4,405 matches
-
Valentin, fratele lui Claire Cintré, să supraviețuiască duelului. Nu Îi plăcu recomandarea stângace făcută de Compton, dar, pentru că mintea lui activă nu putea ignora subiectul, găsi curând o cale mai satisfăcătoare de a obține același efect. Îi expedie urgent o epistolă entuziastă lui Compton, promițând să Îi trimită rapid și noul act, dar sarcina se dovedi mai complicată și mai lungă decât anticipase, necesitând multe mici modificări În primele trei acte, pentru a le face compatibile cu cel de-al patrulea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
dulce pentru orgoliul rănit decât tributul adus de un tânăr inteligent și dăruit, deferența arătată de discipol maestrului. Morton Fullerton ducea omagiul la extrem, imitând stilul lui Henry atunci când Îi scria, incluzând fraze Întregi dintr-un articol publicat Într-o epistolă proprie, fapt pentru care Henry se simți dator să Îi administreze un ușor reproș. În fond, ce-i mult nu-i bun. Scrisoarea sosise de la Paris, unde Fullerton fusese trimis la Începutul anului să lucreze la biroul ziarului The Times
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
mi s-a părut foarte dramatic. Desigur, accept În totalitate afirmația că, față de ceea ce te interesează pe tine (singurul lucru care contează aici), mă aflu În eroare. Este suficient că nu-ți place subiectul și Îl vom abandona pe loc.“ Epistola Îndurerată dar demnă avu efectul, mulțumitor Într-o oarecare măsură, de a-l face pe Compton să Își retragă sau să Își mai modereze criticile printr-o replică promptă. Bineînțeles că nu avusese intenția de a respinge piesa de la bun
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
aceasta condescendentă provocă o nouă scrisoare, mult mai lungă, din partea lui Henry, curpinzând Întreaga istorie a negocierilor cu privire la piesă, pentru a demonstra că, pe parcursul lor, nimic nu Îl pregătise pentru obiecția fundamentală pe care Daly o făcuse În ultima clipă. Epistola aceasta era Însă mai mult menită să Îi aducă lui Însuși satisfacție și ușurare, decât să Îi provoace lui Daly remușcarea sau măcar jena. Individul era, după cum Îi declară lui Elizabeth Robinson, un mizerabil. Amiciția lui cu tânăra aceasta evoluase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
imens de Îmbucurătoare. Pe data de 29, le scrise lui William și lui Alice: „Nu am petrecut niciodată un Crăciun atât de plăcut În egoismul lui, În vidul vesel lăsat de fuga socială aproape universală către țară“. Spre sfârșitul lungii epistole, relata și prăbușirea montării cu Calea doamnei Jasper, afirmând că fusese ușurat să rupă relațiile cu mizerabilul, cu Daly. „Cu toate acestea, a fost pentru mine motiv de profund dezgust și dezamăgire“ - recunoscu el - „o risipă de răbdare și muncă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
nerealizarea lor cu neputință de Îndurat. Dar nu găsi nici urmă de scrisoare, sau vreo scrisoare cu caracter intim primită de la el. Se vedea că Își ținuse cu conștiinciozitate legământul de a distruge corespondența dintre ei, căci supraviețuiseră doar câteva epistole scurte, recente, majoritatea bilete banale referitoare la planificata lui vizită la Veneția. Le distruse și pe acelea: bănuiala că amânările repetate ale vizitei ar fi contribuit la starea ei de depresie continua să Îl macine. Dar descoperirea care Îl tulbură
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
interdicția nu se aplică și autorilor“. Avea plicuri de la numeroși alți prieteni și binevoitori: Gosse (care Îi confirma schimbarea planurilor pentru seara aceea), Elizabeth Robins, dna Hugh Bell, Mary Ward, Henry Harland, Jonathan Sturges și Morton Fullerton. Îl impresionă o epistolă de la Minnie Bourget, de la Paris, care auzise despre piesă de la o prietenă din America, o oarecare doamnă Edith Wharton, care afirma că este o admiratoare și Îi trimitea, prin intermediar, urări de bine. Cei care nu erau peste hotare În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
de gestul acesta, În ceasurile nedormite din miez de noapte, se frământa cu gândul că Marion ar putea, În ultima clipă - actorii erau ființe atât de inconstante și de impulsive - decide să Îl omită sau să Îl modifice. Va trimite epistola prin curier la intrarea actorilor de la St James, unde ea o va găsi la sosire, mai târziu În după-amiaza aceea. Cu toate că ar fi putut foarte bine să o ducă el Însuși, În drum spre casă, așa cum se spunea că aduce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
