6,495 matches
-
XIV-lea în Franța, fiecare Domn zicea: „Statul sunt eu!", și căuta procedee să nu se dezică. La 1782, la moartea Episcopului Inochentie, domnul fanariot, Constantin Mavrocordat, a despoiat Episcopia de „toată averea ei mișcătoare și nemișcătoare, atât proprie a Episcopiei cât și a particularilor", care obișnuiau să încredințeze episcopilor spre păstrare micile lor capitaluri. Aceasta deoarece contrar legilor civile și canonice, fanarioții și slujitorii lor, inclusiv legiștii făceau, ca în caz de deces, averea ierarhilor în loc să rămână Mitropoliei, Episcopiei ori
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
a Episcopiei cât și a particularilor", care obișnuiau să încredințeze episcopilor spre păstrare micile lor capitaluri. Aceasta deoarece contrar legilor civile și canonice, fanarioții și slujitorii lor, inclusiv legiștii făceau, ca în caz de deces, averea ierarhilor în loc să rămână Mitropoliei, Episcopiei ori mânăstirilor de unde primiseră metania, rămânea statului. În felul acesta adevărații proprietari rămâneau în ruină, sărăcie și mizerie. Moralitatea unei astfel de justiții a fost preluată și de către domnii pământeni care, prin Ministerul de Culte s-au tot înfruptat de la
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
au tot înfruptat de la proprietari până în anul 1843, când, în cazul marilor demnitari ai clerului, moștenirea s-a lăsat Departamentului bisericesc. Urmașul în scaunul episcopal de la Huși al lui Inochente, Iacob Stamate, instalat la 18 decembrie 1782, ajuns în casele Episcopiei și constatând starea jalnică în care fanariotul adusese biserica, a poruncit „să se facă un pomelnic mare de lemn în care a scris numele Episcopilor și a Domnitorilor care au fondat și înzestrat Episcopia iar în fruntea pomelnicului a scris
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
18 decembrie 1782, ajuns în casele Episcopiei și constatând starea jalnică în care fanariotul adusese biserica, a poruncit „să se facă un pomelnic mare de lemn în care a scris numele Episcopilor și a Domnitorilor care au fondat și înzestrat Episcopia iar în fruntea pomelnicului a scris cu litere mari fapta cea hoțească a lui C. Mavrocordat": „Pomelnicu a fericiților ctitori a Sfintei Episcopii Huși. Ce s-au prefăcut din porunca Preasfinției sale Kyrio Kir Iacovu când au intrat episcop la
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
mare de lemn în care a scris numele Episcopilor și a Domnitorilor care au fondat și înzestrat Episcopia iar în fruntea pomelnicului a scris cu litere mari fapta cea hoțească a lui C. Mavrocordat": „Pomelnicu a fericiților ctitori a Sfintei Episcopii Huși. Ce s-au prefăcut din porunca Preasfinției sale Kyrio Kir Iacovu când au intrat episcop la leat 1782 Decembrie 18 în vremea când Alexandru Constantin Mavrocordat Voievod, la moartea fratelui Episcop Inochentie, au prădat Episcopia Huși până în scândură și
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
fericiților ctitori a Sfintei Episcopii Huși. Ce s-au prefăcut din porunca Preasfinției sale Kyrio Kir Iacovu când au intrat episcop la leat 1782 Decembrie 18 în vremea când Alexandru Constantin Mavrocordat Voievod, la moartea fratelui Episcop Inochentie, au prădat Episcopia Huși până în scândură și a aruncat-o în grea datorie de 75 pungi de bani". Defăimarea era spre știința generațiilor următoare, dar cele 75 pungi de bani care însemnau atunci 37500 lei plătite de episcopul Iacov, era truda populației Eparhiei
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
fapt". În anul următor, 1787, când Iacov fanariotul a murit la Focșani, unde a și fost înmormântat, așa de mare a fost indignarea clerului asupra episcopului lui, încât l-au considerat „total nevrednic a avea mormântul la un loc cu episcopii legiuiți". Nici biserica nu rămânea pasivă când era vorba de strâns venituri de la populație. După ce vatra târgului Huși a devenit proprietatea Episcopiei, târgoveții au fost aspru asupriți de către oamenii Episcopului Iacov Stamate și ei s-au adresat cu răvașe noului
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
indignarea clerului asupra episcopului lui, încât l-au considerat „total nevrednic a avea mormântul la un loc cu episcopii legiuiți". Nici biserica nu rămânea pasivă când era vorba de strâns venituri de la populație. După ce vatra târgului Huși a devenit proprietatea Episcopiei, târgoveții au fost aspru asupriți de către oamenii Episcopului Iacov Stamate și ei s-au adresat cu răvașe noului domn Alexandru Ioan Mavrocordat, cerându-i curmarea abuzurilor. La 2 aprilie 1785 domnul scria că „sfinția sa kyr Iacov îi supără fără dreptate
