3,548 matches
-
o viață retrasă, urăște luxul și petrecerile și, din această pricină, este adesea mustrător față de fratele și nepotul său, Iancu". Și în final, în aceeași manieră, consemnează: "Nicolae îndoaie mai bine fraza decît fratele său, Alecu, aspirînd la rafinamentul și faima tatălui. Nu ajunge la formule memorabile, versurile rămîn uscate, prea dialectice pentru gustul modern. Nu este mai puțin adevărat că în confesiunile lui stăpînite putem descoperi un capăt al poeziei de concepție de mai tîrziu. Treaza plăcere este un prim
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
camerei de agricultură, de industrie sau al oficiilor de plasare a forței de muncă ori ocupînd un post în administrația comunală. Nu se pot spune prea multe despre această situație, exceptînd poate faptul că funcționarul de partid și ziaristul au faima proastă a unor "declasați". Ei sînt mereu tratați drept "scribi cu simbrie", respectiv "vorbitori cu simbrie", chiar dacă nu li se spune în față acest lucru. Cine se simte lipsit de apărare în fața unor asemenea situații, cine nu știe să-și
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
dacă Zeus îi va fi alături. Că altceva ce și-ar mai putea dori cineva care are deja totul: un soț bogat și tolerant, milioane în cont, minister reinventat, serviciu de informații arondat, buget prea îndestulător în an de criză, faimă mondenă și respectul plecat al partidului. Doamna ministru nu poate însă rezolva, printr-o campanie de promovare, oricât de inteligent și profesionist ar fi aceasta făcută, problemele structurale ale unei țări jefuite de valuri de barbari politici autohtoni. Brandul e
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
sine abil și că producțiile sale copiau, cu mare dibăcie, tehnici și mijloace hollywoodiene profitând de ausweiss-ul partidului și de faptul că publicul era în necunoștință de cauză, lipsit fiind de filmele originale, care nu se difuzau la noi, astfel încât faima domnului Nicolaescu a crescut rapid aici, în spatele Cortinei de Fier. În ultimii ani, Domnia sa vorbea cu tupeu de recorduri de audiență neegalabile, uitând însă să precizeze că eram duși obligatoriu cu școala la film și că altceva oricum nu puteai
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
deja de un minim de cunoștințe necesare despre celălalt. Cazul lui Faulques era simplu, ori așa Îl rezumase el: copilărie mediteraneană Într-un oraș minier de lângă mare, pensule lăsate baltă, un aparat de fotografiat, lumea printr-o lentilă. O oarecare faimă profesională, tradusă În bani și statut. Cât despre ea, n-avea nici cea mai mică idee despre ce era un război: doar câteva imagini văzute la televizor. Studiase istoria artelor, o vreme fusese model, până când hotărâse să treacă În spatele camerei
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
răspuns fără să stea În loc. Deși nu era În legătură decât cu cei de care avea nevoie ori cu cei pe care nu-i putea evita, era cunoscut În Puerto Umbría și beneficia de un oarecare statut de curtoazie. Avea faimă de artist morocănos și cam excentric, dar care plătea punctual tot ce cumpăra, respecta obiceiurile locului, obișnuia să invite la o bere ori la o cafea și lăsa În pace muierile din sat. A intrat În ferometal și a comandat
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
a unor piste speciale de destinate „joggerilor” (trasee inaugurate prin parcuri din marile orașe, cu distanțe stabilite și destinate special practicanților de jogging). Totuși, de menționat faptul că datorită curentului de opinie favorabil la jumătatea anilor ’60, dar și datorită faimei obținute în presa vremii și înainte ca numele „Kenneth Cooper” să reprezinte ceva, Arthur Lydiard călătorește prin lume (Africa de Sud, Danemarca, Finlanda, Germania, Mexic) și își promovează ideile de bază privind joggingul. În Europa, joggingul a început să fie practicat, în
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
ar fi vrut să-i spuie ceva în taină, și-l trase la o fereastră mare, pe care vedea lacul cel întins." (Mihai Eminescu, Făt-Frumos din lacrimă) (b) "Lumea-l crezuse mort pe Făt-Frumos, și de aceea, când se împrăștie faima venirii lui, ziua-și muie aerul în lumină de sărbătoare și oamenii așteptau murmurând la faima venirii lui, cum vuiește un lan de grâu la suflarea unui vânt." (Mihai Eminescu, Făt-Frumos din lacrimă) (c) " Iar Florița și feciorul cel de
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
pe care vedea lacul cel întins." (Mihai Eminescu, Făt-Frumos din lacrimă) (b) "Lumea-l crezuse mort pe Făt-Frumos, și de aceea, când se împrăștie faima venirii lui, ziua-și muie aerul în lumină de sărbătoare și oamenii așteptau murmurând la faima venirii lui, cum vuiește un lan de grâu la suflarea unui vânt." (Mihai Eminescu, Făt-Frumos din lacrimă) (c) " Iar Florița și feciorul cel de împărat trăiră fericiți și fără supărare, cum trăiesc oamenii buni la suflet și înțelepți la minte