dureroasă și plăcută. Pe de o parte, i se reamintea În felul acesta, permanent, de Înfiorătoarea experiență de la premieră; pe de alta, era mișcat de entuziasmul aparent real al multora dintre corespondenți față de Guy Domville. Una dintre cele mai dureroase epistole pe care trebui să le scrie fu cea către William și Alice, În care se consideră obligat să acționeze ca propriul său apărător, pentru că ei nu avuseseră un contact direct cu piesa, chiar dacă vor fi auzit, cu siguranță, despre controversele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
la National Gallery. (Henry izbucni În râs, bătând cu bastonul În pământ.) Mai mulți preoți s-au oferit să Îmi explice de ce greșesc fiind liber cugetător și să mă convertească la bisericile respective. („Inevitabil!“ exclamă Henry.) Și am primit o epistolă de la un domn din Virginia, care mă Întreba cu curiozitate sinceră care a fost natura exactă a relației dintre Trilby și Svengali În timp ce o plimba prin sălile de concert europene, prezentând-o drept La Svengali. — Și ce i-ai răspuns
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
am auzit de ea, spune dna James. Împotriva propriei voințe, este impresionată atât de numărul mesajelor, cât și de calitatea expeditorilor. Henry Însă pare să-și fi pierdut interesul față de onoruri. Închide ochii cu o expresie plictisită când Îi citește epistolele și Îi Împinge iritat mâna la o parte când Încearcă să Îi arate numele și semnăturile de la sfârșitul lor. În cele din urmă, renunță la efortul neproductiv și Îi cere lui Burgess să mute canapeaua lui Henry lângă fereastra salonului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
scrisori sunt amestecate, ca și cum ar fi fost puse grămadă neglijent sau În pripă, astfel că, după cină, În aceeași zi, Harry Își Întreabă mama și sora dacă nu doresc să le așeze În ordine. Sarcina li se pare interesantă, chiar dacă epistolele Însele nu sunt la fel de interesante, cu excepția micilor desene cu care sunt drăgălaș ilustrate. Este limpede că Du Maurier a fost un om cumsecade, devotat lui Henry, dar nu și o minte tocmai strălucită și fără un stil prea grozav În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
stoicismul unui clubman; ieri am constatat că afișa doar o mască. Omul a fost rănit, blessé. În biroul meu, În fața unui Maraschino 1934, Învăluit În fumul tonic al havanelor, omul și-a scos toate măștile. Înțeleg ce-l neliniștește. Publicarea epistolelor scrise de Moncha ar da o grea lovitură societății. Căci e o femeie hors concours, dragă prietene: frumusețe fizică, avere, noblețe, loc În societate, ce mai, un spirit modern Într-un vas de Murano. Îndurerat, Carlos Anglada insistă asupra faptului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
Gervasio Montenegro). (arhit.) Piață. Numele Oportet & Haereses dat tipografiei și editurii la care este corector don Wenceslao Zalduendo se face ecoul celebrelor vinuri de Porto și Jerez. Dar, ca din Întâmplare, oportet et haereses sunt și primele cuvinte ale unei epistole a Sfântul Pavel. Bulevard. Lăncieri. Aluzie la celebrul volum de evocări, intitulat Anatole France en pantoufles. * Poreclă drăgăstoasa dată lui H. Bustos Domecq În intimitate (nota lui H.B.D.). . ** Atare cuvânt e o greșeală. Împrospătează-ți memoria, don Montenegro. Eu nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
să se implementeze puțin mai tîrziu acel crud obiect, sula, și nu doar la figurativ. O scrisorică pe care directorul revistei susține c-ar fi primit-o din mîinile tremurînde ale unui evreu, Îl determină să aștearnă cu năduf următoarele: „Epistola acestei vietăți neevoluate mă face să-mi reconsider multe opinii legate de suferințele evreimii de-a lungul secolelor, incluzînd aici și holocausturile și pogromurile imaginare”. Sublinierea lui. Așa că zic: Neacșule, nu te mai spăla cu săpun imaginar. Mircea Dumitrescu semnează
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
cunoscut un bărbat care nu era bun de nimic, nici măcar în pat. Sunt rea, în clipele acelea nu credeam asta, dar, când n-a mai mers între noi, am știut de ce, mă urmărea pretutindeni ore întregi, îmi telefona, îmi scria epistole jalnice, mă exaspera pur și simplu! După el a fost altul, mic și cu ochii verzi, deși nu pot să sufăr bărbații cu ochii verzi. M-a chemat într-o zi în garsoniera lui, era clar pentru ce. Un arivist
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
A doua epistolă a lui Ioan $1 1. Prezbiterul, către aleasa Doamnă și către copiii ei, pe carei iubesc în adevăr și nu numai eu, ci toți cei ce cunosc adevărul, 2. pentru adevărul acesta care rămîne în noi, și care va fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85048_a_85835]
