KorAP: Find »[drukola/base=fațadă & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...136 137 138 ...243 >

6,056 matches

Corola-website/Law/185639_a_186968

urmează: ... a) clădirile distanțate spațial de celelalte clădiri amplasate în aceeași curte - lot de teren, precum și clădirile legate între ele prin pasarele sau balcoane de serviciu; ... b) clădirile alipite, situate pe loturi alăturate, care au sisteme constructive și arhitectonice diferite - fațade și materiale de construcție pentru pereții exteriori, intrări separate din stradă, curte sau grădină - și nu au legături interioare. ... (5) Adresa domiciliului fiscal al oricărui contribuabil, potrivit prevederilor prezentului punct, se înscrie în registrul agricol, în evidențele compartimentelor de specialitate

NORME METODOLOGICE din 22 ianuarie 2004 (*actualizate*) de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal. In: EUR-Lex (2004) [Corola-website/Law/185639_a_186968]
Corola-website/Law/187153_a_188482

iernii de aportul caloric al razelor Soarelui, în interiorul spațiului construit orientat spre Sud, este necesar să apreciem adâncimea logiilor, balcoanelor sau a copertinelor și dimensiunea golurilor implicit înălțimea parapetului ferestrelor. Același lucru trebuie urmărit pentru prevenirea impactului razelor Soarelui asupra fațadelor orientate Sud, în perioadele de caniculă. Dacă notam cu L adâncimea logiei, balconului sau a copertinei și cu H înălțimea cunoscută a golului atunci putem afla dimensiunea L utilizând următoarea formulă de calcul: L = H(tg)f2â, unde a este

METODOLOGIE*) din 1 februarie 2007 de calcul al performantei energetice a cladirilor - Anexa nr. 1. In: EUR-Lex (2007) [Corola-website/Law/187153_a_188482]
este chiar latitudinea locului Tehnologiile brise-soleil-urilor orizontale sau verticale se bazează pe această formulă. Pentru cazurile nefavorabile întâlnite mai ales în arhitectură care trebuie să răspundă constrângerilor impuse de contextul locului, în condiții de orientare Vest și de supraîncălzire a fațadei sunt insuficiente și nerecomandate elemente de umbrire orizontale sau verticale. Este necesara combinarea acestor două elemente concomitent cu inclinarea lor în plan orizontal sau vertical. Se recomandă consultarea unei hărți a însoririi, care pune în evidență cele două coordonate importante

METODOLOGIE*) din 1 februarie 2007 de calcul al performantei energetice a cladirilor - Anexa nr. 1. In: EUR-Lex (2007) [Corola-website/Law/187153_a_188482]
și azimutul specifice unor latitudini într-un ecart de 5°, pentru fiecare lună a anului și pentru fiecare oră a zilei. Construcția grafică care combină unghiul de umbrire orizontal cu unghiul de umbrire vertical poartă numele de mască umbririi. Proiectarea fațadelor umbrițe se poate realiza și cu ajutorul unor programe de calculator specializate. Tehnologiile de umbrire fixe reprezintă un compromis și sunt indicate cele reglabile mecanic pentru a realiza o umbrire eficientă. Din studii a reieșit că utilizarea jaluzelelor și obloanelor salvează

METODOLOGIE*) din 1 februarie 2007 de calcul al performantei energetice a cladirilor - Anexa nr. 1. In: EUR-Lex (2007) [Corola-website/Law/187153_a_188482]
control (suprafețe separatoare, ecrane flexibile, ecrane rigide, filtre solare, elemente obturante). I.7.4.3. Mărimea, poziția și caracteristicile ferestrelor În funcție poziția suprafeței vitrate, iluminatul natural se clasifică în (Anexă A7.1): - iluminat lateral - suprafață vitrata este inclusă în fațadă (verticală) - iluminat zenital - suprafață vitrata se află la partea superioară (orizontală) a unui spațiu interior - iluminat global - suprafețe complexe, de tip seră Există o variație semnificativă a nivelului de iluminare naturală în funcție de dispunerea ferestrelor: lateral pe o parte, lateral pe