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
și îi lasă la cel cu stupii până în primăvară și apoi îi ia". Dând jalbele în cercetare și după consultarea stării din țară și cunoașterea voinței „amândoura părțile", Domnul a hotărât: „chirie a fiecărei dughene să dea stăpânul dughenei la episcopie din 10 bani - unul, gospodarul care șede în vatra târgului să dea numai câte un leu, cum dau cei de la Galați care au case pe locul mănăstirii Sf. Spiridon, iar la crâșme fiind chiverniseala lor să nu dea nimic; nici
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
pe locul mănăstirii Sf. Spiridon, iar la crâșme fiind chiverniseala lor să nu dea nimic; nici femeile sărace, fără bărbați și feciori, nu vor da nimică; dejma de vin să o dea cu vadra ce vor vinde la neguțători - și Episcopia să o ducă unde va vrea iar nu târgoveții. Stupii să-i numere la vreme și de nu vor fi într-o prisacă 50, va lua Episcopia câte o para de stup, iar de vor fi 50, să ia un
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
de vin să o dea cu vadra ce vor vinde la neguțători - și Episcopia să o ducă unde va vrea iar nu târgoveții. Stupii să-i numere la vreme și de nu vor fi într-o prisacă 50, va lua Episcopia câte o para de stup, iar de vor fi 50, să ia un stup de sămânță și în acea toamnă să-l ridice din prisacă; dejma din popușoi, când se vor începe a culege păpușoaiele, să aibă a trimite episcopia
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Episcopia câte o para de stup, iar de vor fi 50, să ia un stup de sămânță și în acea toamnă să-l ridice din prisacă; dejma din popușoi, când se vor începe a culege păpușoaiele, să aibă a trimite episcopia să măsoare cu prăjina fiecare ogor, fiind de față omul, cel cu ogorul, și din 10 prăjini va lua una, după obicei, și câte prăjini se vor veni, să le ia într-un capăt, și episcopia să-l culeagă și
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
să aibă a trimite episcopia să măsoare cu prăjina fiecare ogor, fiind de față omul, cel cu ogorul, și din 10 prăjini va lua una, după obicei, și câte prăjini se vor veni, să le ia într-un capăt, și episcopia să-l culeagă și să și-l ridice de pe ogor...” În anii următori, când de la 1806 și până la 1812, Moldova a fost ocupată de ruși, în luptele cu turcii, iar pacea încheiată în București fiind total neconvenabilă Moldovei, ea pierzând
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
și să și-l ridice de pe ogor...” În anii următori, când de la 1806 și până la 1812, Moldova a fost ocupată de ruși, în luptele cu turcii, iar pacea încheiată în București fiind total neconvenabilă Moldovei, ea pierzând jumătate din teritoriu, Episcopia de Huși pierzând și ea ținuturile de peste Prut - Lăpușna sau Orheiul, Soroca, Codrul și Greceniirămânând numai cu ținutul Fălciului, a fost bun prilej pentru episcop să ceară Divanului domnesc al lui Scarlat Alexandru Calimachi Vodă ajutor pentru ieșirea din sărăcie
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
parale să ia de toată vadra de rachiu sau horilcă ce se va vinde iarăși de către oricine în cuprinsul vetrei târgului, și nimenea să nu înceapă vase cu vin sau rachiu - horilcă ca să vândă fără a înștiința mai înainte pe Episcopie". Hrisovul reglementa și alte datorii ale târgoveților către Episcopie, era dat la Iași, purta data de 13 iunie 1813, în a doua Domnie a lui Scarlat Calimachi Vodă, care avea ca noutate, introducerea pentru prima oară a epitetului de „Preasfințit
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
horilcă ce se va vinde iarăși de către oricine în cuprinsul vetrei târgului, și nimenea să nu înceapă vase cu vin sau rachiu - horilcă ca să vândă fără a înștiința mai înainte pe Episcopie". Hrisovul reglementa și alte datorii ale târgoveților către Episcopie, era dat la Iași, purta data de 13 iunie 1813, în a doua Domnie a lui Scarlat Calimachi Vodă, care avea ca noutate, introducerea pentru prima oară a epitetului de „Preasfințit" - numelui Episcopului, după influența rusească, până atunci fiind folosit
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
asuprirea târgoveților, la alte jalbe, cum se întâmplase și mai înainte... Jeluire face și episcopul, iar Domnia dispune ispravnicilor din ținut să meargă la fața locului, să facă „cu cuvântul" pe târgoveți să se supună, mai ales că, între timp, Episcopia le mai scăzuse din dările hotărâte. La 1816 episcopul Meletie se jeluiește și cere Domnului să-i hărăzească și „venitul cotului" din târg, care se lua de la măsurarea vinului și rachiului, iar Scarlat Alexandru Calimachi încuviințează la 18 martie ca