-
Constantinopol, și către Sf. Simplicanus din Milano. În afara corespondenței personale între Episcopi, mai exista și corespondența dintre Biserici, în special pornind de la cele mai importante către cele care țineau de acestea. Preoții și laicii își jucau fiecare rolul în scrierea epistolelor, care erau citite în adunările publice, cu ocazia zilelor de sărbătoare; scrisorile Sf. Petru, Sf. Pavel, Sf. Ioan, Sf. Iacob, Sf. Iuda constituie astăzi părți ale Scripturilor canonice. Papii Clement și Soter au scris către Biserica din Corint; Sf. Ignațiu
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
obținut deja, ei nu vor putea niciodată să simtă marea dorință de menținere a corespondenței spirituale cu ceilalți episcopi. Atunci cînd o persoană este absorbită de cele materiale, prea puțin timp și prea puțină voință îi mai rămîn să scrie epistole ecleziastice vii și adevărate. Este necesară o dispoziție și o atitudine spirituală cu totul diferită pentru ca Episcopii să reușească să păstreze într-un anume fel uniunea și să țină corespondența, iar scrisorile lor să nu fie pline de acele titluri
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
așa chip încît i-ar fi fost greu oricui să nu îl respecte". Scriind apoi Bisericii din Magnesia, îi laudă pe acei preoți într-un fel deosebit pentru că îi dau ascultare Episcopului Damasus, "deși acesta este atît de tînăr". În epistola către efeseni, după ce s-a înălțat la Cer acel sfînt Episcop Onesim, îl laudă mult, pentru că "toți erau strîns uniți în jurul lui, iar prezbiteriatul (πρεσβιτέπιου), deci Clerul, era puternic; și pentru că harul îi făcea să se regăsească întru Isus Cristos
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
aceste lucruri în cuvintele pe care li le adresa propriilor săi enoriași: "Sîntem creștini pentru noi, iar Episcopii pentru voi" (Slujbe 359) (cf. Slujbe, 340, PL, 38, 1483. "Vobis enim sum episcopus, vobiscum sum christianus"). 109 Sf. Ciprian, într-o epistolă scrisă pe cînd se ascundea, într-o perioadă de persecuție, motivează prin singurătate faptul că nu a răspuns unei scrisori pe care i-o trimiseseră unii dintre preoții săi: "Căci, spunea el, la începutul episcopatului meu stabilisem să nu iau
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
I: Nullus invitis detur Episcopus (Ep. 2). Sf. Leon: Qui praefuturs est omnibus, ab omnibus eligatur (Ep. 14). 254 Sentința solemnă a întregii antichități: ex presbyteris ejusdem ecclesiae, vel ex diaconibus optimus eligatur. (Sf. Leon, ep. 14). Inocențiu I, în epistola către Sinodul din Toledo (cap. I)) condamnă cazul lui Rufinus: qui contra populi voluntatem et disciplinae rationem Episcopum locis abditis ordinaverat. 255 Cît de dorit ar fi fost ca să cunoască toți cît mai bine, principi și supuși, în ce constă
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
În-tâi tre' să ai pă-cate! Omul tre' să fa-că pă-cate, ca să aibă ce să-i fie iertat, măi Vladi-mire! Cu sângele pus în mișcare de unul, două sau trei pahare de scotch, Vladimir își aduse aminte de o teză din Epistolele Sfântului apostol Pavel, prelucrând-o în felul următor: Păi da, fiindcă trebuie să fii ori cald, ori rece! Nu e bine să fii nici cald, nici rece! Nae, cu fața lui cenușie, îmbujorată de tot, după unul, două sau trei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
aproape de sinceritate. Așa că am continuat. Eram În ultimele zile de campanie, așa că, Îmbărbătați de succes, am Întețit atacul epistolar. Umblam pe străzi, căutând locuințele politicienilor. Voiam să punem noi scrisorile În cutia poștală, ne temeam că secretarele ocroteau candidații de epistolele cu adresant necunoscut. Ne chinuiam să fim citiți, ca niște autori care oferă gratuit cărți la lansare. Speram să se mai Întâmple ceva care să ne scoată În lume. Nu era ușor, adresele politicienilor nu erau de uz public. Pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220]
-
pe care-o vom adopta noi, Însă el era și cel mai absorbit de poezie, de scris, nu putea face mai mult de-atât, nici nu cred că-și dorea. Ar mai fi apoi Întâmplările din campania la locale, când epistolele noastre au avut un neașteptat ecou, când reacția lui Pârvu, fostul meu profesor, cel care interpretase chestionarul nostru ca pe o amenințare cu moartea, ne-a indicat un drum al subversivității facile și, până la un moment dat, amuzante. PARTEA A
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220]