METODOLOGIE*) din 1 februarie 2007 de calcul al performantei energetice a cladirilor - Anexa nr. 1. In: EUR-Lex (2007) [Corola-website/Law/187153_a_188482]
I.7.4.5. Efectele de reflexie Efectele de reflexie ce pot influența aportul de lumină naturală într-un spațiu provin din trei mari categorii: - mediul exterior neconstruit - vegetație, dalaje, trotuarul de gardă al construcției, suprafețe de apă, fântâni arteziene - fațadele construcțiilor învecinate - finisajul fațadelor învecinate (reflectanta mare pentru culori deschise, pastelate), elemente reflectante (panouri sticlă, placaje metalice etc.) - elemente ale clădirii studiate - elemente constructive de protecție solară dispuse la exterior, dimensiunile ferestrelor I.7.4.6. Distribuția luminii - controlată prin

METODOLOGIE*) din 1 februarie 2007 de calcul al performantei energetice a cladirilor - Anexa nr. 1. In: EUR-Lex (2007) [Corola-website/Law/187153_a_188482]
Efectele de reflexie Efectele de reflexie ce pot influența aportul de lumină naturală într-un spațiu provin din trei mari categorii: - mediul exterior neconstruit - vegetație, dalaje, trotuarul de gardă al construcției, suprafețe de apă, fântâni arteziene - fațadele construcțiilor învecinate - finisajul fațadelor învecinate (reflectanta mare pentru culori deschise, pastelate), elemente reflectante (panouri sticlă, placaje metalice etc.) - elemente ale clădirii studiate - elemente constructive de protecție solară dispuse la exterior, dimensiunile ferestrelor I.7.4.6. Distribuția luminii - controlată prin planul urbanistic În cazul

METODOLOGIE*) din 1 februarie 2007 de calcul al performantei energetice a cladirilor - Anexa nr. 1. In: EUR-Lex (2007) [Corola-website/Law/187153_a_188482]
aceea în care axul lung al clădirii este orientat Est-Vest, în așa fel încât axul transversal perpendicular pe acesta să facă un unghi de 18° spre Est față de axul Nord-Sud, cu preocuparea pentru asigurarea umbririi, pe timp de vară, pe fațada lungă orientată spre Sud-Est. Fațadele scurte vor fi orientate spre Nord-Est și Sud-Vest și este de preferat ca o fațadă orientată Vest să nu prezinte ferestre. Excepție fac clădirile situate în siturile urbane aglomerate în care nu s-a ținut

METODOLOGIE*) din 1 februarie 2007 de calcul al performantei energetice a cladirilor - Anexa nr. 1. In: EUR-Lex (2007) [Corola-website/Law/187153_a_188482]
al clădirii este orientat Est-Vest, în așa fel încât axul transversal perpendicular pe acesta să facă un unghi de 18° spre Est față de axul Nord-Sud, cu preocuparea pentru asigurarea umbririi, pe timp de vară, pe fațada lungă orientată spre Sud-Est. Fațadele scurte vor fi orientate spre Nord-Est și Sud-Vest și este de preferat ca o fațadă orientată Vest să nu prezinte ferestre. Excepție fac clădirile situate în siturile urbane aglomerate în care nu s-a ținut cont de climat sau în

METODOLOGIE*) din 1 februarie 2007 de calcul al performantei energetice a cladirilor - Anexa nr. 1. In: EUR-Lex (2007) [Corola-website/Law/187153_a_188482]
facă un unghi de 18° spre Est față de axul Nord-Sud, cu preocuparea pentru asigurarea umbririi, pe timp de vară, pe fațada lungă orientată spre Sud-Est. Fațadele scurte vor fi orientate spre Nord-Est și Sud-Vest și este de preferat ca o fațadă orientată Vest să nu prezinte ferestre. Excepție fac clădirile situate în siturile urbane aglomerate în care nu s-a ținut cont de climat sau în siturile în care vederea spectaculoasă, care se deschide spre peisaj, contrazice orientarea cardinala favorabilă. Se

METODOLOGIE*) din 1 februarie 2007 de calcul al performantei energetice a cladirilor - Anexa nr. 1. In: EUR-Lex (2007) [Corola-website/Law/187153_a_188482]
poate realiza prin: - configurarea spațial - volumetrica și strategia de proiectare privind controlul luminii care pătrunde în interiorul spațiilor (luminatoare, geometria ferestrelor, sisteme de redirecționare a luminii, diferite tipuri de atrium, curți interioare); - utilizarea dispozitivelor de umbrire cum sunt copertinele amplasate pe fațada orientată spre Sud, utilizarea lamelelor verticale reglabile spre Est și Vest (Anexă 7.7) și/sau utilizarea vegetației care permite luminii naturale să pătrundă în interiorul spațiilor având și efect în reducerea strălucirii și a supraîncălzirii; - utilizarea sistemelor, integrate tâmplăriei sau