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
ar fi trebuit să se întîmple după planul Satanei.Pontice ll, 9, Lui Cotys se vrea o scrisorică din partea surghiunitului către condu- cătorul geților. ,,Odraslă de regi, Cotys, a cărui origine nobilă se ridică pînă la Eu-molpus, dacă cumva vocea faimei va fi ajuns pînă la urechile tale că eu mă găsesc surghiunit în vecinătatea imperiului tău, tu care ești cel mai blînd dintre toți prin-cipii, ascultă grasul celui ce te roagă și dă o mînă de ajutor, dacă poți, și
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
să fie izvor de regenerare pentru un oraș precum Botoșanii, "care n-a păcătuit cu nimic ca să fie oropsit"41. Orice revenire a iluștrilor pe meleagurile natale este receptată mereu cu entuziasm, dar și cu o anumită nostalgie a unei faime ce planează asupra ținutului, dar care dispare odată cu finalizarea vizitei. În amintirile sale, scriitorul bucovinean Eugen Pohonțu, fost elev al Liceului Laurian din Botoșani, rememorează o vizită a istoricului Nicolae Iorga în incinta școlii. După o primire triumfală, elevii liceului
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
singur respondent, scriitorul Camil Petrescu, ar încuraja exodul provincialilor către centru, nu înainte totuși de a locui, măcar câțiva ani, în provincie, căci dacă "în Capitală te informezi, în provincie te cultivi"51. Celelalte voci, dimpotrivă, condamnă la unison tentația faimei pentru care intelectualii aleg calea exodului. Încercarea de afirmare prin pătrunderea în "mrejele" capitalei nu este receptată ca un semn de maturitate culturală. Din contră, abandonarea localului apare ca o "permanentă trădare" față de provincia pe care intelectualii "n-o mai
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
că figurile marcante ale intelectualității române aparțin generațiilor ce au absolvit înainte de Primul Război Mondial. Generația lui Iorga de la Liceul Laurian din Botoșani sau cea a lui Lovinescu de la "Nicu Gane" din Fălticeni sunt, de fapt, cele ce au conferit faima de "focare de cultură" instituțiilor formatoare. 3.4 Populația școlară nord-moldovenească Prezentarea rețelei școlare în capitolul anterior a intenționat să recreeze atmosfera în care intelectualii din provincie se instruiesc pentru accederea în învățământul universitar. Ambianța cu o puternică încărcătură culturală
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
toate opiniile consonează în aprecierea provinciei ca factor de cultură. Câteva voci au negat orice merite grupărilor literare sau presei regionale ceea ce a stârnit reacții prompte, mai ales că ancheta s-a desfășurat tocmai în paginile unei publicații departe de faima capitalei. Surprinde obstinația cu care un învățător orădean devine avocat al provinciei - "biata cenușăreasă" - a cărei cauză o pledează contra Bucureștiului - "capitală inexistentă în cadrul culturii române". Continuând argumentația pe același ton acid, învățătorul enumeră nume mari din literatura română provenite
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
cititorii cu viața, obiceiurile și priveliștile Dobrogei. Legenda lacului Techirghiol, narațiunile din Iusuf (1959), basme orientale, cu situații uneori previzibile sau melodramatice, au în centru oameni de condiție modestă care, datorită priceperii și vitejiei lor, obțin în final libertatea și faima, cum se întâmplă în Libertate și iubire cu robul Suleiman care ajunge sultan. În 1974 un concurs internațional de literatură destinat nevăzătorilor, organizat la New York, îi premiază nuvela Pira. SCRIERI: Focosul, București, 1958; Iusuf, București, 1959; După negură, soare..., București
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288434_a_289763]
-
de la Plevna (1879), Santinela de la Grivița (1889), Căpitan Buzdugan (1890), Primul rănit (1890), Botezul de sânge (1892), Peneș Curcanul (1892), Sora de caritate (1892) ș.a., sunt percepute în cheie elementar patriotică și moralizatoare, poligraful fabricând foiletonistic intrigi, personaje, întâmplări. O faimă specială i-au adus lui P. ciclurile care narau isprăvile unor haiduci (Iancu Jianu, Tunsul, Miu Cobiul, Bujor, Codreanu ș. a. m. d.), editate și reeditate neistovit până târziu, după 1900. Ținând de traseul comercial al scrisului, aceste broșuri respectau un
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288938_a_290267]
-
frigul, suferința, răutatea omenească și duritatea evenimentelor au împietrit-o în acea formă marmorată în care cuvîntul gîfîie scurt, plesnește uscat și răvășește definitiv. Așa apare, în 1987, Le Grand cahier (Gemenii), primul volum din trilogia care i-a adus faima și recunoașterea internațională, transformînd-o într-o voce controversată, dar puternică și greu de ocolit în spațiul literar francofon. Atitudinea însăși a autoarei față de scriitură, față de stil, față de limba franceză e paradoxală și adesea năucitoare. A afirmat în repetate rînduri că