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
le mai scăzuse din dările hotărâte. La 1816 episcopul Meletie se jeluiește și cere Domnului să-i hărăzească și „venitul cotului" din târg, care se lua de la măsurarea vinului și rachiului, iar Scarlat Alexandru Calimachi încuviințează la 18 martie ca Episcopia să ia „câte 20 parale de butea de rachiu sau horilcă, și câte 10 parale de vasul cu vin, de la toate vasele ce se vor măsura cu cotul în acel târg", obligând Episcopia de a avea cotarii ei, „cu coturi
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Alexandru Calimachi încuviințează la 18 martie ca Episcopia să ia „câte 20 parale de butea de rachiu sau horilcă, și câte 10 parale de vasul cu vin, de la toate vasele ce se vor măsura cu cotul în acel târg", obligând Episcopia de a avea cotarii ei, „cu coturi drepte, să se facă măsurătura dreaptă". Cum se întâmpla adesea, asemenea biruri au făcut pe unii târgoveți să se opună Episcopiei. Astfel, sunt citate cazurile a câtorva persoane din Huși - Gavril Miloș, Costachi
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
toate vasele ce se vor măsura cu cotul în acel târg", obligând Episcopia de a avea cotarii ei, „cu coturi drepte, să se facă măsurătura dreaptă". Cum se întâmpla adesea, asemenea biruri au făcut pe unii târgoveți să se opună Episcopiei. Astfel, sunt citate cazurile a câtorva persoane din Huși - Gavril Miloș, Costachi Șendrea și Dimitrie Iuga - care întărâtă obștea târgului să nu recunoască Episcopiei drepturile acordate ei de domnie asupra târgului. Episcopul Meletie capătă însă de la Sandu Sturza, domnul Moldovei
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
măsurătura dreaptă". Cum se întâmpla adesea, asemenea biruri au făcut pe unii târgoveți să se opună Episcopiei. Astfel, sunt citate cazurile a câtorva persoane din Huși - Gavril Miloș, Costachi Șendrea și Dimitrie Iuga - care întărâtă obștea târgului să nu recunoască Episcopiei drepturile acordate ei de domnie asupra târgului. Episcopul Meletie capătă însă de la Sandu Sturza, domnul Moldovei, întărire pentru îndepărtarea din târg a instigatorilor care aveau reședință acolo nu de mult. Ordinul n-a mai fost pus în aplicare pentru că. „provocatorii
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
în frică”. Până în anul 1831 când, aceleași persoane de la 1824căminarul Georgie Vasiliu, paharnicul Gavriil Miluș, clucerul Ioan Mardare, serdarul Dimitrie Iuga, paharnicul Costache Șendrea s-au ridicat cu alte tânguiri asupra nedreptăților ce li s¬ar fi făcut târgoveților de episcopie. Ei reclamau că la Huși nu e nici o autoritate civilă care „să judece locuitorii în certurile lor reciproce", în „chestiuni de locuri, de îngrădiri" etc., judecata se făcea la Episcopie de dichiul acesteia care „pedepsea pe vinovați cu închidere la
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
asupra nedreptăților ce li s¬ar fi făcut târgoveților de episcopie. Ei reclamau că la Huși nu e nici o autoritate civilă care „să judece locuitorii în certurile lor reciproce", în „chestiuni de locuri, de îngrădiri" etc., judecata se făcea la Episcopie de dichiul acesteia care „pedepsea pe vinovați cu închidere la gros și punerea în butuci". Jeluitorii cereau judecată administrativă, căci isprăvnicia fiind la Fălciu, este „departe de Huși, cale de 8 ceasuri". Prefectura și isprăvnicia aveau să fie strămutate de la
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
isprăvnicia fiind la Fălciu, este „departe de Huși, cale de 8 ceasuri". Prefectura și isprăvnicia aveau să fie strămutate de la Fălciu la Huși, după aplicarea Regulamentului Organic, în 1834, când Hușii au devenit Capitală de ținut. Cearta dintre târgoveți și episcopie s-a reluat în 1839 - sub domnul Mihai Sturza - și nu s-a potolit, cum s-a mai subliniat, până în anul 1847, când s-au despărțit cele două proprietăția orașului Huși de a Episcopiei. Se înțelege din cele de mai
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
de ținut. Cearta dintre târgoveți și episcopie s-a reluat în 1839 - sub domnul Mihai Sturza - și nu s-a potolit, cum s-a mai subliniat, până în anul 1847, când s-au despărțit cele două proprietăția orașului Huși de a Episcopiei. Se înțelege din cele de mai sus, că până la legea promovată de Mihai Sturza la 1844, biserica a avut o poziție privilegiată în statul Moldovei. Nesupusă la nici un control din partea organelor statului, ea era un stat în statul Moldovei. Legea
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]