METODOLOGIE*) din 1 februarie 2007 de calcul al performantei energetice a cladirilor - Anexa nr. 1. In: EUR-Lex (2007) [Corola-website/Law/187153_a_188482]
fenomen foarte complex și greu de calculat. Poate fi predictibilă, însă, prin testarea machetelor în tunelul de vânt. Testele trebuie făcute înainte ca peisajul urban să sufere alterări majore. Se recomandă testarea clădirilor de dimensiuni mari, a clădirilor ale căror fațade prezintă deșchideri de mari dimensiuni, au fațade curbe sau primesc pe fațade alte tipuri de tehnologii fie ele de umbrire, fie integrate anvelopei. De asemenea se recomandă testarea pe machetă în tunelul de vânt a unui grup de clădiri, care

METODOLOGIE*) din 1 februarie 2007 de calcul al performantei energetice a cladirilor - Anexa nr. 1. In: EUR-Lex (2007) [Corola-website/Law/187153_a_188482]
Poate fi predictibilă, însă, prin testarea machetelor în tunelul de vânt. Testele trebuie făcute înainte ca peisajul urban să sufere alterări majore. Se recomandă testarea clădirilor de dimensiuni mari, a clădirilor ale căror fațade prezintă deșchideri de mari dimensiuni, au fațade curbe sau primesc pe fațade alte tipuri de tehnologii fie ele de umbrire, fie integrate anvelopei. De asemenea se recomandă testarea pe machetă în tunelul de vânt a unui grup de clădiri, care prezintă zonele exterioare dintre ele amenajate mai

METODOLOGIE*) din 1 februarie 2007 de calcul al performantei energetice a cladirilor - Anexa nr. 1. In: EUR-Lex (2007) [Corola-website/Law/187153_a_188482]
testarea machetelor în tunelul de vânt. Testele trebuie făcute înainte ca peisajul urban să sufere alterări majore. Se recomandă testarea clădirilor de dimensiuni mari, a clădirilor ale căror fațade prezintă deșchideri de mari dimensiuni, au fațade curbe sau primesc pe fațade alte tipuri de tehnologii fie ele de umbrire, fie integrate anvelopei. De asemenea se recomandă testarea pe machetă în tunelul de vânt a unui grup de clădiri, care prezintă zonele exterioare dintre ele amenajate mai ales acolo unde se vor

METODOLOGIE*) din 1 februarie 2007 de calcul al performantei energetice a cladirilor - Anexa nr. 1. In: EUR-Lex (2007) [Corola-website/Law/187153_a_188482]
1-D); b. Calcul plan, bidimensional (2-D); c. Calcul spațial, tridimensional (3-D); 1.3. PROGRAME DE CALCUL TERMOTEHNIC AUTOMAT CU CARACTER GENERAL. a. Calculul coeficienților globali de izolare termică G și G1. b. Optimizare termoenergetica. c. Trasarea izotermelor de referință pe fațada clădirilor. d. Elaborarea și editarea certificatului energetic al clădirilor. e. Etc... 1.4. PROGRAME DE CALCUL CARE AUTOMATIZEAZĂ METODELE DE CALCUL MANUALE SAU METODELE APROXIMATIVE DE CALCUL ( programe utilitare de calcul) a. Evaluarea prin metode aproximative a rezistență termice a

METODOLOGIE*) din 1 februarie 2007 de calcul al performantei energetice a cladirilor - Anexa nr. 1. In: EUR-Lex (2007) [Corola-website/Law/187153_a_188482]
Programe de calcul pentru detalii constructive ...�� NrPasi,tot=NrPașiX*NrpașiY = 4.000; b) Programe de calcul pentru elemente decupate din anvelopa clădirii, de lățimea sau înălțimea unei încăperi ... NrPasi,tot=NrPașiX*NrpașiY = 15.000; c) Programe de calcul pentru o fațadă a clădiri (secțiune orizontală) ... NrPasi,tot =NrPașiX*NrpașiY = 80.000; d) Programe de calcul pentru pentru o secțiune orizontală prin întreaga clădire sau pentru o secțiune verticală prin clădire (inclusiv prin sol) ... NrPasi,tot =NrPașiX*NrpașiY = 200.000; 2.2