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
tabelul de mai jos și vezi ce semnificație are fiecare floare: Floarea Semnificația ei Anemona așteptare, nerăbdare Bujor timiditate, sfiala Crizantema bucurie Crin frumusețe, eleganță Crin alb puritate Frezie inocenta Garoafă dragoste durabilă Gladiola generozitate Iasomie grație și eleganță Lalea faima, renume Magnolia frumusețe, dragoste de natură Margareta simplitate Mușcata preferință Narcisa respect Orhidee apreciere a frumuseții Buchet de trandafiri Trandafir alb Trandafir roz Trandafir galben Trandafir roșu și alb mulțumiri dragoste eternă, inocență crede-mă prietenie, gelozie unitate Violeta încredere
JURNALUL BUNELOR MANIERE by RALUCA OTILIA CUCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1613_a_3049]
-
intuirea mecanismului vieții politice este ageră și sobru exprimată. Neuitată este scena primirii la curtea din Viena a cronicarului, de către Iosef II, circumstanțiată, demnă, fără neghioabe admirații, vie parcă de ieri. D. CANTEMIR D. Cantemir (1673-1723) e un erudit de faimă europeană,voievod moldovean, academician berlinez, prinț moscovit, un Lorenzo de Medici al nostru. Autor între altele al unei Istorii a imperiului otoman scrisă latinește, care i-a făcut renumele în Occident, întrucît ne privește, interesează prin Divanul seau gâlceava înțeleptului
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
sa „Historia Pontificum Salonitanorum et Spalatensium”, terminată în 1226, este importantă atât pentru informațiile cu privire la modul familiar și discursiv (dar și după canoanele ars concionandi, mai degrabă decât ars praedicandi) al predicării lui Francisc, cât și pentru consemnările referitoare la faima și devoțiunea de care se bucura Francisc în timpul vieții. În ce privește predicarea păcii, să se vadă 1Cel 36. Martor al acestui eveniment a fost și Federico Visconti, arhiepiscop de Pisa care, într-o predică rostită în 1265, spusese: «Cu adevărat fericiți
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
reprodus în TM, 93-96. Primul episod se află în LECOY, 264, n. 316. 2253 1. ...Am auzit spunându-se că, trecând fericitul Francisc prin Lombardia, și intrând într-o biserică pentru a se ruga, un patarin sau maniheu, conștient de faima de sfințenie pe care o avea în popor, s-a apropiat de el și, vrând să atragă poporul la sine prin intermediul lui și astfel să denatureze credința și să disprețuiască preoția, din moment ce parohul acelei parohii trăia în scandal prin viața
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
îngenuncheat în fața acelui preot, îi sărută mâinile, punându-i în dificultate pe eretici și pe adepții lor care erau prezenți. 2. Am auzit spunându-se că fericitul Francisc ajunsese într-un sat de prin Lombardia, pe unde se vorbea de faima sfințeniei sale. Un eretic, luându-l drept un om simplu, în dorința de a-și consolida secta și adepții săi veniți la fața locului, văzând că preotul satului îl întâmpina, exclamă: «O, om bun, ce părere ai despre acesta care
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
a răspuns cu multă înțelepciune: «Iubitorilor vieții adevărate și a gloriei veșnice viața noastră li se pare mult mai mizerabilă și stupidă. În comparație cu bogățiile cerești, ei socotesc palatele noastre, veșmintele și bogățiile pământești drept gunoaie (cf. Fil 3,8); iar faima noastră este pentru ei precum vântul și un nimic față de nespusa frumusețe și mărire a sfinților care este în ceruri. De fapt, așa cum aceștia ne-au dat impresia că ar fi niște nebuni, de asemenea și noi, cei care în
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
zile. Atunci, clerici, însoțiți de o mare mulțime, au venit și cu mare venerație l-au condus înapoi în oraș pe omul lui Dumnezeu. Francisc înduplecă astfel inimile lor ostile și împietrite, înmuindu-le prin suavitatea predicilor sale imploratoare. 9. Faima numelui său s-a răspândit astfel prin toate regiunile Italiei și mulți nobili, urmând exemplul lui, i-au acceptat învățătura, părăsind lumea cu viciile și ademenirile ei. 2291 10. De aceea, acest Ordin al Fraților Predicatori, care sunt numiți minori
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
în această adnotare din anul 1235: «În aceste vremuri, Ordinul Predicatorilor și al Minorilor (le pune împreună) a început să crească și să prospere în așa măsură, încât, fie datorită locuințelor, fie datorită numărului fraților, foarte culți, cât și a faimei pregătirii și a predicării lor, poate fi așezat alături de cele mai renumite mănăstiri» (în MGH, Scriptores, XXVIII, 408). Fragment din MATTHAEUS PARIS, Chronica maiora, în MGH, Scriptores, XXVIII, 128. Pasajul, care nu se găsește în TM, este datat de cronicar
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]