el după moarte mi s-a părut inacceptabil, confuz, iresponsabil, fără prezent și viitor, și nu-i pot înțelege
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
să dau și eu ochii cu paiața limbută. Zadarnic! „De ce n-ai venit mai repede, în clipa asta a plecat“, zicea tata - „și cât ar fi vrut madam Fârlifus să te vadă și pe tine...“. Nepotrivire de timpi care mă enerva și dezamăgea din cale afară. Tata mă fermeca însă în copilărie povestindu-mi de spectacolul la care asistase el însuși demult, cu Chantecler de Edmond Rostand, dat de o trupă franceză în turneu în România. Câțiva ani buni de joacă
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
ea însăși „poetă“, care, dând excesivă importanță activității sale literare, avea obiceiul ca adesea, când o căuta vrând s-o viziteze o prietenă sau o cunoștință, să pună servitoarea să spună: „Doamna nu primește astăzi, fiindcă creează.“ Pe mama o enerva din cale-afară un procedeu de care se ciocnise nu o dată: fata popii din Diug (bunicul meu) și fata învățătorului din Târlișua (tatăl romancierului) făcuseră parte din același cerc de domnișoare rusticane, din epoca dinainte de Unire, care frecventau în comun, câteodată
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
bani să te faci bogat, dar acum cu mult teai umilit și la codru ai ieșit ce credeai că noi suntem niște curci plouate, cu flinte ruginite-n spate? La moarte te gândești sau cu mine vorbești, când m-oi enerva, pe toți trei vă voi spânzura. Bucur Haide vorba să lăsăm și un cântec să cântăm! Un cântec de unire pentru a noastră întâlnire. Haiducii cântă Peste cea pădure deasă Mare ploaie se mai lasă Nu știu ploaie sau ninsoare
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
idealului de cultură, pe care ea îl afirmă în legătură cu destinul spiritual al omului. Dacă Biserica n-ar exista, demonii n-ar avea împotriva cui să lucreze și nici inteligența demonizată. Iisus Hristos a adus „sabia” în această lume. Prezența lui enervează și înverșunează spiritul demonic. Afirmația lui îndârjește negația și stârnește caricatura. În tendința de caricatură a culturii moderne trebuie să citim incapacitatea funciară a spiritului demonic în fața puterii lui Iisus Hristos. Creatura nu poate distruge pe Dumnezeu și revolta ei
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
bani să te faci bogat, dar acum cu mult teai umilit și la codru ai ieșit ce credeai că noi suntem niște curci plouate, cu flinte ruginite-n spate? La moarte te gândești sau cu mine vorbești, când m-oi enerva, pe toți trei vă voi spânzura. Bucur Haide vorba să lăsăm și un cântec să cântăm! Un cântec de unire pentru a noastră întâlnire. Haiducii cântă Peste cea pădure deasă Mare ploaie se mai lasă Nu știu ploaie sau ninsoare
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
operatorul își face cadrul într-un anumit fel sau de ce e nevoie să te miști într-un anumit fel în timpul intervenției. Trebuie să descoperi și partea tehnică a televiziunii, chiar dacă vorbim aici de mufe, cabluri și sateliți, ca să nu te enervezi atunci când ratezi o intervenție crucială pentru că tehnicianul de pe fly n-a putut prinde satelitul. Trebuie să știi totul. Nu multe. Totul. Viața pe teren te pune în atât de multe situații neprevăzute, încât primul lucru pe care trebuie să îl
TRANSMISIUNEA ÎN DIRECT by ANA-MARIA NEAGU () [Corola-publishinghouse/Science/861_a_1560]
-
exagereze, să nu mintă. Să renunțe la ticuri verbale... ce să vă mai spun, trebuie să vă mai spun, nu știu ce să zic, din astea. Să aibă umor. A.N.: Trebuie să arate bine? C.A.: Trebuie să arate decent. Mă enervează când îi văd la televizor cu fular în dungi, sacou în carouri și eventual cămașă înflorată. Se vede când ești trendy, dar și când nu știi să te îmbraci. A.N.: Te-ai simțit vreodată descurajată să mai faci live
TRANSMISIUNEA ÎN DIRECT by ANA-MARIA NEAGU () [Corola-publishinghouse/Science/861_a_1560]
-
eu eram atunci la început și am vrut să-l surprind pe reportofon și bineînțeles că reportofonul nu funcționa așa de bine pe cât mă așteptam eu și parte din discursul lui extrem de savuros n-a fost înregistrat. Întotdeauna m-au enervat foarte tare oamenii politici care cred că și-au depășit condiția. Și eu am povești din astea. Vezi tu, la mine n-a fost neapărat cu adrenalină de genul cum a avut Cosmin, dar, spre exemplu, prima primă din viața
TRANSMISIUNEA ÎN DIRECT by ANA-MARIA NEAGU () [Corola-publishinghouse/Science/861_a_1560]
-
că și-au depășit condiția. Și eu am povești din astea. Vezi tu, la mine n-a fost neapărat cu adrenalină de genul cum a avut Cosmin, dar, spre exemplu, prima primă din viața mea am primit-o pentru că am enervat un prim ministru. C.S.: Revenind la frică și la situații în care nu știi ce să faci, mi-am amintit acum o fază din Sri Lanka la tsunamiul din 2004. Am mers acolo cu un avion al armatei române, am făcut
TRANSMISIUNEA ÎN DIRECT by ANA-MARIA NEAGU () [Corola-publishinghouse/Science/861_a_1560]
-
se oferă să intervină: „Ascultă Michel. După părerea mea Ilana are probleme. Sa văzut pe ea când a venit aici în vizită. Sută la sută normală na fost niciodată dar acum a coborât poate sub cincizeci la sută. Nu te enerva Michel știi că ești un om bun și de treabă însă greșeala ta e că toți trebuie să fie exact ca tine și cine nu-I ca tine nu-i om. Tot binele pe care lai făcut lui Ilana și
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]