METODOLOGIE*) din 1 februarie 2007 de calcul al performantei energetice a cladirilor - Anexa nr. 1. In: EUR-Lex (2007) [Corola-website/Law/187153_a_188482]
spațial, tridimensional (3-D) a) Programe de calcul pentru detalii constructive ... NrPași,tot=NrPasiX*NrpașiY*NrpașiZ = 20.000; b) Programe de calcul pentru un element decupat din anvelopa ... NrPași,tot=NrPașiX*NrpașiY*NrpasiZ = 200.000; c) Programe de calcul pentru o fațadă a clădiri (inclusiv prin sol) ... NrPași,tot=NrPașiX*NrpașiY*NrpasiZ = 500.000; d) Programe de calcul pentru întreaga clădire (inclusiv prin sol) ... NrPași,tot=NrPașiX*NrpașiY*NrpașiZ = 2.400.000; 2.4. Parametrii climatici de calcul Calculul câmpului de temperaturi

METODOLOGIE*) din 1 februarie 2007 de calcul al performantei energetice a cladirilor - Anexa nr. 1. In: EUR-Lex (2007) [Corola-website/Law/187153_a_188482]
Corola-website/Law/186202_a_187531

MONITORUL OFICIAL nr. 369 bis din 3 mai 2005 -------- Capitolul 1 GENERALITĂȚI 1.1. Obiect și domeniu de aplicare 1.1.1. Prezentul normativ se referă la fațadele ușoare ale construcțiilor, cunoscute sub denumirea de "sisteme de pereți cortina", care sunt utilizate pentru închiderile totale sau parțiale ale acestora. Acesta stabilește exigente de proiectare și de montaj a pereților cortina vitrați, în condițiile satisfacerii cerințelor de calitate prevăzute

REGLEMENTARE TEHNICĂ din 15 februarie 2005 "Normativ privind proiectarea ��i montajul peretilor cortina pentru satisfacerea cerințelor de calitate prevăzute de Legea nr. 10/1995 ", indicativ NP 102-04*). In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/186202_a_187531]
rezistente ale sistemelor de pereți cortina vitrați și evitarea posibilității de prăbușire a întregului ansamblu, în vederea evitării pierderilor de vieți omenești, sau a rânirii grave a oamenilor (în special ca rezultat al spargerii geamurilor) și limitarea pagubelor materiale; ● realizarea unor fațade cu o estetică deosebită, care să răspundă exigentelor arhitecturale impuse de proprietarii de clădiri. 1.1.3. La montajul sistemelor de pereți cortina se va urmări: ● utilizarea de produse de calitatea celor prevăzute în proiect (calitate certificata atât prin agremente

REGLEMENTARE TEHNICĂ din 15 februarie 2005 "Normativ privind proiectarea ��i montajul peretilor cortina pentru satisfacerea cerințelor de calitate prevăzute de Legea nr. 10/1995 ", indicativ NP 102-04*). In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/186202_a_187531]
și de stabilitate a acestora, detectarea unor eventuale avarii și intervenția în caz de necesitate, pentru eliminarea cauzelor care le-au generat. 1.1.5. Sistemele de pereți cortina vitrați se utilizează atât la construcțiile noi, cât și la remodelarea fațadelor unor construcții existente, contribuind, în asociere cu eventuale lucrări de consolidare, la schimbarea aspectului clădirii, aducând o nouă expresie arhitecturală în zona de amplasare a construcției. 1.1.6. În condiții de rezistență și de stabilitate proprii și asigurând exigențele

REGLEMENTARE TEHNICĂ din 15 februarie 2005 "Normativ privind proiectarea ��i montajul peretilor cortina pentru satisfacerea cerințelor de calitate prevăzute de Legea nr. 10/1995 ", indicativ NP 102-04*). In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/186202_a_187531]
din precipitații și la infiltrații produse de acțiunea dinamică a vântului (de exemplu la pătrunderea prafului din exterior); ● mărirea suprafeței utile a construcțiilor la o aceeași suprafață construită, prin reducerea grosimii pereților exteriori; ● execuția industrializata a elementelor componente pentru întreaga fațadă, având drept rezultat realizarea unui produs complex, controlabil în fiecare fază de execuție și cu calități deosebite de durabilitate în timp; ● efectuarea unui montaj de precizie și cu înaltă productivitate, ținând seama că fațadele cortina reprezintă un produs modern, la

REGLEMENTARE TEHNICĂ din 15 februarie 2005 "Normativ privind proiectarea ��i montajul peretilor cortina pentru satisfacerea cerințelor de calitate prevăzute de Legea nr. 10/1995 ", indicativ NP 102-04*). In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/186202_a_187531]
industrializata a elementelor componente pentru întreaga fațadă, având drept rezultat realizarea unui produs complex, controlabil în fiecare fază de execuție și cu calități deosebite de durabilitate în timp; ● efectuarea unui montaj de precizie și cu înaltă productivitate, ținând seama că fațadele cortina reprezintă un produs modern, la a cărui realizare tehnologiile de fabricație și de montaj sunt mai riguroase în ceea ce privește încadrarea în abateri geometrice și de forma; ● asigurarea posibilităților de demontare a unor componente nu numai din exteriorul, ci și dinspre

REGLEMENTARE TEHNICĂ din 15 februarie 2005 "Normativ privind proiectarea ��i montajul peretilor cortina pentru satisfacerea cerințelor de calitate prevăzute de Legea nr. 10/1995 ", indicativ NP 102-04*). In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/186202_a_187531]
96 Normativ pentru proiectarea antiseismica a construcțiilor de locuințe, social-culturale, agrozootehnice și industriale [29] GÂT 056-95 Ghid privind agrementarea tehnică pentru pereți cortina (PROCEMA Ș.A.) [30] ST-035:2000 Specificație tehnică privind cerințe și criterii de performanță pentru verificarea antiseismica a �� fațadelor cortina (ÎNCERC) [31] EN 1991-Eurocode 1 Acțiuni asupra sistemelor structurale [32] EN 1998-Eurocode 8 Proiectarea sistemelor structurale la acțiuni seismice [33] EN 1999-Eurocode 9 Proiectarea sistemelor structurale din aluminiu [34] SR EN 573-1 ... Aluminiu și aliaje din aluminiu SR EN

REGLEMENTARE TEHNICĂ din 15 februarie 2005 "Normativ privind proiectarea ��i montajul peretilor cortina pentru satisfacerea cerințelor de calitate prevăzute de Legea nr. 10/1995 ", indicativ NP 102-04*). In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/186202_a_187531]
structurii proprii, a sticlei și a panourilor opace etc., face parte integrantă din concepția proiectului de arhitectură și, după caz, a cerințelor de urbanism și constituie tema pentru proiectarea de ansamblu și pentru detalierea constructivă a pereților cortina. 2.2. Fațadă unei construcții poate fi calificată că "ușoară" dacă are o grosime mică (cca. 10 cm), corespunzând unei mase de 40-60 kg/mp și este realizată exclusiv din materiale netradiționale (aluminiu, oțel și sticlă). 2.3. În raport cu poziția față de sistemul structural

REGLEMENTARE TEHNICĂ din 15 februarie 2005 "Normativ privind proiectarea ��i montajul peretilor cortina pentru satisfacerea cerințelor de calitate prevăzute de Legea nr. 10/1995 ", indicativ NP 102-04*). In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/186202_a_187531]
poate fi calificată că "ușoară" dacă are o grosime mică (cca. 10 cm), corespunzând unei mase de 40-60 kg/mp și este realizată exclusiv din materiale netradiționale (aluminiu, oțel și sticlă). 2.3. În raport cu poziția față de sistemul structural al construcției, fațadele ușoare se pot clasifică astfel: ● fațade ușoare cu montaj în panouri; ● fațade ușoare de tip "sistem de perete cortina". 2.4. La fațadele ușoare realizate din panouri, panourile de fațadă, complet echipate, se montează între planșeele construcției, având înălțimea delimitata

REGLEMENTARE TEHNICĂ din 15 februarie 2005 "Normativ privind proiectarea ��i montajul peretilor cortina pentru satisfacerea cerințelor de calitate prevăzute de Legea nr. 10/1995 ", indicativ NP 102-04*). In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/186202_a_187531]